Sunteți pe pagina 1din 4

ARTA $1 OMUL

Arta romanică
În secolele 11 şi 12, Europa
Creştină a dat naŞtere unei
noi .yiprolificeforme de arid
- arta romanică. În aceastâ
perioadă, marile biserici şi
catedralele au devenit un
tezaur adăpostind sculpturi
splendide, picturi murale şi
manuscrise iluminate.

înă în secolul al 11-lea Biserica achizi-

P ţionase multe terenuri provenite mai


ales din donatii şi, ca urmare, bogăţia ei
crescuse enorm . Se spune că în acestA
perioadă Biserica deţinea peste un sfert din
teritoriul Frantei .
Donaţiile provenite de la credincioşii care
vizitau raclele care conţineau moaştele sfinţilor
au adus Bisericii un venit substantial . Într-
adevăr, pelerinajele, efectuate cu scopul de a
vedea relicvele sfinte, au devenit atât de
frecvente încât a fost necesară construirea unor
clădiri care să adăpostească în siguranţă arti-

O St . Neclaire, I iL ic n,prcWUitc i carc 'A pcrnuLi _~puncrc .i


~

în Auvergne, cu lor cat mai atractiv posibil . Astfel, Biserica a


absida şi capelele ei devenit un patron semnificativ al .artelor acelor
radiante este o vremuri, comandând nu doar lucrări noi de
constructie caracte- arhitectură ci şi alte lucrări de artă, cu teme
ristică arhitecturi predominant religioase - printre care picturi
romanice franceze . sari icoane . Cea mai mare parte a lucrărilor de
sculptură şi de arhitectură realizate în această
perioad i medievală timpurie au fost executate
într-un stil care aminteşte de Roma antica .

0 Calitatea artei Arta monahalâ


romanice spaniole În Anglia monahismul a atins apogeul în tim-
poate fi admirată in pul domniei regelui Henry 1 (1100-1135) şi s-
această frescă din au construit abaţii, atât material cât şi spiritu-
biserica San al, în marile centre ale religiei, cum ar fi
Clemente de Tahull Canterbury, Winchester sau Durham, uncle au
din Catalonia . luat fiintă şi şcoli de caligrafie si ilustrare a
Hristos, in calitate manuscriselor . Tendinţa a continuat şi în tim-
q
-~ de Judecător , pul domniei regelui Stefan (1135-1154) când
u impunând respect, a au fost create şi numeroase mănăstiri .
E reprezentat una din În secolul al 12-lea, Biserica era foarte stric-
temele favorite ale tă în ceea ce priveşte suhiectele care puteau fi
i epocii . reprezentate in pictură iar stilul utilizat era şi

13
5 ARTA ROMANICA

el cenzurat . De exemplu, există mărturii care tinismul mai uşor de înteles şi de a-i familiariza
atestă că Sf. Bernard din Clairvaux (1090-1153) Ştiati ca . . pe profani cu continutul biblic. În fresce,
a criticat anumite imagini pentru că ar fi fost culoarea era aplicată direct pe tencuiala ume-
prea ostentative, reamintindu-le confratilor lui • bisericile din perioada romanică erau dă cu care fuziona pentru a forma una dintre
jurămintele de sărăcie pe care le făcuseră . pline de culoare, fiind intens decorate cele mai durabile forme de pictură murală .
Picturile din afara bisericii erau supuse si ele cu scuipturi pictate ;i fresce, dar şi cu Acest gen de artă poate fi întâlnit în întrea-
aceloraşi standarde . Deşi au supravietuit icoane bogat împodobite? ga Europă . De exemplu, cavoul lui Saint Savin-
putine picturi laice (non-religioase), din anu- sur-Gartempe, din Franta, este decorat cu pic-
• călugării care realizau Bibliile deco-
mite surse literare exacte se tie că existau turi care redau vizual atât martiriul Sf . Savin cat
rate, Psaltirile (Cartea Psalmilor) sau
castele ai căror pereţi erau bogat împodobiti si pe cel al Sf. Ciprian . În pridvor exista scene
Cărtile de Rugăciuni, considerau munca
cu picturile comandate de nobili. care înfătişează Sfârşitul Lumii şi Judecata de
lor ca pe un act de devoliune religioasă?
Călugării lucrau şi ei la unele lucrări laice Apoi ; pe bolta naosului sunt reprezentate
pentru decorarea castelelor . Unele mănăstiri au • cu toate că cele mai multe biserici din episoade din pentateuh (primele cinci cărti ale
fost adevărate ateliere de lucru pentru artiştii perioada romanică erau construite din Vechiului Testament) ; chiar şi galeria situată
patronati de stăpânul regiunii . Aceasta s-a petre- piatră, constructorii acestora aveau deasupra pridvorului relatează prin picturi
cut în intreaga Europă occidentală, cel mai viz- totu ;i nevoie şi de Iemn pentru a con- despre trecerea lui Hristos, ca o aducere
ibil însă în Germania . În mod tradiţional, strui schelele necesare înăli :ării anumitor aminte a modului de izbăvire al omenirii, prin
împăratii din Germania erau patroni generoşi ai tipuri de boI#i sau de arcade? sacrificiul crucificării .
tuturor artelor şi regiunea a atras numeroşi pic- • catedrala romanică din Santiago de Catedrala din Canterbury a fost decorată şi
tori monahali din Anglia, Olanda şi Franţa dar a Compostela, din Spania este renumită ea, în decursul secolului al 12-lea, cu picturi
şi produs câţiva pictori locali foarte talentati . pentru faptul că adăposte;te rămăşii;ele murale . Primele se află în absida din St .
Regula monahală de a sta într-un singur loc a Apostolului lacob? La fel ca multe alte Gabriel Chapel, în cavou, şi s-au păstrat in
fost, din această cauză, adesea încălcată . biserici construite în această perioadă şi bune condiţii . Alte exemple stralucite ale artei
Lucrările erau foarte rar semnate, astfel încât se ea are o structură în cruce, cu turnuri care a caracterizat această perioadă includ
cunosc foarte putine date despre creatorii lot, care străjuiesc intrarea vestică . capela din Berze- la-Ville, din Franţa, sau inte-
ca indivizi . Dacă erau totuşi semnate, ele purţau riorul bisericii Sf. Angelo din Formis, lângă
doar prenumele artistului, urmat de numele localitatea Capua, în Italia .
oraşului în care lucrarea fusese executată . 0 Un manuscris 0 0 pagină decora- Ca şi cele anterioare, alte exemple care au
pregătit pentru tă dintr -o Carte de supravieţuit trecerii timpului aduc dovezi
Pictura murală Henry al III-lea, Psalmi . Artistul a grăitoare asupra diferitelor stiluri care au luat
Pictura a fost considerată o cale eficientă în care prezintă cate- fost un călugăr fiinţă în acea perioadă în Europa . Se cunoaşte
învătarea principiilor religioase de către popu- drala din Speyer. benedictin, numit faptul că atunci multe cărti cu modele, idei şi
latie, ilustrând Biblia sau Cărtile de Rugăciuni Regele este Ruodprecht . Funda- desene au circulat de la o tară la alta . În bise-
şi dedicând interiorul bisericilor gloriei lui reprezentat oferind lul este de inspiratie rica catolică spaniolă din San Clemente de
Dumnezeu . În acea vreme existau foarte puţi- manuscrisul anglo-saxonă în timp Tahull, din Catalonia, există un "Hristos în
ne persoane care ştiau să citească ; din acest Fecioarei Maria, in ce marginea este de MAretie" foarte îndrăznet, clar influenţat de
motiv, scopul frescelor era acela de a face cre5- fa1<a catedralei . inspiratie greacă. bogătia şi culorile stralucitoare ale artei bizan-

14
ARTA $1 OMUL 5

o 0 pictură Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite,


reprezentănd -o pe Maestrul Morganatic şi Maestrul Misterului
Madona cu Pruncul, Gotic .
realizată la mijlocul
secolului al 13-lea Renaşterea sculpturii
de artistul italian Una dintre cele mai mari realizări ale perioad-
Coppo di ei romanice este rena5terea sculpturii monu-
Marcovaldo. Deşi mentale care nu mai fusese întâlnită în
puternic influentat Europa după prăbuşirea Imperiului Roman,
de arta bizantină în cu aproximativ 600 de ani în urmă . La fel ca
utilizarea fundalului picturile, sculpturile aveau menirea de a de-
auriu şi a contururi- cora bisericile si de a consolida spiritual dar si
r lor foarte precise, de a instrui congregatiile, prezentând subiecte
pictura denotă mult cum ar fi Înăltarea lui Hristos sau Judecata de
realism prin modul Apoi . În piatră, sculptura a luat forma basore-
de reprezentare al liefurilor fie pe capitelurile din partea supe-
membrelor. rioară a columnelor, fie în jurul intrărilor.
Siliti să lucreze forme deseori dificile, în
pozitii incomode, sculptorii romanici au
o La începutul răspuns acestei provocări într-un mod demn
secolului al 11-lea, de toată lauda : câteva dintre compoziţiile cu
sculptura monumen- mare efect dramatic şi ingeniozitate uluitoare,
tală în piatră abia erau plasate în timpan - suprafaţa semicircu-
exista ; un secol mai lară sau triunghiulară formată între partea
târziu, o jumătate de superioară a intrării si arcada de deasupra . A
duzină de biserici renăscut şi sculptura în bronz, mai ales sub
franceze etalau forma reliefurilor aplicate pe uşile bisericilor .
portaluri enorme, În general, personajele sculpturii romanice
bogat încrustate şi erau foarte alungite şi erau aranjate în com-
pictate care pot fi pozitii tipice ; în ceea ce priveşte pictura, te-
considerate printre matica ei nu se inspira din viata de toate zilele,
ii cele mai mari ea urmărind să-i insufle privitorului un simt de
capodopere ale artei devotiune cu caracter religios . Printre celelalte
medievale, după arte care au cunoscut o mare înflorire în epoca
cum este exempli- romanică se numără şi arta creării tapiseriilor,
ficat ş1 in detaliul de a copertelor de carte şi a artefactelor religiose,
mai jos . lucrate în email şi metale pretioase .

_1 r

N(` o
lo~fts
tine a Constantinopolului, readusă în urma bito lit tTti
Cruciadelor . Fiecare figură este înconjurată de
linii proeminente ; şi, în acest sens, efectul este yn maffc
foarte asemănător cu cel al vitraliilor . Picturile
din St . Savin prezintă, într-o oarecare măsură, ft ;tjtt tt 4
un mai bun siml al mişcării, culori mai blânde 1
şi fizionomii mai expresive, chiar dacă datează
cam din aceea5i perioadă .
i
Manuscrise iluminate
În general, lucrările mai mici pot fi găsite doar
în ilustratiile manuscriselor; şi, din nou, majus-
culele împodobite sunt des utilizate în lucrările
cu teme religioase . Într-adevăr, Biblia şi Cărlile
de Rugăciuni erau foarte bogat ilustrate, ca act
de adâncă devotiune din partea călugărului ce
-41
le executa, şi ele reflectau adesea vanitatea
patronului care era dispus să-şi etaleze bogătia,
comandând lucrări atât de elaborate .
Cel mai renumit manuscris englez din seco-
lul al 12-lea a fost executat în Winchester şi se t ft -
găseşte astăzi la Cathedral Library . Originalul
acestei superbe Biblii avea doar douA volume,
însă conţinutul lucrării a fost redistribuit în r
patru şi a reprezentat rezultatul colaborării, t
probabil, a cel putin şase artişti . Aceşti arti5ti -
au fost denumiti : Maestrul Scrierilor Apocrife,

15





5 ARTA ROMANICA

O Planul bisericii
St. Sernin din
Toulouse prezintă
aranjamentul tipic
171-
unei biserici de
o~o 0 + {}
do ao ao pelerinaj . Forma de
el +u4+ bază, cea de crucifix,
0 0 0 o o 0 0 0 0 0 cu absida semicircu-
o absidă absidă lară, de la capătul
nordică
trecere
sudică
0 altarului este o trim-
0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 itere In bazilicile
ED
Ip0 Bolta în formă creştinismului tim-
0 0
de butoi a naosului ID 0 0 + 111) Ici puriu. Extinderea
bisericii St. Sernin .
0 0 0 0
galerie intervalurilor Iaterale
Bolta în formă de 0 0 0 0 din jurul bisericii
butoi sau tunel este 0 0 0 0 este special proiec-
`tI
cea mai simplă 0 0 0 tat pentru a permite
0
formă de boltă si en accesul facil al pele-
era consolidată cu
1 D 0 • [
ID rinilor in biserică .
arcade transversale .
0 0 naos 0 ~

°
,D up 0 uO u ~ O Foarte diferit de
stilul romanic
0 0 0 o
francez, complexul
0 •
l__f din Pisa, Itâlia, are o
0 0 0 • 0
bazilică lungă, în
formă de hangar, cu
celebrul turn înclinat
-0 şi un baptisteriu în
turn a
formă de dom, situat
0 ~D separat .

• Cealaltă formă
principală de boltă,
caracteristică
perioadei romanice,
a constituit -o cea în
formă de arcadă . Ea
consta din două bolti
tip tunel, dispuse în
unghiuri drepte .

• Interiorul bisericii
Paray-le-Monial pre-
zintă efectul splen-
did creat în absidă,
o caracteristică a
bisericilor din
perioada romanica,
din Burgundia . N

ARHITECTURA BISERICILOR CONSTRUITE ÎN EPOCA RELIGIEI


Secolul al 11-lea a fost relativ calm în pregăteau piatra şi încrustau motivele erau necesităti structurale până la desco-
Europa, urmând invaziilor vikingilor, a decorative elaborate . Între timp, construc- perirea tehnicilor perfectionate, asociate cu
arabilor musulmani şi a hunilor nomazi torii ridicau clădirea propriu-zisă . Cunoş- stilul gotic târziu, ce permiteau preluarea
care, in final, s-au stabilit pe teritoriul actu- tiintele matematice erau limitate la acea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales
alei Ungarii . Vremurile liniştite au adus şi o vreme, astfel că se recurgea adesea la boltile cu nervuri) fiind utilizate chiar şi in
perioadă de refacere economică dar şi o experimentări - uneori eronate - pentru a perioada precedentă .
creşterea interesului acordat arhitecturii . determina cantitatea şi dimensiunea exactă Marele avânt pe care I-a cunoscut
Principalele sustinătoare ale arhitecturii a stâlpilor necesari sustinerii boltilor. arhitectura romanică s-a datorat unor noi
erau mănăstirile care, in acea perioadă, şi foarte puternice ordine monahale, cum
doar în Europa, depăşeau numărul 2000 . CLADIRILE DIN PERIOADA ROMANICA ar fi cel al cluniacilor sau al cistercienilor.
Famîliile înstărite doreau şi ele s5 -şi etaleze Trăsătura cea mai izbitoare a bisericilor şi Printre cele mai impozante clădiri nou
pozitiile pe care le ocupau în societate, f6- catedralelor romanice este masivitatea şi construite se numără abatiile, capelele şi
când numeroase donatii locaşurilor sfinte . utilizarea frecventă a arcurilor curbe pentru bisericile de pelerinaj situate pe drumul
Astfel, încercau să le garanteze o carieră ferestre, uşi sau arcade . Acelaşi principiu al către biserica ce adăposteşte moaştele Sf .
clericală fiilor lor . Unii considerau acest constructiilor semicirculare a fost aplicat şi lacob, în Compostela, din Spania . Multe
fapt şi ca pe o formă de asigurare spiritua- pentru acoperişul de piatră, care a înlocuit constructii aveau o arcadă (un culoar
iă, care le garanta răsplata în viata de apoi . în cele mai multe biserici lemnul ; acesta lua construit în jurul bisericii) pentru pelerini .
Noile biserici erau mult mai marl . Mărtu- forma boltii tip tunel, sau butoi (ca un arc Arta romanică a fost adusâ in Anglia de
riile istorice existente nu-i amintesc pe rotund continuu), sau pe cea a boltii în normanzi . Acest stil este cunoscut în Marea
zidarii care le-au construit ci doar pe cei arcadă (care consta din două bolti în formă Britanie ca stil normandic . Monumentele
care le-au comandat . Se ştie că au existat de tunel care se intersectau) . Stâlpii masivi, de bază ale acestui stil sunt catedralele din
oameni care erau cunoscuti ca pietrari . Ei rotunzi, şi peretii groşi ai clădirilor romanice Ely, Norwich, Peterborough şi Durham .

16
mai vezi A,-ta şi omul 1 - ARTA GREACA ŞI ROMANA Arta şi omul 19 - ARTA BAROCA