Sunteți pe pagina 1din 8

Ochiul

Este organ fotosenzitiv, localizat la nivelul orbitelor. Diametrul antero – posterior este de 22 -27 mm. Circumferinta
este 69 -85 mm. Glob ocular și structuri anexe. Are trei tunici:

• externa: cornee si sclerotica

• medie (vasculara, uveea): coroida, corp ciliar si iris

• interna: retina

Are trei compartimente:

• camera anterioară (între cornee şi iris)

• camera posterioară (între iris şi cristalin)

• camera vitroasă (între cristalin şi retina fotosensibilă)

În camerele anterioară şi posterioară circulă umoarea apoasă, iar camera vitroasă este ocupată de corpul vitros.

Medii de refracție sunt: corneea și cristalinul (focalizare). Controlul cantității de lumină il face irisul. Detectori sunt
celulele cu conuri și bastonașe (retina).

• Ectoderm neural: – retina – ep. ciliar și al irisului

• Ectoderm: – cristalinul – ep. corneei

• Mezoderm: – sclerotica – stroma corneei, irisului, corpului ciliar, coroidei

A. Tunica externa
Corneea

Corneea este porțiunea anterioară (1/6), transparentă, a învelișului fibros. Se continuă cu sclerotica (5/6) la nivelul
limbului sclerocorneean. Principalul dioptru al ochiului . Grosime: 0,5 mm. Este avasculară.

Structură histologică:

1. Epiteliul corneean are ep. pavimentos stratificat nekeratinizat .Prez ~5 straturi celulare, cu grosime 50 microni.
Celulele sunt legate prin desmozomi. Celulele din stratul superficial sunt scuamoase cu nuclei turtiti si picnotici si sunt
prevăzute cu microvili -> rețin filmul lacrimal pe suprafață. Stratul celular bazal are cellule columnare cu nuclei ovoizi are
activitate proliferativă cu turnover 7 zile. Celulele stem sunt prezente în limb. E foarte bogat inervat pentru a asigura
clipirea. Se continuă cu ep. Conjunctival al scleroticii. Desi este expus asemeni pielii radiatiilor UV, epit. Cornean este
protejat fata de aparitia cancerului prin prezenta feritinei, care cheleaza radicalii liberi

2. Membrana Bowman este membrana bazală a ep. Corneean. Fibrele de colagen II sunt așezate neordonat. Nu se
regenerează -> leziunile pot duce la cicatrici opace (astigmatism). Are o grosime de 8-10 microni.

3. Stroma reprezinta 90% din grosimea corneei. Are lamele formate din fascicule de colagen III, paralele. cu
orientare perpendiculară în lamelele adiacente. Este transparentă datorită acestui aranjament la care contribuie GAG
(lumican, decorină). Fibroblastele sunt turtite între lamele (keratocite). Este avasculară.

4. Membrana Descemet este membrana bazală a endoteliului corneean. Este PAS +, cu grosime de10 microni.
Prezint o rețea neregulată de fibre de colagen. Se regenerează. Se extinde sub sclerotica si formeaza ligamentul pectinat
ce pătrunde în mușchiul ciliar.
5. Endoteliul corneean este epiteliu simplu scuamos. Celulele au joncțiuni de aderență –> controlează schimburile
metabolice ale corneei cu umoarea apoasă . Prezint activitate de endocitoză și transport ionic (ATP-aza Na/K localizata
pe membranele laterale). Are capacitate limitată de regenerare.

Transparența corneei se datorează:

• structurii anatomice

• joncțiunilor dintre celulele epiteliului ce constituie o barieră pentru pătrunderea soluțiilor apoase

• deturgescența stromei menținută de mecanismele de pompă endoteliale

Sclerotica

Este o capsulă fibroasă groasă (0,7 mm), inextensibilă .Macroscopic are culoare albă . Este formata din tesut
conjunctiv dens neregulat, vascularizat. Prezinta mai multe straturi concentrice de fibre de colagen, fără orientare
regulată în același plan. Conține și fibre elastice, substanță fundamentală, fibroblaști. Este opacă datorită dispoziției
neregulate a fibrelor de colagen.

Prezinta zone imprecis delimitate:

– Episclerotica: strat extern de ț. conj. lax, mărginit la exterior de grăsimea periorbitală

– Sclerotica propriu-zisă (capsula Tenon)- fascia ochiului este compusa dintr-o retea de fibre groase de colagen

– Lamina supracoroidiană (lamina fusca): la interior, adiacentă coroidei, celularitate mai bogată (fibroblaste,
melanocite, macrofage) si contine fibre de colagen mai subtiri si fibre elastice

Spațiul episcleral (al lui Tenon) se găsește între episclerotică și capsula Tenon și permite mobilitatea globului
ocular. Mm extraoculari se ataseaza capsulei Tenon.

Limbul sclerocornean este regiunea unde se face trecerea brusca de la epiteliul cornea la tesutul conjunctiv al
scleroticii. Creste brusc nr. de straturi celulare (5 randuri de cel. epiteliale->12randuri de cel. Conj) si se trece de la zona
avasculara epiteliala la cea bogat vasculaizata conjunctiva.

Unghiul iridocorneean conține canale ce drenează umoarea apoasă:

– rețeaua trabeculară (spații Fontana): canale delimitate de endoteliu

– canal Schlemm -> venele scleroticei

Este zonă importantă în reglrea presiunii intraoculare (prevenirea glaucomului).

B. Tunica medie (vasculara)

Irisul

Este un diafragm cu deschidere (pupila) variabilă. Se formează din porțiunea anterioară a corpului ciliar. Anterior vine
în contact cu camera anterioară, posterior cu cea posterioară și cu cristalinul (C). Este alcătuit dintr-o stromă conjunctivă
bogat vascularizată, acoperită posterior de epiteliul pigmentar (EP). Conține fibre musculare netede (M).

Epiteliul pigmentar (EP):

– EP posterior: lamina bazală înspre camera posterioară


– Mioepiteliul pigmentar anterior (EPA): lamina bazală spre stroma irisului

Elemente contractile (reflex de adaptare):

– procese bazale ale EPA conțin elemente contractile radiale -> m. dilatator al pupilei (simpatic)

– f.m. netede circulare în stromă -> m. constrictor pupilar (parasimpatic)

Corpul ciliar

Este porțiunea anterioară dilatată a uveei, cuprinsă între iris și coroidă (ora serrata) .Are formă triunghiulară

– o față spre sclera

– o față spre camera posterioară

– o față spre corpul vitros

Din corpul ciliar se desprind ~ 75 procese ciliare de care sunt atașate fibrele zonulei Zinn -> inserate în capsula
cristalinului. Prezinta sanțuri pe fața dinspre vitros. Prezint 2 regiuni:

– regiune externă -> mușchiul ciliar

– regiune internă -> ț. conj. bine vascularizat, se extinde în procesele ciliare

Mușchiul ciliar e conectat prin zonula Zinn de cristalin:

• porțiune meridională

• porțiune radială – contracția reduce curbura cristalinului -> focalizare la distanță

• porțiune circulară (internă) – contracția relaxează zonula și crește curbura -> focalizare în apropiere

Epiteliul ciliar (CiEp) tapetează procesele și corpul ciliar:

• strart intern, nepigmentat (npE): membrana bazală spre vitros; celule transportoare de ioni

• strat extern, pigmentat (PE): membrana bazală (lamina vitrea - LV) spre corpul ciliar

Funcții:

• secretă umoarea apoasă (similară plasmei, dar 0,1% proteine)

• participă la bariera umoare apoasă – creier

• produce și ancorează fibrile zonulare

Coroida

Este stratul vascular situat extern față de retină, pigmentat. Prezinta 2 straturi:

– strat coriocapilar extern. Bine vascularizat, asigură nutriția unei părți a retinei.

– membrana Bruch (lamina vitrea) – intern, spre retină; membrană hialină. De la nervul optic la ora serrata.
Conține fibre de colagen și elastice.

C.Retina
Derivă din pereții cupei optice. Prezinta două straturi:

– retina neurală intern


– epiteliul pigmentar retinian extern

Între cele două e un spațiu virtual – localizarea dezlipirii de retina.

Retina neurală are două regiuni:

– non-fotosensibilă, anterior de ora serrata

– fotosensibilă, posterior de ora serrata

Disc (papilă) optic – nervul optic. Fovea centralis este o depresiune pe axul optic al ochiului. Macula lutea este
dispus exterior de fovee. Epiteliul pigmentar interactioneaza fizic, metabolic si functional cu stratul conurilor si
bastonaselor.Celulele sunt asezate in monostrat de forma hexagonala. Polul bazal este asezat spre stratul intern al
membranei Bruch a coroidei si prezinta numeroase pliuri. Polul apical prezinta microvili care sunt asociati dar nu
stabilesc contacte cu segmentul extern al fotoreceptorilor.Mai prezinta granule de melanina. Portiunile laterale sunt
solidarizate prin complexe jonctionale de tip occludens, adherens si gap. Primele 2 tipuri constituie bariera sange-retina.
Nucleul este situat in apropierea membranei bazale.

Epiteliul pigmentar are urmatoarel funcții:

• metabolismul vitaminei A pentru regenerarea pigmentilor vizuali (rodopsina);

• recunoasterea, ingestia si fagocitarea discurilor eliminate de segmentul extern al celulelor fotoreceptoare;

• formează bariere sânge – retina

• absoarbe lumina (melanină)

Tipuri celulare în retină:

• Celule pigmentare

• Neuroni:

− celule fotoreceptoare (celule cu bastonaş şi con)

− neuroni bipolari − neuroni multipolari (celule ganglionare)

• Celule de asociaţie (neuroni):

- celule orizontale (între celulele fotoreceptoare), amacrine (între neuronii multipolari), interplexiforme

• Celule de susţinere Müller (celule nevroglice)

Organizată ȋn 9 straturi:

1. stratul conurilor ṣi bastonaselor

2. membrana limitantă externă

3. stratul nuclear extern

4. stratul plexiform extern

5. stratul nuclear intern

6. stratul plexiform intern

7. stratul celulelor ganglionare

8. stratul fibrelor optice


9. membrana limitantă internă

1. Stratul conurilor și bastonașelor formeaza stratul extern al retinei neurale. Pentru a ajunge la acesta, lumina
trebuie sa strabata toate straturile interne ale retinei .Contine segmentele fotoreceptoare ale celulelor cu conuri și
bastonașe.

Celulele fotoreceptoare (neuroni modificați):

• Segment extern are aspect de cilindru sau con. Conține discuri fotoreceptoare, delimitate de membrane. Discurile se
desprind de la vârful procesului.Vine în contact cu microvilii celulelor epiteliului pigmentar.

• Zonă de legătură conține un cil modificat (9 dublete microtubului). Pornește dintr-un corp bazal. Prezinta un proces
caliceal.

• Segment intern are .aparat Golgi, mitocondrii, microtubuli

• fibre externe

• regiune nucleară

• fibre interne.

Celulele cu bastonaș (~120 milioane)sunt mai numeroase in periferia retinei.Sunt sensibile la stimulare luminoasa
de mica intensitate, 496 nm. Imaginea furnizata este monocromatică (un singur tip celular cu un singur fel de pigment)
.Segmentul extern contine 600-1000 discuri asezate orizontal de-a lungul segmentului. Lumenul discului nu vine în
contact cu spațiul extracellular. Membrana discurilor contine rodopsina: o aldehida a vitaminei A (retinal) legata de o
proteina (opsina). Sunt responsabile de vederea nocturna.

Celulele cu con (~7 milioane)sunt 3 tipuri similare morfologic, diferite prin pigmenții prezenți: L, M și S (420, 531,
588 nm).Fiecare este responsabil de percepția unei culori (albastru, verde, roșu). Pigmentul este iodopsina.Sunt sensibile
la stimuli luminosi de intensitate mai mare. Segmentul extern are forma conica; este inconjurat de o membrana ce
prezinta invaginatii care dau nastere la 200-500 discuri (lumenul discurilor este continuu cu spațiul extracelular).Sunt
prezente în fovea central.

Fototrecepția:

• Fotoni incidenți => retinaldehida din starea allcis în all-trans

• Se activează opsina -> transducina -> activează cGMP fosfodiesteraza -> scade nivelul cGMP

• Scade permeabilitatea pentru Na+ a membranei celulare -> hiperpolarizare

• Scade producția de neurotransmițător -> informație preluată de celulele bipolare -> amacrine, orizontale si apoi
ganglionare.

• Celulele ganglionare generează potențialul de acțiune ce se trnasmite la S.N.C.

2. Membrana limitantă externă prezinta joncțiunile aderente între procesele apicale ale cel. Muller.

3. Strat nuclear extern are nucleii celulelor fotoreceptoare cu bastonaș sau con (mai mari, mai puțin colorați, situați
spre exteriorul stratului).

4. Strat plexiform extern conține – procesele celulelor cu bastonaș (sferule) și con (pediculi) , dendritele celulelor
bipolare , prelungirile celulelor amacrine și orizontale. Se realizeaza sinapse între celulele fotoreceptoare și cel. bipolare
(1:1 în fovee) si sinapse între cel. fotoreceptoare și interneuroni (cel. orizontale, interplexiforme).
5. Strat nuclear intern conține nucleii celulelor bipolare, orizontale, amacrine și Muller. Capilarele din vasele
retiniene se extind numai până în acest strat.

6. Strat plexiform intern conține axonii celulelor bipolare, dendritele celulelor ganglionare, procesele celulelor
amacrine și interplexiforme.

7. Stratul celulelor ganglionare are pericarioni mari de neuroni multipolari dispusi în monostrat, cu exceptia zonei
macula lutea (8-10 straturi).

8. Stratul fibrelor nervoase (optice) are axonii celulelor ganglionare care converg catre papila nervului optic, în
mănunchiuri celulele gliale Muller, vase sanguine de dimensiuni mari.

9. Membrana limitantă internă reprezinta membrana bazală a celulelor gliale Muller. Este adiacentă feței
posterioare a vitrosului.

Discul optic contine:

• axonii cel. ganglionare străbat sclerotica

• pata oarbă;

• pătrund vasele de sânge (vena și artera centrală)

Cristalinul este avascular, biconvex. Prezinte urmatoarele elemente:

– capsulă

– lamina bazală a epiteliului

– epiteliu subcapsular – simplu cubic – fibre: celule epiteliale modificate, alungite, fără nuclei

Pierderea elasticității determina presbiopie si pierderea transparenței -> cataractă.

Conjunctiva este o membrană transparentă • Limbul sclerocorneean (c. bulbară) -> fața internă a pleoapelor (c.
palpebrală). Are urmatoarele elemente: epiteliu stratificat cilindric + cel. caliciforme, lamina propria.

Pleopele sunt alcatuite din placa tarsală, legată de m. tarsal superior (neted), căptușită de conjunctivă • Contine m.
striați orbicular si ridicător al pleoapei. Sunt acoperite de epiderm.Prezinta urmatoarele glande:
– Tarsale (Meibomius): gl. sebacee alungite, se deschid la marginea pleoapelor, secreția e parte din filmul lacrimal

– Zeis: gl. sebacee, se deschid în foliculii genelor

– Moll: sudoripare apocrine, spiralate

– Lacrimale accesorii: Wolfring (fața int. pleoapelor), Krause (fornix)

Sist. Lacrimal este alcatuit din

• Glande lacrimale – tubulo-acinare compuse, seroase, cu cel. mioepiteliale – se deschid în fundul de sac lacrimal

• Puncte lacrimale -> canalicule lacrimale -> sac lacrimal -> duct nazolacrimal

• Sac și duct: epiteliu pseudostratificat ciliat

• Lacrimile:

– film subțire

– secreție a gl. lacrimale, Meibomius, cel. caliciforme conjunctivale

– conține proteine (lizozim), lipide, electroliți


Urechea
Este organul senzorial al auzului și echilibrului. Are urmatoarele componente:

– ureche externă (auricul, conduct auditiv extern, timpan)

– ureche medie (cavitate timpanică, lanț osicular, ferestrele ovală și rotundă, tuba auditivă)

– ureche internă (labirint osos și labirint membranos)

Ureche externa

Este alcatuita din:

1. Pavilionul urechii format din cartilaj elastic acoperit de tegument.


2. Meatul auditiv extern este un conduct tapetat de piele cu glande ceruminoase (asemănătoare glndelor
sudoripare apocrine).
3. Membrana timpanică are
– față externă: epiderm – ț. conj. (f. colagen și elastice)
– față internă: epiteliul cavității timpanice (pavimentos simplu)

Urechea medie

Cavitate timpanică este tapetată de ep. simplu pavimentos aderent de periost. Lanț osicular este alcatuit din:

– ciocan (malleus): atașat de timpan

– nicovală (incus)

– scăriță (stapes): apasă pe membrana ferestri ovale.

Mușchii sunt:

– tensor al timpanului

– m. scăriței

– reflex de atenuare a zgomotelor puternice

Tuba auditivă este alcatuita din ep. pseudostratificat cilindric + cel. caliciforme + țes. limfoid.

Urechea interna

Labirint osos este alcatuit din:

– vestibul – ferestre ovală și rotundă

– canale semicirculare – anterior, posterior și lateral

– cohlee – modiol, rampă osoasă

Labirint membranos este alcatuit din:

– utriculă și saculă, conectate de duct

– ducte semicirculare – anterior, posterior și lateral

– duct cohlear – între membrana bazilară și cea vestibulară

– duct endolimfatic
Conține endolimfă cu compoziție asemănătoare fluidului intracelular (K+ crescut, Na+ scăzut).Între lab. membranos
și cel osos exista perilimfă: asemănătoare fluidului extracellular.

Celule senzoriale ale urechii interne sunt dispuse 6 regiuni în labirintul membranos

– crestele ampulare – în cele 3 ampule ale ductelor semicirculare, detectează accelerațiile unghiulare

– Macula utriculei și macula saculei, detectează poziția și accelerația liniară

– Organul lui Corti (cohlear), receptor auditiv

Sunt celule „păroase”, cel. epiteliale cu stereocili, de tip 1 și 2, după tipul terminațiilor nervoase (calice vs. terminații
aferente în buton).Cel. vestibulare au și cili, cele cohleare numai corpi bazali. Funcționează ca traductori mecanici.
Prezint proteine canal MET (mechanoelectric transducer) pentru K+.

Creste ampulare contin epiteliu senzorial în ampulele canalelor semicirculare, acoperit de cupulă (masă gelatinoasă
– e mișcată de endolimfă) si cel. păroase și de susținere.

Exitsta 2 macule, cate una în utriculă și saculă. Sunt acoperite de membrană otolitică: cristale mari de Ca (otoliți) in
cae sunt inglobate cel. păroase și de susținere.

Organul Corti este structură senzorială responsabilă de funcţia auditivă, localizată ȋn canalul cohlear. Structura
histologică:

1. CELULELE SENZORIALE (PĂROASE) sunt celule cu stereocili dispuse de o parte şi de alta a pilierilor în:

- strat extern

- strat intern

Stereocilii celulelor externe sunt ȋnglobaţi într-o membrană gelatinoasă (membrana tectoria)

2. CELULE DE SUSŢINERE sunt:

▪ pilieri: celule piramidale care delimitează tunelul Corti

▪ celule falangiene (Deiters) externe şi interne: polul superior în formă de cupă → adăpostesc celulele senzoriale

▪ celule Hansen

▪ celule Claudius