Mutatiile genetice

1) Definitia mutatiei si clasificarea mutatiilori :

Mutatia este fenomenul prin care se produc modificari in structura si functia materialului
genetic , sub actiunea unor factori care se numesc mutageni.
Mutageneza este procesul prin care se produc mutatiile. Mutatia se mosteneste de la o
generatie la alta.

Clasificarea mutatiilor:

In functie de cantitatea de material genetic afectat exista mutatii genomice

(afecteaza intregul genom uman), mutatii cromozomiale (afecteaza unul sau mai
multi cromozomi din complementul cromozomial uman ) si mutatii genice
(afecteza una sau mai multe gene ale genomului ).
In functie de modul in care mutatia se manifesta in cazul ereditatii: mutatii
dominante , mutatii recesive , mutatii codominante. O alta clasificare din cadrul
aceleiasi categorii ar fi : mutatii letale sunt homozigote determinand aparitia unor
indivizi incapabili sa supravietuiasca si mutatii semiletale tot in stare homozigota
, dar sunt mai putin periculoase , un procent dintre indivizii afectati supravietuiesc.
Dupa localizarea pe cromozomi sunt mutatii autozomale, localizate pe autozomi si
mutatii heterozomale, plasate pe heterozomi, cromozomi sexuali sau gonozomi.
Dupa efectul pe care il produc sunt mutatii : daunatoare, neutre sau folositoare.
Dupa modul de aparitie : mutatii naturale sau spontane si mutatii artificiale,
provocate de om .
Dupa tipul de celule in care apar : gametice sunt mutatii ereditare ce vor fi
observate la descendenti sau mutatii somatice ele pot fi izolate si reduse ca linii
sau clone mutante la organismele care se inmultesc vegetativ .

Teratogeneza reprezinta procesul in urma caruia diferite tipuri de mutatii determina aparitia
unor malformatii cu diferite grade de severitate in cursul vietii intrauterine.

Mutatiile genomice
Sunt mutatii care afecteaza genomul sau complementul cromozomial uman si reprezinta
modificarea numarului de cromozomi. Numarul caracteristic si specific de cromozomi al
speciei umane este 2n= 46 pentru celula somatica sau diploida si n= 23 pentru celula gametica
sau haploida. Orice abatere de la numarul corect de cromozomi ai unei celule se numeste
anomalie cromozomiala de numar . Tipurile de anomalii numerice sunt : poliploidia,
aneuploidia, mozaicurile cromozomiale, himera. Cele mai frecvente maladii determinate de
aneuploidii autozomale sunt : Sindromul Patau, Sindromul Edwards, Sindromul Down.

Maladiile determinate de aneuploidiile heterozomale sunt : Sindromul Turner (2n= 45),

Sindromul Triplo-X (2n= 47, cariotip 44, XXX), Sindromul Klinefelter (2n= 47, cariotip 44 ,
XXY) .

Mutatii cromozomiale
Sunt reprezentate de anomaliide structura ale cromozomilor, fiind modificari morfologice.
Sunt determinate de ruperea unor fragmente de cromozomi sub actiunea factorilor ambientali,
fragmentul rupt continand un anumit numar de gene . Segmentele cromozomiale desprinse
se pot pierde sau se pot rearanja intr-o combinatie noua dar anormala.
Tipuri de mutatii cromozomiale :

Deletia reprezinta pierderea unui fragment dintr-un cromozom ca urmare a ruperii

unui brat cromozomial.
Duplicatia reprezinta prezenta unui fragment cromozomial in plus.
Inversia se produce in momentul in care apare o ruptura dubla pe acelasi brat
cromozomial sau cate o ruptura pe fiecare brat cromozomial urmata de rotirea cu 180
de grade a fragmentului cuprins intre cele doua puncte de ruptura si alipirea lui la
acelasi cromozom.
Translocatia reprezinta rearanjamentul structural ce apare in urma transferului de
segmente cromozomiale intre cromozomii neomologi.
Cromozomul inelar apare prin ruperea segmentelor terminale ale ambelor brate ale
unui cromozom si pierderea lor, cu unirea portiunilor ramase.
Izocromozomul clivarea centromerului se poate face gresit in timpul meiozei sau
mitozei si rezulta un cromozom anormal, cu unul dintre brate dublu iar celalalt
inexistent.
Cromozomii dicentrici prezinta doi centromeri. In mod normal are loc inactivarea
unuia dintre cei doi centromeri cu migrarea normala a acestui cromozom in timpul
ciclului celular.

Mutatii genice
Sunt acele mutatii care afecteaza secventa nucleotidelor sau codonilor din structura unei gene.
Aceste mutatii pot afecta gena in totalitate sau doar anumite perechi de nucleotide. Mutatia se
poate produce oriunde pe gena, dar s-a observat ca exista anumite situsuri ale genei cu
susceptibilitate crescuta la mutatii care au fost numite puncte calde.
Mutatiile produse la nivelul unei gene pot fi :
Mute : efectul lor fenotipic nu este aparent
Substitutii neutre : reprezinta inlocuirea unui aminoacid din structura proteinei produse
de gena mutanta insa aceasta substitutie nu afecteaza activitatea fenotipica a genei.
Mutatii directe ale caror efect inactiveaza gena, dand posibilitatea alelei mutante sa se
exprime cu aparitia de modificari fenotipice.

Efectele fenotipice ale mutatiilor genice pot fi :

Aparitia unor anomalii morfologice ale individului purtator.
Afectarea sintezei unor proteine, tulburand activitatea celulara
implicate.
Boli metabolice ereditare

in care acestea sunt

Mutatiile genice sunt autozomale sau heterozomale si metabolice ereditare.

Maladii genice autozomale : sindactilia, polidactilia, prognatismul, albinismul, anemia
falciforma.
Maladii genice heterozomale : hemofilia, daltonismul, distrofia musculara Duchenne.
Maladii metabolice ereditare : hemoglobinopatii, enzimopatii, fenilcetonurie, albinism.

Mutatii ADN
Mutatiile care apar in structura ADN-ului pot fi spontane sau induse. Mutatiile spontane sunt
destul de rare si au la baza urmatoarele cauze : erori in replicarea ADN, leziuni spontane ce
afecteaza structura bazelor azotate si insertia de elemente transpozabile in structura ADN.
Mutatiile induse apar cand organismul este expus la un agent mutagen extern, avand o
frecventa mai mare decat cele spontane.
Tipuri de mutatii ADN :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Tranzitia
Translatia
Deletia
Duplicatia
Amplificarea
Aditia sau insertia

2)Factorii mutageni:
I.

II.

Factori mutageni fizici. Sunt reprezentati de radiatiile neionizante (ultraviolete) si

ionizante (Roentgen, gamma, alfa, beta, neutrino). Ele produc rupturi ale catenelor din
macromolecula de ADN sau rupturi ale cromozomilor. Apar astfel legaturi aberante
intre bazele azotate precum: timina-timina, citozina-citozina, aceste forme aberante
fiind numite dimeri. Legaturile de hidrogen din molecula de ADN se rup, cu
consecinte grave asupra structurii primare, secundare si tertiare a moleculei si astfel
replicarea ADN si transcrierea ADN cu rezultarea ARN mesager primar fiind
compromise.
Factori mutageni chimici : acid azotos, agenzi alchilanti, antibiotice, pesticide.
Acidul azotos actioneaza asupra bazelor azotate si le transforma in substante analoage
bazelor dar inactive. Astfel acidul azotos in combinatie cu adenina produce
hipoxantina care nu mai formeaza legaturi de hidrogen cu timina si cu citozina,

III.

IV.

rezultand astfel greseli mari de replicare. Agentii alchilati produc analogi ai bazelor
azotate prin metilarea sau etilarea acestora, rezultand blocarea transcritiei.
Factori mutageni biologici. Aici sunt incluse virusurile si elementele genetice
transpozabile sau mobile. Virusurile pot produce restructurari cromozomiale si
modificari la nivelul genelor.
Industria chimica produce numeroase pesticide, aditivi alimentari si coloranti care
sunt straine ADN-ului uman, iar acesta nu le poate neutraliza deoarece nu are enzime
necesare pentru aceasta. Efectele acestor factori industriali sunt mutagene, cancerigene
sau teratogene ( produc malformatii congenitale).

Apararea impotriva mutatiilor

Repararea : in momentul in care factorii mutageni produc o mutatie la nivelul unei
catene ADN, un ansamblu de enzime reparatoare intervine pentru a conserva
materialul genetic si informatia ereditara prin decuparea portiunii defecte si resinteza
portiunii normale pe baza complementaritatii cu bazele azotate din catena opusa.
Apoptoza sau moartea celulara programata este procesul prin care celulele isi
comanda autodistrugerea. Celulele afectate de mutatii genetice si alterate structural
si/sau functional sunt recunoscute de limfocite si se declanseaza procesul de distructie
a acestora. Cromatina se condenseaza anormal, apar rupturi in ADN, citoplasma
pierde apa si ioni si isi reduce volumul, membrana se pliaza, celula se fragmenteaza
si resturile celulei afectate sunt fagocitate de limfocitele sistemului imunitar.