Mutatiile unor gene, la om, pot provoca tulburari grave ale

metabolismului celular, si astfel determina aparitia unor maladii metabolice

ereditare.

Maladiile genetice de metabolism sunt de doua tipuri:

- autozomale, cand genele afectate se gasesc pe autozomi, caz in care
maladia prezinta o frecventa egala la cele doua sexe si
- heterozomale, cand genele afectate se gasesc pe heterosomi, in
special pe cromozomul X; aceste maladii au o frecventa diferita la cele doua
sexe.
I. Enzimopatiile
I. O prima categorie de mutatii genetice ce pot genera tulburari ale
metabolismului sunt enzimopatiile.

Enzimele sunt biocatalizatori (fermenti) care intervin in reglarea

complexelor procese metabolice celulare sau extracelulare (tisulare); datorita
actiunii lor sunt posibile transformarile biochimice din organismele vii, de
asimilatie si dezasimilatie.

Fermentii sunt substante relativ complexe, alcatuite de obicei din doua

componente:
- una de natura proteica (apoenzima, apofermentul) si
- cealalta, neproteica, de natura organica, cu masa moleculara mica,
denumita coenzima (cofermentul).
 Numarul exact de enzime din organismul uman nu
este cunoscut. Se apreciaza insa 10.000, din care
cca 200 pot prezenta defecte, deci enzimopatii. In
general ele se transmit ereditar, ca recesive -
autosomale si unele heterosomale (in special X-
linkate).
 In functie de specificul activitatii metabolice, enzimele cu
defecte (sintetizate cu erori) pot influenta metabolismul
aminoacizilor:
- proteic (exemplu: fenilalanin-hidroxilaza, tirozinaza, lactaza);
- glucidic (exemplu: galactozo-1 fosfat uridil transferaza, glucozo-6
fosfataza, fructokinaza, glucokinaza etc.);
- lipidic (lipoproteinolipaza, hexozaminidaza etc.)
II. Maladii genetice in
metabolismul proteic
Proteinosinteza umana necesita prezenta a 20 de aminoacizi, dintre care 9
sunt esentiali (histidina, izoleucina, leucina, metionina, fenilalanina,
treonina, triptofanul si valina); ei trebuie preluati din alimentatie, deoarece
nu pot fi sintetizati de organism.

In metabolizarea, spre exemplu, a fenilalaninei intervin mai multe

enzime care asigura includerea acestui aminoacid in constitutia multor
proteine plastice sau transformarea sa in diferite substante intermediare
necesare organismului, pana la degradarea lor totala in CO2 si H2O.

Inactivarea acestor enzime sau absenta lor totala, datorata unor

mutatii genice, produce o serie de maladii in metabolizarea fenilalaninei.
1. Fenilcetonuria este provocata de deficienta sau
absenta unei enzime hepatice -fenilalanin-hidroxilaza,
degradandu-se metabolismul proteic si afectand
sistemul nervos;
2. Alcaptonuria este o maladie metabolica ereditara,
provocata de o mutatie a genei care blocheaza sinteza
enzimei homogenizat-oxidaza din ficat si rinichi.
3. Albinismul este o maladie metabolica ereditara, provocata de o gena
autoosomala-recesiva; Boala se caracterizeaza prin absenta melaninei
din piele, par, ochi - boala este asociata cu tulburari de vedere si
sensibilitate la lumina.
4. Tirozinoza este o maladie caracterizata numai printr-o slabiciune
musculara.
5. Cretinismul sporadic cu gusa este o maladie ereditara care se datoreste
absentei unei enzime ce intervine in transformarea tirozinei in tiroxina
sau triiodotironina. Acest blocaj al hormogenezei tiroidei conduce la
hipertrofia glandulara (aparitia gusei) si la intarziere mintala.
 III. Maladii genetice ale
metabolismului acizilor nucleici
Una din cele mai cunoscute maladii ereditare determinate de
perturbari ale metabolismului bazelor azotate este asa-
numita guta. Boala consta in cresterea concentratiei de acid
uric in sange; acest acid este produsul final de degradare a
bazelor purinice (A.,G.).
Hiperuricemia se datoreaza unei supraproductii de acid uric
si unei insuficiente excretii. In procesul de formare a acidului
uric intervin o serie de enzime, deci maladia este o
enzimopatie.
 O alta enzimopatie ereditara este xantinuria; ea este
provocata de mutatia unei gene autosomale-recesive, si
fenotipic se caracterizeaza prin faptul ca in sange
creste xantina care se va elimina prin urina.
Xantinuria se datoreste unei enzime nefunctionale -
xantinoxiolaza - care intervine in calea metabolica a
purinelor, astfel ca in muschi se pot acumula cristale de
xantina, iar bolnavul resimte dureri si prezinta debilitate.
IV. Maladii genetice ale
metabolismului glucidic
 In organismul uman glucidele se pot gasi ca
zaharuri simple (glucoza, fructoza, galactoza etc.) in
sange sau in lichidul extracelular, si ca zaharuri
complexe (glicogenul) in celule, tesuturi sau organe.
Astazi se cunosc numeroase maladii genetice
metabolice care pot genera aparitia unor blocaje
functionale ale metabolismului glucidic in procesele
de sinteza a glicogenului din diferite glucide simple
sau in procesele de hidroliza ale lui, urmate de
eliberare de energie.
1. Galactosemia este o maladie genetica caracterizata prin incapacitatea de a
metaboliza monozaharidul galactoza avand efecte toxice; apar tulburari
gastrointestinale, deshidratare, retard mintal.
2. Fructosuria se manifesta prin acumularea fructozei in sange, respectiv in urina,
3. Diabetul zaharat este o boala genetica metabolica, caracterizata printr-o crestere
exagerata a glucozei (hiperglicemie) si glicozurie, ca urmare a dereglarii
metabolismului glucidic. Cauza consta in lipsa insulinei sau inactivarii ei de catre
antagonisti. Declansarea bolii este facilitata si de alti factori: obezitate, varsta, sex
(frecventa mai mare la femei), tulburari endocrine, sarcina, infectii etc. Tratamentul se
realizeaza prin administrarea periodica a insulinei plus prin regim alimentar.
V. Maladii genetice ale metabolismului
lipidic
 Un exemplu in acest sens il
constituie hiperlipidemia idiopatica, provocata de o gena
autosomala-recesiva, care determina sinteza
enzimei lipoproteinlipaza. Aceasta enzima are rolul de a
hidroliza grasimile neutre reprezentate de trigliceride si
cantitati mici de colesterol, acizi grasi si liberi, fosfatide
etc. Bolnavii prezinta cantitati sporite de trigliceride.
O alta maladie este hipercolesterolemia familiala,
determinata de faptul ca lipoproteinele de
densitate joasa (low-density lipoprotein), principalii
carausi de colesterol, proveniti din lipidele din
alimente, nu sunt cuplate de receptorii celulari
specifici si nu pot fi degradate intracelular.
Datorita unor mutatii ale genelor de sinteza a
acestor receptori, lipoproteinele de joasa densitate
(L.D.L.) sunt depozitate in peretele arterelor,
inducand formarea placilor aterosclerotice si
aparitia unor maladii coronariene.
 ALTE MALADII DE METABOLISM

Metabolismul mineral este de asemenea afectat de unele maladii

ereditare, cum este, de exemplu, hemocromatoza, care consta in marirea
cantitatii de fier de la 3,5 g, la 20-40 g in epiteliul tractului intestinal.
O alta maladie metabolica ereditara de acelasi tip este atransferinemia
congenitala, prin care se reduce puternic concentratia fierului din plasma, de la
100 µg/ml la 14-20 µg/ml, dar creste in ficat, miocard, rinichi, pancreas etc.
Mai sunt cunoscute de asemenea o seama de maladii metabolice
ereditare provocate de sensibilitatea marita a unor persoane fata de
diverse medicamente si aditivi alimentari.