Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
metabolice heterozomale)
Maladiile metabolice heterozomale sunt provocate de mutații ale genelor situate în cromozomii X sau Y
(numiți și heterozomi). Mutațiile genetice de acest fel survin, de obicei, în timpul diviziunii meiotice, în
profază, în etapa numită pachinem. La mamifere (inclusiv omul) femela este purtătoarea a doi
cromozomi X (homozigotă), în timp ce masculul prezintă doi comozomi în stare heterozigotă (XY).
Genele situate pe cromozomii X și Y se numesc gene sex-linked. Astfel există doua tipuri de maladii
genetice heterozomale: X-linked (care au gena mutantă situată pe cromozomul X) și Y-linked (care au
gena mutantă pe cromozomul Y).
Femeile purtătoare (care au un singur cromozom X afectat) nu prezintă manifestări fenotipice ale
cromozomului defect, deși diferențele intre cromozomii X inactivați poate duce la o varietate de
exprimări clinice, deoarece unele celule se vor exprima de pe alele unuia dintre cromozomii X.
Numărul actual estimat de secvențe de gene X-linked e de 499, iar în total incluzând și urmele vag
definite sunt 983.
La oameni în general bărbații sunt afectați iar femeile sunt purtătoare. Din moment ce bărbatul are un
singur cromozom X, iar femeia XX, atunci șansele ca o maladie X-linked care afectează f% din populație,
este de f% la bărbați pe când la femei e de f%*f%<f% .
Sfaturi genetice
Sunt acordate de medici sau biologi geneticieni în următoarele situații:
- autosomale, cand genele afectate se gasesc pe autosomi, caz in care maladia prezinta o
frecventa egala la cele doua sexe
Fermentii sunt substante relativ complexe, alcatuite de obicei din doua componente:
Numarul exact de enzime din organismul uman nu este cunoscut. Se apreciaza insa -
10.000, din care cca 200 pot prezenta defecte, deci enzimopatii. In general ele se
transmit ereditar, ca recesive - autosomale si unele - heterosomale (in special X-
linkate).
Inactivarea acestor enzime sau absenta lor totala, datorata unor mutatii genice,
produce o serie de maladii in metabolizarea fenilalaninei.
Un alt tip de maladii ereditare in metabolismul proteic sunt cele care afecteaza sau
blocheaza sinteza unor proteine specifice; printre cele mai cunoscute sunt
hemoglobinopatiile, care induc sinteza unor hemoglobine anormale. In prezent se
cunosc peste 300 de hemoglobinopatii.
Hemoglobina umana normala - de tipul A (Hb.A) este constituita din patru catene
polipeptidice: 2 catene de tip a si 2 catene de tip b . Gena catenei a este plasata pe
cromozomul 16, iar gena catenei b, pe cromozomul 11. Datorita unei mutatii genice
se provoaca inlocuirea (substituirea) acidului glutamic (aminoacid din pozitia a VI-a a
catenei b) cu valina; rezulta transformarea Hb.A intr-o hemoglobina anormala - Hb.S.
Alte tipuri de hemoglobinopatii pot aparea in principal prin deletia celor doua gene,
a sau b; in functie de aceste modificari sunt cunoscute:
- Hb.a thalassemia si
- Hb.d-b thalassemia.
Se pare ca aparitia acestor maladii, care se intalnesc si la noi in tara, are ca punct de
plecare trei regiuni ale Africii (Senegal, Benin si Bantum), de unde s-au raspandit in
restul lumii, dar mai ales in zona mediteraneana
Una din cele mai cunoscute maladii ereditare determinate de perturbari ale
metabolismului bazelor azotate este asa-numita guta. Boala consta in cresterea
concentratiei de acid uric in sange; acest acid este produsul final de degradare a
bazelor purinice (A.,G.). Hiperuricemia se datoreaza unei supraproductii de acid uric
si unei insuficiente excretii. In procesul de formare a acidului uric intervin o serie de
enzime, deci maladia este o enzimopatie. Determinismul genetic al maladiei nu este
inca bine cunoscut, insa se pare ca este vorba de o gena autosomala dominanta.
Astazi se cunosc numeroase maladii genetice metabolice care pot genera aparitia
unor blocaje functionale ale metabolismului glucidic in procesele de sinteza a
glicogenului din diferite glucide simple sau in procesele de hidroliza ale lui, urmate
de eliberare de energie.
Declansarea bolii este facilitata si de alti factori: obezitate, varsta, sex (frecventa mai
mare la femei), tulburari endocrine, sarcina, infectii etc. Tratamentul se realizeaza
prin administrarea periodica a insulinei plus prin regim alimentar.
1. Diabet de tip I care este insulino-dependent. Maladia apare atunci cand sistemul
imun ataca si distruge celulele pancreasului care produc insulina (celulele b). Boala
incepe de obicei din copilarie si are un caracter progresiv, astfel ca 50% din bolnavi
mor in primii 10 ani de la manifestarea maladiei.
Din punct de vedere genetic au fost identificate trei gene mutante care determina
aparitia diabetului insulino-dependent; mai recent au mai fost decelate doua gene
pe cromozomii 11 si 6; aceasta demonstreaza natura poligenica a diabetului de tip I.
2. Diabetul de tip II este o forma mai usoara a maladiei, dar are o frecventa mult mai
mare. Cercetarile de genetica moleculara au aratat ca mutatiile in gena care
sintetizeaza enzima glucokinaza reprezinta cauza a cca 60% dintre cazuri.
Pana in prezent se cunosc cca 50 de mutatii ale genei receptorului celular pentru
L.D.L.-colesterol, din care 2/3 sunt deletii, iar restul sunt insertii.
Metabolismul mineral este de asemenea afectat de unele maladii ereditare, cum este, de
exemplu, hemocromatoza, care consta in marirea cantitatii de fier de la 3,5 g, la 20-40 g in
epiteliul tractului intestinal.
O alta maladie metabolica ereditara de acelasi tip este atransferinemia congenitala, prin care se
reduce puternic concentratia fierului din plasma, de la 100 µg/ml la 14-20 µg/ml, dar creste in
ficat, miocard, rinichi, pancreas etc.
Datorita faptului ca medicamentele reprezinta o mica parte din influentele mediului, au fost
extinse observatiile si asupra altor factori: alimente, aditivi alimentari, alti agenti toxici; a aparut
astfel un nou domeniu - ecogenetica.