UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANTA

FACULTATEA: INGINERIE MECANICA INDUSTRIALA SI MARITIMA

SPECIALITATEA: AUTOVEHICULE RUTIERE

Calculul şi construcţia autovehiculelor II

PROIECT AMBREIAJ

PROFESOR INDRUMATOR:

Asist.dr.ing. Mitroi Marian

STUDENT: Piticas George-Lucian

ANUL 4 IF

Anul universitar 2019-2020

 1. Determinarea momentului de calcul
Pe timpul funcționării ambreiajului, ca urmare a fazelor de cuplare-decuplare, se
produce uzura suprafețelor de frecare a discurilor conduse. Astfel, apare o
detensionare a arcurilor, deci o modificare a forței de apăsare în timp. Pentru ca
ambreiajul să fie capabil să transmită momentul maxim al motorului, se adoptă
în calcul, momentul de fricțiune, care este mai mare decât momentul maxim al
motorului. În calculul de predimensionare, acest lucru este luat în considerare
prin coeficientul de siguranță al ambreiajului ”β”. Acesta se exprimă prin
valoarea raportului dintre momentul de calcul a ambreiajului M c  și momentul
maxim al motorului Mmax.
P = 309 kw
N = 2000 rot/min
G = 18 000 kg
Mmax = 259,82
β =2

Ca atare, valoarea momentului necesar al ambreiajului este dată de relația:

Mc = β ▪ Mmax.            [daNm]                        
(1.1)
Mc = 2 ▪ 259,82= 519,64 [daNm]    
La alegerea valorii coeficientului de siguranță al ambreiajului (β), în vederea
determinării momentului necesar al ambreiajului, se ține seama de tipul și
destinatia automobilului, precum și de particularitățile ambreiajului. Astfel,
valoarea coeficientului de siguranță influentează în mod diferit funcționarea
ambreiajului. Un coeficient mare impiedică patinarea ambreiajului în cazul
uzurii garniturilor de fricțiune, se micșorează lucru mecanic de patinare mărind
durabilitatea ambreiajului, fapt ce contribuie la îmbunătățirea accelerării
automobilului. Datorită valorii ridicate crește forța de actionare a pedalei
ambreiajului necesară decuplării, deci cresc suprasarcinile în transmisia
automobilului, iar manevra devine mai greoaie întrucât ambreiajul nu patinează
la apariția unor solicitări mari. Un coeficient de siguranță cu o valoare prea mică
conduce la creșterea tendinței de patinare a ambreiajului, având ca efect mărirea
duratei de patinare, respectiv a lucrului mecanic de fricțiune la patinare, ceea ce
conduce la creșterea uzurii garniturilor de fricțiune.
Datorită uzurii garniturilor de fricțiune coeficientul de siguranță se reduce,
deoarece prin uzura garniturilor, arcurile de presiune se destind și nu mai asigură
forța de apăsare inițială.
Ținându-se seama de aceste condiții contradictorii, în cazul ambreiajelor simple
mecanice, pentru coeficientul de siguranță(β) se recomandă valorile din tabelul
următor:
Tabelul 1.1. Valorile coeficientului de siguranță(β) pentru diferite automobile
Tipul automobilului Coeficientul de
siguranță ”β”
Autoturisme: 1,3...1,75
-cu capacitate normală de trecere
-cu capacitate mărită de trecere 2,0...2,5

-de competiție 3,0...4,0

Autocamioane și autobuze 1,6...2,0

Autocamioane cu remorcă sau 2,0...3,0
care lucreaza în condiții grele

Pentru a se evita patinarea ambreiajului trebuie ca și după uzura garniturilor de

fricțiune, coeficientul de siguranță să îndeplinească condiția: β>1.
În cazul ambreiajelor semicentrifugale coeficientul de siguranță (β) este o
mărime variabilă care depinde de turația motorului. Coeficientul de
siguranță (β) la  aceste ambreiaje, corespunzător turației nule a motorului(forța
de apăsare se datorează numai arcurilor de presiune), se alege între valorile: 
● β = 0,85...1,00 pentru autoturisme.
● β = 1,00...1,30  pentru autocamioane.
*Pentru cazul ambreiajelor la care este prevăzută regarea forței de apăsare a
arcurilor de presiune(cazul ambreiajului cu ax central), coeficientul de
siguranță se alege cu valori mai mici (β = 1,1...1,3).
*La ambreiajele cu mai multe discuri se recomandă ca valoarea coeficientului
de siguranță să fie mărită cu 15...20% față de valorile recomandate pentru
ambreiajele cu un singur disc, deoarece frecarea între piesele ambreiajului este
mai mare [Unt]
 2. Determinarea momentului de fricțiune al ambreiajului
Considerând un element de arie (dA) cu grosimea (dρ) aflat la distanța (ρ) de
centru, forța elementară se exprimă prin relația:
dF = p▪dA= p▪ρ▪dρ▪dϕ
(2.1)
unde:
p= presiunea dintre suprafețele de fricțiune;
F= forța axială dintre cele două suprafețe de fricțiune.
Figura 1.2. prezintă schema unui ambreiaj la care cele două suprafețe de
fricțiune se află sub acțiunea forței axiale(F).

Figura 1.2. Acțiunea forței axiale asupra suprafețelor de fricțiune

Momentul de fricțiune elementar dMa este dat de relația:

dMa = μ▪ρ▪ dF=μ▪ p▪ρ2▪dρ▪dϕ [daNm]
(2.2)
unde:
μ= coeficientul de fricțiune (0,25...0,30).
Momentul de fricțiune total se obține prin integrarea relației (2.2)
2π Re
2
M a=μ∗π∗∫ ❑dφ∗∫ ❑ ρ∗dρ= ∗μ∗p∗(R 3e −R3i ) [daNm] (2.3)
0 R i
3

unde:
Re= raza exterioară a suprafețelor de fricțiune [mm]
Ri=raza interioară a suprafețelor de fricțiune [mm]
Presiunea dintre suprafețe:
F
p= [daN/mm2]
π∗(R2e −R 2i )
(2.4)
2752
p= = 0,062 [daNm]
π∗(177,132−112,13 2)

Înlocuind în relația (2.3) expresia presiunii (p) se obține:

2∗10−3
∗μ∗F∗( R 3e −R3i )
M a=
3 [daNm] (2.5)
( R 2e −R2i )

Pentru un ambreiaj prevăzut cu mai multe perechi de suprafețe de fricțiune,

momentul de fricțiune este exprimat prin relația:
2∗10−3
∗μ∗i∗F∗( R3e −R3i )
M a=
3 [daNm] (2.6)
( R2e −R 2i )

2∗10−3 3
∗0,28∗2540∗( 177,13 −112,13 )
M a=
3 =30,14 [daNm]
( 177,13−112,132 )

unde:
i= numărul perechilor de suprafețe de fricțiune ale ambreiajului.
i=1
⇨ Ma = 10-3 ▪ μ ▪ I ▪ F ▪ Rm [daNm]
(2.7)
⇨ Ma = 10-3 ▪ 0,28∗1∗2100 ▪ 146,13=198,85 daNm

La determinarea numărul perechilor de suprafețe de fricțiune ale ambreiajului (i)

se folosește relația:
i=2▪ nd
(2.8)
i=2▪ 1=2
unde: nd = reprezintă numărul discurilor conduse.
nd=1
În practică, pentru calculul razei medii (Rm) se utilizează relația:
R e + Ri
Rm = [mm]
2
(2.9)
177,13+112,13
Rm = = 143 mm
2
Pentru această relație, eroarea de calcul trebuie să fie sub 4%.

3. Determinarea forței de apăsare asupra discurilor ambreiajului

Forța de apăsare asupra discurilor ambreiajului(F) se determină din condiția ca,
momentul de fricțiune al ambreiajului (Ma) să fie egal cu momentul de calcul
(Mc).
103∗β∗M max
F= [daN]
i∗μ∗Rm
(3.1)

1000∗2∗259,86
F= =2974,48 [daN]
1∗0,28∗7

În cazul în care se ține seama de pierderile prin fricțiune ce apar la nivelul

canelurilor discului condus și al elementelor de ghidare ale discului de presiune,
forța (F) se poate exprima prin relatia:
F = c f. Fa         [daN]                                               
(3.2)
F = 1060. 0,85= 945daN        
unde:

Fa = forța de apăsare a arcurilor asupra discurilor ambreiajului;

cf = coeficient care ține seama de forțele de fricțiune.
Valorile corespunzătoare ale coeficientului (cf) sunt:
 - pentru ambreiajele monodisc    cf = 0,90...0,95.
- pentru ambreiajele bidisc cf = 0,80...0,85.
La valori mari ale coeficientului de siguranță, se admit presiuni specifice mari.
Totuși, în cazul discurilor de fricțiune cu diametre mari, viteza de patinare în
zona periferică a acestora atinge valori foarte mari, fapt pentru care se
recomandă ca presiunea specifică să fie redusă.

*Dacă ambreiajul este prevăzut cu mai multe arcuri de presiune dispuse

periferic, forța (Fa) se calculează cu relația:
Fa = na ▪ Fa ̍ [daN]
(3.3)
unde:
na= numărul arcurilor de presiune;
Fa ̍= forța dezvoltată de un arc

*Dacă ambreiajul este prevăzut cu arcuri pentru debreierea completă, forța de

apăsare asupra discurilor se determină cu relația:
F= cf ▪ Fa – Fr [daN]
(3.4)
unde: Fr= forța arcurilor care ajută la debreierea completă.
Cunoscând forțele (F) și (Fr), precum și coeficientul fricțiunii (cf) se poate
determina forța (Fa):
Fr + F
F a= [daN]
cf
(3.5)
Înlocuind forța (F) din relația (3.1) se obține forța dezvoltată de arcurile de
presiune:
β∗M max
+Fr
μ∗i∗Rm [daN]
F a=
cf
(3.6)
3.1. Calculul garniturilor de fricțiune
3.1.1. Determinarea dimensiunilor garniturilor de fricțiune
Garniturile de fricțiune sunt componente ale discului condus prin intermediul
cărora se stabileste legătura de cuplare a ambreiajului, datorită forțelor de
fricțiune. Dimensiunile garniturilor de fricțiune se aleg în funcție de valoarea
momentului maxim al motorului și de cuplul motor. Figura 1.3. prezintă
schematic garnitura de fricțiune pentru un ambreiaj mecanic.

Figura 1.3. Garnitură de fricțiune ambreiaj

Suprafața garniturilor de frecare se poate determina cu relația:
I). A = λ▪Mmax [cm 2]
(3.7)
A=40*259,82=6295,2 cm2
unde:
λ = coeficient ce depinde de tipul ambreiajului și al automobilului.

Tabelul 1.3. prezintă valorile coeficientului λ, în funcție de tipul automobilului

și de tipul ambreiajului [Fr,Unt]

Tabelul 1.3. Valorile coeficientului λ

Tipul Tipul Coeficientul  λ
automobilului ambreiajului [cm2/daN.m]
Autoturisme Monodisc 25...30
Autocamioane Monodisc 35...40
și autobuze Bidisc 40...45
II). Cunoscând razele interioare și exterioare ale garniturilor de fricțiune (R i și
Re), precum și numărul garniturilor (i), suprafața (A) se poate calcula cu relația:
A = 10-2 ▪ π▪(Re2 - Ri2) ▪ i [cm 2]
(3.8)
A = 10-2 ▪ 3,14▪(177,132 – 112,132) ▪ 1=1037 [cm2]

III). Dacă se notează:

Ri/Re = C
(3.9)
⇨ A = 10-2 ▪ π ▪Re2 (1 - C2 ) ▪ i [cm2]
(3.10)
Pentru ambreiajele de automobil C= 0,53…0,75
Ținând seama de faptul că uzura garniturilor de fricțiune este mai accentuată în
zonele periferice, față de zona centrală, din cauza vitezelor de alunecare diferite,
se recomandă ca limita superioară a coeficientului (C) să se adopte pentru
automobilele echipate cu moatoare rapide (sport).
Egalând relațiile (3.7) și (3.10) se obține pentru (Re ) expresia:
100∗λ∗M max
Re =
√
π∗( 1−C2 )∗i
100∗40∗259,82
[mm] (3.11)

Re =
√
3,14∗( 1−0,42 )∗2
=216,13mm

Cunoscând pe (C) și (Re) se poate determina: (Ri) și (Rm)

Pentru determinarea diametrului exterior al garniturilor de fricțiune se mai poate
utiliza relația:
M max
D e =1,58∗
√ C1
[m] (3.12)

De=2¿Re = 454,26 mm
unde:
C1 = coeficient ce depinde de tipul automobilului și de condițiile de exploatare.
(pentru autoturisme C1=4,7 [daN], pentru autocamioane exploatate în condiții
normale C1=3,6 [daN], iar pentru cele utilizate în condiții foarte grele de teren
C1=1,9 [daN]).
Raportul dintre diametrele garniturilor de fricțiune este dat de relația:
Di
C= =0,6 (3.13)
De

Di=354¿ 0,6 =217,4 mm

La ambreiaje automobilelor moderne diametrul exterior (D e) al garniturilor de
fricțiune nu depășește, în general, De < 380 mm.
Valorile diametrelor (De și Di) calculate sunt orientative și se adoptă în funcție
de dimensiunile volantului motorului ce va echipa automobilul care se
proiectează (tab.2.3).

Tabelul 2.3. Diametrele orientative ale garniturilor de fricțiune pentru ambreiaje

[mm]

D 15 16 18 20 22 25 28 30 30 31 32 35 3 4 4
e 0 0 0 0 5 0 0 0 5 0 5 0 8 0 2
0 0 0
Di 10 11 12 13 15 15 165 17 18 19 2 2 2
0 0 5 0 0 5 5 5 5 0 2 2
0 0 0
g 2,5 -3,5 3,5     4,6
5,6

● Dacă din calcule rezultă diametrul exterior al garniturii de fricțiune mai

mare decât permite dimensiunile volantului motorului, atunci se trece la
proiectarea unui ambreiaj bidisc. ( Re < Re̒ și Ri < Ri̒ ).

3.1.2. Determinarea presiunii dintre suprafețele de fricțiune

Presiunea specifică (po  ), dintre suprafețele de frecare ale ambreiajului se
definește ca raportul dintre forța dezvoltată de arcurile de presiune (F) și aria
unei suprafețe de frecare a ambreiajului (A ̍):
po = F/A ̍   [MPa]                                             
(3.14)
po = 53/6,41=8,26 ̍   [MPa]     

F
p= [MPa]
π∗(R2e −R 2i )
2540
(3.15) p= =0,04daN/mm2
π∗(177,132−112,13 2)

dar (F) este:

103∗β∗M max
F= [daN]
i∗μ∗Rm
(3.16)

1000∗2∗259,82 216000
F=
2∗0,28∗146,13
= 81,89
=2760 [daN]

unde: Rm= reprezintă raza medie a suprafețelor de fricțiune

2
∗( R 3e −R3i )
3 (3.17)
Rm =
( R2e −R2i )

10−2∗π
A̍ =
. 2 2
∗( D e −D i ) [cm2] (3.18)
4
10−2∗3,14 2
∗(8,48 −5,51 ) = 6,41 cm
. 2 2
A̍ =
4

105∗4∗β∗M max
⇨ p= 2 2 [daN/cm2]
π∗μ∗i∗(De −Di )∗Rm
(3.19)

100000∗4∗2∗259,82
⇨ p= 2 2 =10,44 [daN/cm2]
3,14∗0,28∗2∗(354 −212,4 )∗7

Din considerente de uzură a suprafețelor de fricțiune, presiunea specifică a

ambreiajului se admite în următoarele limite [Tab]: 
- pentru garniturile din rășini sintetice impregnate cu kevlar sau cu fibre de
sticlă po = 0,2...0,5 Mpa.
 - pentru garniturile din azbest po = 1,5...3,5 MPa.
- pentru garniturile metalo-ceramice   po = 15...20 MPa.

Valoarea maximă a presiunii specifice reprezintă limita prin tensiunea

admisibilă de strivire, a materialului garniturilor de fricțiune. La adoptarea
valorii de predimensionare a ambreiajului trebuie să se țină seama de:
- valorile mari ale presiunii specifice favorizează reducerea dimensiunilor
constructive ale ambreiajului, însă reduc substanțial durabilitatea în timp a
acestuia.
-  valorile mici ale presiunii specifice implică creșteri ale gabaritului, a maselor
și a momentelor de inerție ale părții conduse a ambreiajului. Datorită creșterii
razelor, cresc vitezele tangentiale de alunecare dintre suprafețele de contact la
cuplarea ambreiajului, astfel uzura garniturilor de fricțiune se mărește.

Valori reduse se recomandă pentru ambreiajele a căror diametru exterior (D e)

depășește 300 mm, deoarece viteza de patinare în zona exterioară este foarte
mare. De asemenea, pentru automobilele care sunt utilizate în condiții de teren
foarte accidentat, se recomandă valori mai apropiate de limita inferioară. Pentru
ambreiajele la care coeficientul de siguranță (β) are valori mari, presiunea
specifică se poate adopta la limita superioară.
Coeficientul de fricțiune poate avea diferite valori în funcție de natura
suprafețelor în fricțiune (tab.1.2).
Tabelul 1.2. Valori ale coeficientului de frecare [m] pentru diferite materiale
Materialele cuplei [m]
de frecare
Oțel - bronz fosforos 0,67...0,74
Oțel – aliaj Cu-Ni 0,79...1,42
Oțel-Fe sinerizat 0,38...0,45
Oțel-Fe Cu sinerizat 0,43...0,47
Oțel-Oțel 0,60
Fontă-Oțel 0,18...0,60
Ferodou-Oțel 0,30...0,40

3.1.3. Verificarea la uzură a garniturilor de fricțiune

Pe timpul deplasării autovehiculului, în special in mediu urban, frecvența
cuplărilor-decuplărilor ambreiajului are o valoare ridicată. În timpul acestor
procese, o parte din lucrul mecanic al momentului motor se transformă prin
patinare în căldură, astfel crește temperatura pieselor ambreiajului, ceea ce face
ca garniturile de fricțiune să lucreze la temperaturi ridicate.

Procesul de verificare la încălzire se realizează pentru discurile de presiune,

considerînd situația cea mai defavorabilă: pornirea de pe loc (lucrul mecanic de
patinare are valoarea cea mai mare, iar datorita timpului de cuplare redus,
procesul este adiabatic). În aceste condiții, relația de verificare este:

Δt = ϒ ▪L/c ▪ mp           [oC]           

(3.20)
Δt = 0,25 ▪2853,2/500 ▪ 7,1=0,6          [oC]           
unde:
ϒ =coeficient care exprimă partea din lucrul mecanic preluată de discul de
presiune al ambreiajului: 0,5 pentru monodisc; 0,25 pntru bidisc (și 0,5 pentru
discul conducător al acestuia);
c = căldura specifică pieselor din fontă și oțel este - 500 J/kg oC;
mp – masa pieselor ce se încălzesc;
L – lucrul mecanic de patinare.

Calculul masei piesei (mp)  se realizează în ipoteza ca discul de presiune este o

placă circulară din fontă, iar marginile acesteia trebuie să le depășească pe cele
ale garniturii de frecare cu 2.3 mm.

mp= ρ▪A▪hp▪g▪10-1 [daN]

(3.21)

mp= 7800▪0,062▪15▪0,001▪9,8▪0,1 =7,1[daN]

            
unde:   
ρ = densitatea materialului,  pentru fontă = 7800 [kg/m3]
hp= grosimea discului de presiune, hp= 7...20▪10-3 [m]
g= accelerația gravitațională, g= 9,8     [m/s2]       
A= aria discului [m2].

π
A= ∗( D 2ep−D 2ip )∗10−6    [cm2] (3.22)
4

3,14
A= ∗( 354 2−212,42 )∗0,000001=0,068    [cm2]
4

Dep,Dip = diametrul exterior/interior al discului de presiune

Lucrul mecanic se poate calcula aproximativ cu relația:
 
L = 357,3▪ Ga▪rr2/ icv12▪ io2         [daN▪m/cm2]           
(3.23)

L = 357,3▪ 3000000▪0,472/ 7,172▪ 4,012 =2863,2        [daN▪m/cm2]

sau:
357,3∗Ga∗r 2r
L= 2 2 [daN▪m/cm2] (3.24)
i sl∗i o
unde:
rr= raza de rulare a roții; [m]
i0= raportul de transmitere al transmisiei principale;
is1= raportul de transmitere al schimbătorului de viteze;
Ga= greutatea totală a automobilului. [daN]

Având în vedere faptul că lucrul mecanic de fricțiune este de obicei mai mare la
pornirea automobilului decât la schimbarea treptelor de viteză, în calcule se
consideră cazul cel mai defavorabil.
Pentru aprecierea uzurii garniturilor de fricțiune se utilizează ca parametru lucrul
mecanic specific de fricțiune, exprimat prin relația:

Ls =L:(i∗A, ) [daN▪m/cm2] (3.25)

Ls =2855,2:(2∗9,41) =285,5 [daN▪m/cm2]

unde:
Ls= lucru mecanic specific de fricțiune;
i= numărul perechilor de suprafețe în fricțiune;            
A, =suprafața unei garnituri de fricțiune.

Lucrul mecanic specific de fricțiune nu trebuie să depășească valoarea de 0,75

daN▪ m/cm2. Pentru o uzură satisfăcătoare a garniturilor de fricțiune este indicat
ca, lucrul mecanic specific de fricțiune să fie cuprins în valorile:
- pentru autoturisme: 10...12 daNm/cm2;
- pentru autocamioane până la 5▪104N : 1,5...2,5 daNm/cm2;
- pentru autobuze și autocamioane peste 5▪104N : 4...6 daNm/cm2;
Ambreiajul se consideră bun din punct de vedere al încălzirii dacă creșterea de
temperatură la pornirea de pe loc este în limitele Δt = 0,8... 1oC. (Δta<Δt)  

  
Figura 2.3. Verificarea discului la încălzire
 2540
F ,a= =140 [ daN]
18
F ,,a =141,11∗1,20=170 [daN]

, 8∗1,2∗19,5∗169,33 31998,57
t = 3,14∗0,733
=
1,22
=26482 [ daN/mm2]
 81,217169
d=
√ 3,1470000
=√ 0,52 =0,73 [mm]

27 0,615
K = 24 + 7 = 1,2
 8∗2945,8∗19,53∗10
f= 800000∗2,784 =36 [cm]
 800000∗2,78 4∗36,57
n s= =10
8∗2945,8∗19,5 3

3534,9−2945,8
k 1=
1,2
= 491 [daN/mm]

❑fl =2∗1∗0,6=1,2[mm]
nt =10+2 =12
L0=44,36+44,42 = 88,78 [mm]

L1=( 10+2 )∗2,78+1∗( 10+1 )=44,36 [mm]

j s=0,1∗2,78=0,27

88.78
= 19,5 =3

115,47
β u= =1,11
103,93

M ,a=0,001∗0,28∗2∗29458∗7=115,47[daN /m]

2945,8∗40,42
F ,,a ,= =29458[daN ]
4
f 2=44,42−4=40,42[mm]

△ u=2∗1∗2=4 [ mm]

0,001∗2945,8−3534,9
∗1
2
Ld = ∗18∗44,42=0,001[daNm]
0,9
 105∗2∗103,93
d i=
√
3

0,2∗1100
=45,54 [mm]
 4∗1000∗2∗259,82
F= 54+ 46 =1437 [daN]

4∗100000∗2∗259,82 9314400
ps = = =3672,75[daN /cm2 ]
8∗54∗9∗(54−46) 31180
 4∗100000∗2∗259,82 9314400
❑f = = =313,84[daN /cm2 ]
8∗54∗9∗(54+ 46) 388800
 1000∗2∗259,82 307860
F 1= = =309,97 [daN ]
2∗9∗105 1890

1000∗2∗259,82 307860
F 2= = =254,98[daN ]
4∗9∗105 3780
 1060∗(1,15−1,25) 1060∗0,1
F p= = =11,77 [N ]
9 9

4∗100∗11,77 4708
¿ = =194,06 [daN /cm2]
2
2,78 ∗3,14 24,46
 100000∗2∗259,82 29786000
ps 1 = = =359[daN / cm2 ]
2∗9∗105∗10∗10 189000

100000∗2∗259,82 29786000
ps 2 = = =205,9[ daN /cm 2 ]
2∗9∗105∗11∗11 228690

psa = p s 1+ p s 2=359+205,9=153,4 [daN /cm2 ]

 100000∗2∗259,82
¿ =498,43[daN /cm2 ]
35∗9∗110

100000∗2∗259,82
¿ =671,33[daN /cm2 ]
35∗9∗10∗14
 24544,46∗0,47∗0,45 5191,15
M e= = =167,94 [daNm]
4,01∗7,71 30,91
 1000∗2∗259,82 307860
F p= = =276,05[daN ]
2∗0,27∗146∗40∗0,89 2806,7
 60
i p= =2
30
115
∗35
14
i t= =20,53
14
Sm =3+ ( 0,5∗2∗2 ) =5
1 discul de ambreiaj;
2 carcasă cu placă de presiune;
3 arcul diafragmă;
4 rulmentul de presiune.
Majoritatea automobilelor cu cutii manuale sunt echipate cu ambreiaje
mecanice (de fricţiune), monodisc (frecarea se realizează prin intermediul
unui singur disc de ambreiaj), cu frecare uscată (fără ulei), acţionate mecanic
(cablu) sau hidraulic (fluid de lucru).