ARTA $1 OMUL

Arta romanică
În secolele 11 şi 12, Europa
Creştină a dat naŞtere unei
noi .yiprolificeforme de arid
- arta romanică. În aceastâ
perioadă, marile biserici şi
catedralele au devenit un
tezaur adăpostind sculpturi
splendide, picturi murale şi
manuscrise iluminate.

înă în secolul al 11-lea Biserica achizi-

P ţionase multe terenuri provenite mai

ales din donatii şi, ca urmare, bogăţia ei
crescuse enorm . Se spune că în acestA
perioadă Biserica deţinea peste un sfert din
teritoriul Frantei .
Donaţiile provenite de la credincioşii care
vizitau raclele care conţineau moaştele sfinţilor
au adus Bisericii un venit substantial . Într-
adevăr, pelerinajele, efectuate cu scopul de a
vedea relicvele sfinte, au devenit atât de
frecvente încât a fost necesară construirea unor
clădiri care să adăpostească în siguranţă arti-

O St . Neclaire, I iL ic n,prcWUitc i carc 'A pcrnuLi _~puncrc .i

~

în Auvergne, cu lor cat mai atractiv posibil . Astfel, Biserica a

absida şi capelele ei devenit un patron semnificativ al .artelor acelor
radiante este o vremuri, comandând nu doar lucrări noi de
constructie caracte- arhitectură ci şi alte lucrări de artă, cu teme
ristică arhitecturi predominant religioase - printre care picturi
romanice franceze . sari icoane . Cea mai mare parte a lucrărilor de
sculptură şi de arhitectură realizate în această
perioad i medievală timpurie au fost executate
într-un stil care aminteşte de Roma antica .

0 Calitatea artei Arta monahalâ

romanice spaniole În Anglia monahismul a atins apogeul în tim-
poate fi admirată in pul domniei regelui Henry 1 (1100-1135) şi s-
această frescă din au construit abaţii, atât material cât şi spiritu-
biserica San al, în marile centre ale religiei, cum ar fi
Clemente de Tahull Canterbury, Winchester sau Durham, uncle au
din Catalonia . luat fiintă şi şcoli de caligrafie si ilustrare a
Hristos, in calitate manuscriselor . Tendinţa a continuat şi în tim-
q
-~ de Judecător , pul domniei regelui Stefan (1135-1154) când
u impunând respect, a au fost create şi numeroase mănăstiri .
E reprezentat una din În secolul al 12-lea, Biserica era foarte stric-
temele favorite ale tă în ceea ce priveşte suhiectele care puteau fi
i epocii . reprezentate in pictură iar stilul utilizat era şi

13
5 ARTA ROMANICA
el cenzurat . De exemplu, există mărturii care
atestă că Sf. Bernard din Clairvaux (1090-1153)
a criticat anumite imagini pentru că ar fi fost
prea ostentative, reamintindu-le confratilor lui
jurămintele de sărăcie pe care le făcuseră .
Picturile din afara bisericii erau supuse si ele
aceloraşi standarde . Deşi au supravietuit
putine picturi laice (non-religioase), din anu-
mite surse literare exacte se tie că existau
castele ai căror pereţi erau bogat împodobiti
cu picturile comandate de nobili.
Călugării lucrau şi ei la unele lucrări laice
pentru decorarea castelelor . Unele mănăstiri au
fost adevărate ateliere de lucru pentru artiştii
patronati de stăpânul regiunii . Aceasta s-a petre-
cut în intreaga Europă occidentală, cel mai viz-
ibil însă în Germania . În mod tradiţional,
împăratii din Germania erau patroni generoşi ai
tuturor artelor şi regiunea a atras numeroşi pic-
tori monahali din Anglia, Olanda şi Franţa dar a
şi produs câţiva pictori locali foarte talentati .
Regula monahală de a sta într-un singur loc a
fost, din această cauză, adesea încălcată .
Lucrările erau foarte rar semnate, astfel încât se
cunosc foarte putine date despre creatorii lot,
ca indivizi . Dacă erau totuşi semnate, ele purţau
doar prenumele artistului, urmat de numele
oraşului în care lucrarea fusese executată .
Pictura murală
Pictura a fost considerată o cale eficientă în
învătarea principiilor religioase de către popu-
latie, ilustrând Biblia sau Cărtile de Rugăciuni
şi dedicând interiorul bisericilor gloriei lui
Dumnezeu . În acea vreme existau foarte puţi-
ne persoane care ştiau să citească ; din acest
motiv, scopul frescelor era acela de a face cre5-
14
tinismul mai uşor de înteles şi de a-i familiariza
Ştiati ca . . pe profani cu continutul biblic. În fresce,
culoarea era aplicată direct pe tencuiala ume-
• bisericile din perioada romanică erau dă cu care fuziona pentru a forma una dintre
pline de culoare, fiind intens decorate cele mai durabile forme de pictură murală .
cu scuipturi pictate ;i fresce, dar şi cu Acest gen de artă poate fi întâlnit în întrea-
icoane bogat împodobite? ga Europă . De exemplu, cavoul lui Saint Savin-
sur-Gartempe, din Franta, este decorat cu pic-
• călugării care realizau Bibliile deco-
turi care redau vizual atât martiriul Sf . Savin cat
rate, Psaltirile (Cartea Psalmilor) sau
si pe cel al Sf. Ciprian . În pridvor exista scene
Cărtile de Rugăciuni, considerau munca
care înfătişează Sfârşitul Lumii şi Judecata de
lor ca pe un act de devoliune religioasă?
Apoi ; pe bolta naosului sunt reprezentate
• cu toate că cele mai multe biserici din episoade din pentateuh (primele cinci cărti ale
perioada romanică erau construite din Vechiului Testament) ; chiar şi galeria situată
piatră, constructorii acestora aveau deasupra pridvorului relatează prin picturi
totu ;i nevoie şi de Iemn pentru a con- despre trecerea lui Hristos, ca o aducere
strui schelele necesare înăli :ării anumitor aminte a modului de izbăvire al omenirii, prin
tipuri de boI#i sau de arcade? sacrificiul crucificării .
• catedrala romanică din Santiago de Catedrala din Canterbury a fost decorată şi
Compostela, din Spania este renumită ea, în decursul secolului al 12-lea, cu picturi
pentru faptul că adăposte;te rămăşii;ele murale . Primele se află în absida din St .
Apostolului lacob? La fel ca multe alte Gabriel Chapel, în cavou, şi s-au păstrat in
biserici construite în această perioadă şi bune condiţii . Alte exemple stralucite ale artei
ea are o structură în cruce, cu turnuri care a caracterizat această perioadă includ
care străjuiesc intrarea vestică . capela din Berze- la-Ville, din Franţa, sau inte-
riorul bisericii Sf. Angelo din Formis, lângă
localitatea Capua, în Italia .
0 Un manuscris 0 0 pagină decora- Ca şi cele anterioare, alte exemple care au
pregătit pentru tă dintr -o Carte de supravieţuit trecerii timpului aduc dovezi
Henry al III-lea, Psalmi . Artistul a grăitoare asupra diferitelor stiluri care au luat
care prezintă cate- fost un călugăr fiinţă în acea perioadă în Europa . Se cunoaşte
drala din Speyer. benedictin, numit faptul că atunci multe cărti cu modele, idei şi
Regele este Ruodprecht . Funda- desene au circulat de la o tară la alta . În bise-
reprezentat oferind lul este de inspiratie rica catolică spaniolă din San Clemente de
manuscrisul anglo-saxonă în timp Tahull, din Catalonia, există un "Hristos în
Fecioarei Maria, in ce marginea este de MAretie" foarte îndrăznet, clar influenţat de
fa1<a catedralei . inspiratie greacă. bogătia şi culorile stralucitoare ale artei bizan-
 ARTA $1 OMUL 5

o 0 pictură Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite,

reprezentănd -o pe Maestrul Morganatic şi Maestrul Misterului
Madona cu Pruncul, Gotic .
realizată la mijlocul
secolului al 13-lea Renaşterea sculpturii
de artistul italian Una dintre cele mai mari realizări ale perioad-
Coppo di ei romanice este rena5terea sculpturii monu-
Marcovaldo. Deşi mentale care nu mai fusese întâlnită în
puternic influentat Europa după prăbuşirea Imperiului Roman,
de arta bizantină în cu aproximativ 600 de ani în urmă . La fel ca
utilizarea fundalului picturile, sculpturile aveau menirea de a de-
auriu şi a contururi- cora bisericile si de a consolida spiritual dar si
r lor foarte precise, de a instrui congregatiile, prezentând subiecte
pictura denotă mult cum ar fi Înăltarea lui Hristos sau Judecata de
realism prin modul Apoi . În piatră, sculptura a luat forma basore-
de reprezentare al liefurilor fie pe capitelurile din partea supe-
membrelor. rioară a columnelor, fie în jurul intrărilor.
Siliti să lucreze forme deseori dificile, în
pozitii incomode, sculptorii romanici au
o La începutul răspuns acestei provocări într-un mod demn
secolului al 11-lea, de toată lauda : câteva dintre compoziţiile cu
sculptura monumen- mare efect dramatic şi ingeniozitate uluitoare,
tală în piatră abia erau plasate în timpan - suprafaţa semicircu-
exista ; un secol mai lară sau triunghiulară formată între partea
târziu, o jumătate de superioară a intrării si arcada de deasupra . A
duzină de biserici renăscut şi sculptura în bronz, mai ales sub
franceze etalau forma reliefurilor aplicate pe uşile bisericilor .
portaluri enorme, În general, personajele sculpturii romanice
bogat încrustate şi erau foarte alungite şi erau aranjate în com-
pictate care pot fi pozitii tipice ; în ceea ce priveşte pictura, te-
considerate printre matica ei nu se inspira din viata de toate zilele,
ii cele mai mari ea urmărind să-i insufle privitorului un simt de
capodopere ale artei devotiune cu caracter religios . Printre celelalte
medievale, după arte care au cunoscut o mare înflorire în epoca
cum este exempli- romanică se numără şi arta creării tapiseriilor,
ficat ş1 in detaliul de a copertelor de carte şi a artefactelor religiose,
mai jos . lucrate în email şi metale pretioase .

_1 r

N(` o
lo~fts
tine a Constantinopolului, readusă în urma bito lit tTti
Cruciadelor . Fiecare figură este înconjurată de
linii proeminente ; şi, în acest sens, efectul este yn maffc
foarte asemănător cu cel al vitraliilor . Picturile
din St . Savin prezintă, într-o oarecare măsură, ft ;tjtt tt 4
un mai bun siml al mişcării, culori mai blânde 1
şi fizionomii mai expresive, chiar dacă datează
cam din aceea5i perioadă .
i
Manuscrise iluminate
În general, lucrările mai mici pot fi găsite doar
în ilustratiile manuscriselor; şi, din nou, majus-
culele împodobite sunt des utilizate în lucrările
cu teme religioase . Într-adevăr, Biblia şi Cărlile
de Rugăciuni erau foarte bogat ilustrate, ca act
de adâncă devotiune din partea călugărului ce
-41
le executa, şi ele reflectau adesea vanitatea
patronului care era dispus să-şi etaleze bogătia,
comandând lucrări atât de elaborate .
Cel mai renumit manuscris englez din seco-
lul al 12-lea a fost executat în Winchester şi se t ft -
găseşte astăzi la Cathedral Library . Originalul
acestei superbe Biblii avea doar douA volume,
însă conţinutul lucrării a fost redistribuit în r
patru şi a reprezentat rezultatul colaborării, t
probabil, a cel putin şase artişti . Aceşti arti5ti -
au fost denumiti : Maestrul Scrierilor Apocrife,

15


5 ARTA ROMANICA

O Planul bisericii
St. Sernin din
Toulouse prezintă
aranjamentul tipic
171-
unei biserici de
o~o 0 + {}
do ao ao pelerinaj . Forma de
el +u4+ bază, cea de crucifix,
0 0 0 o o 0 0 0 0 0 cu absida semicircu-
o absidă absidă lară, de la capătul
nordică
trecere
sudică
0 altarului este o trim-
0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 itere In bazilicile
ED
Ip0 Bolta în formă creştinismului tim-
0 0
de butoi a naosului ID 0 0 + 111) Ici puriu. Extinderea
bisericii St. Sernin .
0 0 0 0
galerie intervalurilor Iaterale
Bolta în formă de 0 0 0 0 din jurul bisericii
butoi sau tunel este 0 0 0 0 este special proiec-
`tI
cea mai simplă 0 0 0 tat pentru a permite
0
formă de boltă si en accesul facil al pele-
era consolidată cu
1 D 0 • [
ID rinilor in biserică .
arcade transversale .
0 0 naos 0 ~

°
,D up 0 uO u ~ O Foarte diferit de
stilul romanic
0 0 0 o
francez, complexul
0 •
l__f din Pisa, Itâlia, are o
0 0 0 • 0
bazilică lungă, în
formă de hangar, cu
celebrul turn înclinat
-0 şi un baptisteriu în
turn a
formă de dom, situat
0 ~D separat .

• Cealaltă formă
principală de boltă,
caracteristică
perioadei romanice,
a constituit -o cea în
formă de arcadă . Ea
consta din două bolti
tip tunel, dispuse în
unghiuri drepte .

• Interiorul bisericii
Paray-le-Monial pre-
zintă efectul splen-
did creat în absidă,
o caracteristică a
bisericilor din
perioada romanica,
din Burgundia . N

ARHITECTURA BISERICILOR CONSTRUITE ÎN EPOCA RELIGIEI

Secolul al 11-lea a fost relativ calm în
Europa, urmând invaziilor vikingilor, a
arabilor musulmani şi a hunilor nomazi
care, in final, s-au stabilit pe teritoriul actu-
alei Ungarii . Vremurile liniştite au adus şi o
perioadă de refacere economică dar şi o
creşterea interesului acordat arhitecturii .
Principalele sustinătoare ale arhitecturii
erau mănăstirile care, in acea perioadă,
doar în Europa, depăşeau numărul 2000 .
Famîliile înstărite doreau şi ele s5 -şi etaleze
pozitiile pe care le ocupau în societate, f6-
când numeroase donatii locaşurilor sfinte .
Astfel, încercau să le garanteze o carieră
clericală fiilor lor . Unii considerau acest
fapt şi ca pe o formă de asigurare spiritua-
iă, care le garanta răsplata în viata de apoi .
Noile biserici erau mult mai marl . Mărtu-
riile istorice existente nu-i amintesc pe
zidarii care le-au construit ci doar pe cei
care le-au comandat . Se ştie că au existat
oameni care erau cunoscuti ca pietrari . Ei
pregăteau piatra şi încrustau motivele
decorative elaborate . Între timp, construc-
torii ridicau clădirea propriu-zisă . Cunoş-
tiintele matematice erau limitate la acea
vreme, astfel că se recurgea adesea la
experimentări - uneori eronate - pentru a
determina cantitatea şi dimensiunea exactă
a stâlpilor necesari sustinerii boltilor.
CLADIRILE DIN PERIOADA ROMANICA
Trăsătura cea mai izbitoare a bisericilor şi
catedralelor romanice este masivitatea şi
utilizarea frecventă a arcurilor curbe pentru
ferestre, uşi sau arcade . Acelaşi principiu al
constructiilor semicirculare a fost aplicat şi
pentru acoperişul de piatră, care a înlocuit
în cele mai multe biserici lemnul ; acesta lua
forma boltii tip tunel, sau butoi (ca un arc
rotund continuu), sau pe cea a boltii în
arcadă (care consta din două bolti în formă
de tunel care se intersectau) . Stâlpii masivi,
rotunzi, şi peretii groşi ai clădirilor romanice
erau necesităti structurale până la desco-
perirea tehnicilor perfectionate, asociate cu
stilul gotic târziu, ce permiteau preluarea
tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales
boltile cu nervuri) fiind utilizate chiar şi in
perioada precedentă .
Marele avânt pe care I-a cunoscut
arhitectura romanică s-a datorat unor noi
şi foarte puternice ordine monahale, cum
ar fi cel al cluniacilor sau al cistercienilor.
Printre cele mai impozante clădiri nou
construite se numără abatiile, capelele şi
bisericile de pelerinaj situate pe drumul
către biserica ce adăposteşte moaştele Sf .
lacob, în Compostela, din Spania . Multe
constructii aveau o arcadă (un culoar
construit în jurul bisericii) pentru pelerini .
Arta romanică a fost adusâ in Anglia de
normanzi . Acest stil este cunoscut în Marea
Britanie ca stil normandic . Monumentele
de bază ale acestui stil sunt catedralele din
Ely, Norwich, Peterborough şi Durham .

16
mai vezi A,-ta şi omul 1 - ARTA GREACA ŞI ROMANA Arta şi omul 19 - ARTA BAROCA