Sunteți pe pagina 1din 4

Lege

Pentru restituirea taxelor de școlarizare

Parlamentul României adoptă prezenta lege, care are ca obiect revizuirea învățământului gratuit.

Art. 1
Părinții/tutorii legali care nu se implică în educația copiilor și care nu obțin media minimă 5 la
Evaluarea Națională sau nu promovează examenul de bacalaureat in maxim 3 sesiuni vor
suporta contravaloarea cheltuielilor cu școlarizarea raportate la costul per elev aferent perioadei
de școlarizare.

Art. 2
Sunt exceptați de la prevederile art. 1 elevii care au probleme de sănătate dovedite printr-un act
medical.

Art. 3
Absolvenții de liceu care consideră că nu sunt suficient de pregătiți pentru susținerea examenului
de bacalaureat se pot reînscrie in clasa a XII-a pentru încă un an in mod gratuit.

Art. 4
Numărul maxim de sesiuni la care poate participa un absolvent de liceu pentru a susține
bacalaureatul este de trei. Prima sesiune este gratuită, urmând ca pentru fiecare reevaluare a unei
probe să achite 10 % din salariul minim pe economie.

Art. 5
În termen de 30 zile de la publicarea în MO, MEC este obligat să elaboreze metodologie de
aplicare a prezentei legi.

1
Expunere de motive

Promovarea examenelor naționale, precum: Evaluarea Națională de la finalul ciclului gimnazial,


fiind, de fapt, prima evaluare cu miză clară în traiectoria școlară: admiterea la o anumită clasă de
liceu și Bacalaureatul, examen ce evaluează cunoștințele acumulate de către un elev pe perioada
liceală la 3 materii, nu mai capătă o importanță deosebită în zilele noastre, în rândul elevilor, dar
nici în rândul părinților. Atât copiii, cât și părinții acestora, nu conștientizează importanța acestor
testări, găsind adeseori motive, scuze, care să-i împiedice să învețe. Examenele acestea având un
rol temeinic în viața unui elev/ absolvent, rol evidențiat, nu numai prin evaluare informațiilor
acumulate de-a lungul anilor de școală, ci și prin dobândirea unor valori spirituale, esențiale
vieții de zi cu zi, acumulate în urma pregătirii intense pentru examen, valori precum:
responsabilitatea, organizarea, asumarea, puterea de concentrare pe termen lung, capacitatea de
memorare, etc. Aceste examene din timpul ciclului gimnazial și al celui liceal, îi pregătește pe
elevi pentru o nouă treaptă a învățământului, și anume pentru studiile universitare de licență, dar
și pentru viitorul loc de muncă, cât și pentru examenele vieții.

Potrivit unor studii, Ministerul a anunțat că rata de promovare la examenul din acest an a fost de
67,2%, fiind raportată la numărul celor prezenți. Potrivit MEN, rata calculată astfel este cea mai
mică din ultimii 4 ani. De asemenea, România este țara cu cea mai mare rată de analfabeți
funcționali din UE, aproximativ 40% , factori ce arată dezinteresul oamenilor pentru educație.
Aceste aspecte prezintă consecințe alarmante ce vor urma pe o perioada de timp, dacă nu
recurgem la niște măsuri pentru a le stopa, de pilda, ne vom confunda în continuare cu probleme
extrem de grave, precum abandonul școlar masiv.

Mai mult decât atât, părinții care se implică activ în educația copiilor au un impact semnificativ
asupra vieții și a succesului copilului, aceștia ajungând la performanțe școlare remarcabile, la
nivele superioare de educație, dar și intelectuale. De altfel, studiile arată că copiii ai căror părinți
s-au implicat în mod activ în educația lor, au reușit să se dezvolte armonios și să obțină rezultate
mult mai bune, în comparație cu ceilalți copii ai căror părinți nu s-au preocupat de viitorul lor.

În acest context, încă din primii ani de viață ai copilului, părinții sunt nevoiți să se intereseze de
viitorul copilului, să le urmărească parcursul școlar încă din învățământul preșcolar, ajutându-i în
mod constant, instalându-le copiilor o atitudine sănătoasă față de învățat, punând accent nu doar
pe dezvoltarea academică, ci și pe dezvoltarea sa personală, morală, emoțională, socială și
artistică, ambiționându-i și îndrumându-i.

Prin această propunere legislativă, statul are drept scop mobilizarea societății românești, în
special a părințiilor, făcându-i sa conștientizeze alături de copiii lor, importanța pe care aceste
evaluări le au asupra viitorului lor. În acest sens, părinții ai căror copii, nu promovează examenul
de Bacalaureat/ nu iau minim nota 5 la Evaluarea Națională, vor suporta contravaloarea
cheltuielilor cu școlarizarea raportate la costul per elev raportat la perioada când nu au promovat
examenul național. Astfel, părinții, pentru a nu ajunge în situația aceasta, se vor implica într-un
mod mult mai conștient, ajutându-i pe copiii lor să armonizeze valoarea motivației cu gradul de
dificultate al examenului, deoarece copilului pentru a obține o performanță înaltă, îi este
solicitată gândirea, memoria, atenția, și energia psihică. Din aceste cauze, părinții trebuie să
2
elaboreze o strategie cât mai pe înțelesul copiilor pentru a le explica dificultatea examenului, dar
și pentru a îi motiva.

Conform, propunerii legislative, statul va urmării notele/ rezultatele fiecărui elev în parte, și se
va asigura că părinții/ tutorii legali ai căror copii nu au obținut minim media 5 la Evaluarea
Națională sau nu au promovat examenul de Bacalaureat, vor suporta contravaloarea cheltuielilor
de școlarizarea.

3
Memoriu explicativ

1. În ce categorie se încadrează propunerea voastră? (lege constituțională, organică,


ordinară) – argumentați răspunsul?

Conform articolului 73, alineatul (3) litera n) din Constituție, propunerea legislativă se
încadrează în categoria legilor organice, deoarece prin această lege se reglementează
organizarea generală a învățământului. De asemenea, această lege are o forță juridică
inferioară Constituției.

2. Care sunt condițiile formale care trebuie să fie îndeplinite pentru care legea să fie
adoptată în conformitate cu cerințele constituționale? (cvorum și majoritate) Precizare:
Camera Deputaților are un număr de 301 deputați și Senatul are 100 de membri.

Camera Deputaților: cvorum:151 prezenți. Fiind o lege organică art.76 alineatul (1)
necesită o majoritate absolută- 151.
Senat: cvorum:51 prezenți, majoritate absolută- 51.

3. Când va intra în vigoare legea (dacă va fi adoptată)?

Conform articolului 77 alineatul (1) legea se trimite, spre promulgare, Președintelui


României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire,
urmând să intre în vigoare conform art. 78, care menționează faptul că legea se publică în
Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o
dată ulterioară prevăzută în textul ei. Conform prezentei legi, articolul 5, menționează
faptul că această lege va intra in vigoare la 30 de zile de la adoptarea ei.

4. Analizați prevederile art. 74 și 75 din Constituție și stabiliți care va fi prima cameră


sesizată pentru propunerea legislativă formulată (argumentați răspunsul).

Conform art. 74 și 75, propunerea legislativă este supusă dezbaterii Camerei Deputaților
ca primă cameră sesizată, deoarece art. 74 alineatul (5) menționează că propunerile
legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca prima
Cameră sesizată, iar art. 75 alin. 1 vine in continuarea art. anterior, menționând că se
supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată,
proiectele legilor organice prevăzute la articolul 73 alineatul (3), litera n).

S-ar putea să vă placă și