FACULTATEA ADMINISTRAŢIE

PUBLICĂ
CATEDRA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

MANAGEMENT MILITAR
Referat 

1
Respectarea modului sănătos de viață și a eticii
militare – sarcina principală a militarului
Armatei Naționale.

       Elaborat: Student Parcalab Bogdan

(Infanterie)                              
                                                        Conducator : lt.col BULAT Valeriu

Chişinău,  2020
Cuprins:
Introducere
Principii ale unei alimentatii sanatoase
Importanta exercitiului fizic
Importanta unui somn
Concluzie

2
 INTRODUCERE

Întotdeauna mulţi dintre militari nu atrag atenţia asupra multor lucruri atît de mici,
elementare, dar cu un rol foarte important în viaţa cotidiană din cauză a programului incărcat a
unității si a diferitor misiuni, drept exemplu, am putea lua modul de a ne organiza timpul, de a ne
alimenta corect, de a ne informa.
Exista unele stări care ne pot direcţiona foarte uşor spre o stare de boală cum ar fi:
alimentaţia dezechilibrata, stresul psihic cu un întreg buchet de boli pe care acestea le
direcţionează: obezitate, boli cardiovasculare, cancer, etc. Pentru combaterea acestor boli trebuie
sa adoptam un mod sănătos de viaţă. Acest mod de viaţă sănătos include: alimentaţie sănătoasa,
exerciţiu fizic, respectarea ritmului de somn-veghe, comportamente preventive, vizite medicale
regulate, sexual protejat, efectuarea igienii personale zilnice etc.).
Sănătatea omului se formează sub influenta factorilor interdependenţi naturali şi social-
economici. Acestia sunt apa, aerul, solul, factorii climaterici, precum şi condiţiile de munca,
alimentare, locul de trai. Influenţa factorilor naturali şi sociali este interconexată, adică
dezvoltarea industriei, transportului, oraşelor exercită influenta asupra componentelor naturale a
apei, aerului, solului, iar factorii naturali se răsfrâng asupra caracterului alimentării şi condiţiilor
de viaţă a populaţiei, asupra dezvoltării industriei, locul de trai, etc.
Factorul esenţial ce determina sănătatea militarului constituie modul lui de viață. În
această noţiune intra regimul corect de muncă, odihna, alimentarea raţională, menţinerea la nivel
cuvenit a activităţii fizice, călirea, respectarea regulilor de igiena individuală, renunţarea la
3
deprinderile cotidiene dăunătoare, priceperea de a menţine echilibrul neuro-emoţional în situaţii
conflictuale. Sănătatea este starea deplinei bunăstări fizice, spirituale şi sociale, dar nu numai
lipsa bolilor.
Formarea modului sănătos de viaţă nu se limitează doar la propaganda sau la anumite
forme de activitate medico-sociali. Modul sănătos de viata este determinat de toate aspectele si
manifestările societații. Pentru consolidarea modului sănătos de viață este necesara concentrarea
eforturilor asupra depăşirii factorilor de risc a diferitor boli, luptei cu alcoolismul, fumatul,
hipodinamia, alimentarea neraţionala, relaţiile conflictuale.
Modul sănătos de viață este temelia profilaxiei bolilor. Trebuie sa subliniem ca el
realizeaza cel mai preţios mod de profilaxie – profilaxia iniţiala a bolilor ce preîntâmpina aparitia
lor, extinde diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului. Copilul sanatos poate fi educat mai
usor. Este un fapt general cunoscut. Lui I se formeaza mai repede toate priceperile si deprinderile
necesare, el se adapteaza mai usor la schimbul conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt
inaintate. Sanatatea este cea mai importanta premisa a formarii corecte a caracterului, initiateivei,
a vointei puternice, capacitatilor si aptitudinilor naturale.
Igiena este foarte importanata in viata fiecarei personae. Igiena este stiinta care se ocupa
cu promovarea si mentinerea sanatatii individului si comunitatii si reprezinta, de fapt, o serie de
conditii si practice care au ca scop sa mentina sanatatea si viata sanatoasa. Igiena are multe
aspecte care incep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa, curățarea corpului si a
hainelor, alimentatie sanatoasa, un regim echilibrat de odihna si miscare), continua cu igiena
gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea
încăperilor ), terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea riscurilor aparitiei
bolilor profesionale si a accidentelor), sanatatea publica (supraveherea alimentarii cu apa si
alimente, prevenirea raspindirii bolilor infectioase, eliminarea gunoaielor menajere si a apelor
reziduale, controlul poluarii aerului si a apei) si igiena mentala – recunoasterea factorilor
psihologici si emotionali care contribuie la o viata sanatoasa.
Principii ale unei alimentatii sanatoase
Alimentatia reprezinta un obicei necesar supravietuirii, dar in acelasi timp, atit de
periculos daca este realizata in mod necorespunzator . In acest sens, sa ne amintim un proverb
egiptean care spune : ” Jumatate din ceea ce maninci te ajuta sa traiesti; cealalta jumatate, il
ajuta pe doctoral tau sa traiasca” . Trebuie, astfel, sa intelegem ca in farfuria din fata noastra se
ascunde atit secretul tineretii si sanatatii, cit si demonul imbatrinirii si imbolnavirilor.
In ceea ce priveste alimentatia, sint importante citeva intrebari: Ce? Cit? si Cind
mincam? La primele doua intrebari trebuie sa raspundem astfel, incit sa asiguram un aport
cantitativ (necesar caloric) si calitativ (principii nutritive) adecvat fiecare personae. Trebuie
4
intotdeauna asigurat un echilibru intre glucide, lipide, proteine(denumiti macronutrienti,
vitamine, saruri minerale). Surse de glucide sunt reprezentate de: cereale si produse di
cereale(faina, piinea, malaiul, pastele fainoase, grisul, orezul, etc.), legumele fructele, zaharul si
produsele zaharoase. Lipidele vegetale sunt uleiurile de flarea-soarelui, de masline, soia, iar cele
animale sunt untul, frisca, untura, galbenusul de ou, cascavalul.
Alimentatia trebuie sa fie combinata in parți egale cu proteine vegetale din cereale
(orez, pîine, paste fainoase, legume) si proteine animale (carne, lapte, brinza, oua).
Cind mincăm? ,mai correct, de cite ori mincam? Este recomandat sa ne asiguram 3 mese
principale si 2 gustari, iar repartitia necesarului caloric pe mese trebuie sa fie : dimineata – 15-
20%, la amiaza – 40-45%, seara – 15-20% si cite 10% la gustari. Se recomanda respectarea
orelor fixe de masa si evitarea “ciugulelilor” interprandale pentru a respecta fiziologia digestive;
ultima masa se va lua cu 2-3 ore inainte de culcare, pentru a asigura digestia si odihna noaptea.
Redam, mai jos, cantitatile necesare pentru a fi consummate zilnic din fiecare grupă
alimentară. Să nu uitam ca necesarul variază de la individ la individ in funcție de vîrstă, înalțime,
stare de nutritie(normoponderal, supraponderal, obezitate), diverse boli, sex, conditii fiziologice,
sarcina, lactatie), dar și la același individ in functie de activitatea fizică efectuată.
1. Pîine, cereale, orez, paste fainoase: 6-11 portii/zi, 1 portie=1 felie de piine, ½
cana cereale, orez, paste fierte;
2. Legume 3-5 portii/zi. Se recomanda proaspete: 1 portie= ½ cana vegetale
proaspete sau fierte, 1 cartof mijlociu;
3. Fructe 2-4 portii/zi. Se recomanda sa fie consummate proaspete: 1 portie-1 fruct
mediu;
4. Carne pui, curcan, fara piele, peste, oua: 2-3 portii. 1 portie= 100g carne sau 1
ou;
5. Lapte , iaurt, brinza; 2-3 portii/zi. 1 portie = 1 cana de lapte sau iaurt.
Deosebit de importante sunt produsele alimentare de protectie : peștele oceanic,
cerealele germinate, produsele fermentate lactic, în special, iaurtul (asigura protecția in afecțiuni
cardiovasculare, neoplasm). De asemenea , se recomanda, un aport zilnic de 25-35 g
fibrealimentare. Surse pentru acestea sunt ovas, legume, orez, griu, mere, citrice, capsuni, fructe.
Importanta acestora rezida tocmai din faptul ca o dieta cu continut adecvat de fibre se asociaza
cu o incidenta scazuta a bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat (prin reducerea
absorbtieiglucidelor) si a cancerului de colon (se reduce expunerea colonului la produsii nocivi
care-l traversează prin reducerea concentrației acestora si a duratei tranzitului). Cantitatea de
sare(clorura de sodium) recomandabila inr-o alimentatie rationala este de 4-6g/zi, desi frecvent
se fac abuzuri. O alimentatie rationala cu toate principiile nutritive va adduce si un aport adecvat
5
de vitamine, suplimentele de vitamine nefiind necesare in conditiile unei alimentatii rationale.
Consumul zilnic de lichide se recomanda se fie in jur de 1500 ml si sub forma de apa, ceaiuri,
sucuri, lapte, supe, la care se adauga, cel putin, 600-700 ml apa din alimente. Prelucrarea termica
a alimentelorare un rol important. Astfel, se recomanda prepararea alimentelor prin fierbere,
inabusire, coacere si nu prin prajirea la grasimi. Fructele si legumele se recomanda a fi
consumate preponderant proaspete. Trebuie sa evitam produsele care, in exces luate, pot dauna
grav sanatatii: grasimile, dulciurile, alimentele fast-food si bauturile racoritoare. Totodata,
trebuie de evitat consumul de alcool, deoarece, daca in cantitati mici, poate avea efecte
favorabile in anumite circumstante, in cantitati mari poate avea consecinte devastatoare asupra
sanatatii fizice si psihice a fiecaruia.
Importanta exercitiului fizic
Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice: determina scaderea ponderală cu
mentinerea musculaturii; reduce obezitatea abdominala, reduce riscul de apariție a diabetului
zaharat tip 2 si a bolilor cardio-vasculare; mentinerea controlului glicerinei si a lipidelor serice ;
reduce valorile tensiunii arteriale in hipertensiunea arteriala cu valori moderat crescute: crește
tonusul si forța musculara, mobilitatea articulară, previne articulațiile osteo-articulare, da sens si
calitate vieții, combate stresul.
Pentru a fi eficient, este bine ca exercițiul fizic să se efectueze regulat ( de 4-5
ori/saptamina), se recomanda sa dureze 30-50 minute si sa fie de tensitate moderată (înviorare de
diminiață, mers pe jos rapid, dans, jocuri sportive, etc.). exercitiile fizice aerobice, dinamice, cu
implicarea multor grupe musculare( inot, tennis, gimnastica,) efectuate regulat, duc, de
asemenea, la reducerea masei adipoase. O atentie mai deosebita, in sensul monitorizarii stricte a
activitatii fizice, se impune la cei cu afectiuni ale membrelor inferioare, afectiuni cardio-
vasculare si respiratorii.
Stresul este folosit pentru a descrie o reactie de discomfort a organismului (nervozitate,
neliniste, tensiune), determninata de un eveniment negativ. Multe personae ajung sa aiba excese
alimentare ca modalitate de a face fata situatiilor de stres. Consumul de alimente este folosit ca
mijloc de abatere a atentiei de la anumite probleme, de relaxare si destindere.
Pentru a face față in mod eficient situațiilor de stres si suprasolicitare , trebuie
dezvoltate abilități specifice de reducere a stresului, de tipul: exprimare emotionala, practicarea
exercitiilor de relaxare, practicarea exercitiilor fizice, cautarea sprijinului la cei din jur,
identificarea activitatilor placute, relazante si practicarea lor periodica, identificarea micilor
succese zilnice si autoacordarea de recompense, psihoterapie.
Importanta unui somn

6
 Somnul normal are rol in reflectarea metabolică (durata somnului este direct
proporțională cu rata metabolismului), in conservarea energiei și in consolidarea amnezica.
Pentru desfașurarea unei activițăți fizice si psihice normale, sunt necesare 8 ore de somn pe zi, cu
respectarea ritmului somn-veghe.
Si acum, citeva practice de igiena personală, mare parte din ceea ce ne spunea mama:
1. Spalarea frecventa a corpului; a miinilor, in special, iar dupa folosirea toaletei –
obligatoriu, intotdeauna.
2. Spalarea dintilor (igiena orala) macare de 2 ori/zi, daca nu dupa fiecare data cind
maninci.
3. Spalarea parlui ori de cite ori consideri ca e necesar.
4. Spalarea frecventa a miinilor si picioarelor.
5. Spalarea urechilor atit la exterior, cit si in interior, in canalul auditiv.
6. Folosirea lengeriei curate si schimbarea ei frecventa.
7. Pastrarea curateniei hainelor
8. Evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma).
9. evitarea mincatului cu miinile murdare.
10. Acoperirea gurii cu o batista in momentul tusei sau stranutului (nu cu miina…
gindeste-te cum ar fi sa stranute cineva in miina si apoi sa ti-o intinda pentru a-ti stringe
maina in semn de salut…)
11. Evitarea bagatului degetelor in nas.
12. Evitarea atingerii fetei cu miinile murdare.
13. Evitarea rontairii unghilor.
14. Evitarea lingerie degetelor pentru numararea banilor sau rasfoire.
15. Pastrarea curatenieie zonei de locuit.
Concluzie
Toate componentele modului de viata sint importante pentru mentinerea starii de
sanatate, de aceea trebuie acordata o atentie deosebita implementarii si respectarii la
nivelul intregii populatii a masurilor de optimizare a modului de viata. Ca motivatie
interioara pentru a mentine un mod de viata sanatos, trebuie sa ne amintim ca : “Sanatatea
nu este totul, dar fara sanatate, totul este nimic!”
Bibliografie

https://studentus.md/featured/reusita-modului-sanatos-de-viata-pentru-un-
student/

https://ru.scribd.com/doc/138721826/proiect-didactic-vreau-sa-fiu-sanatos

7
8