Determinismul cromozomal al sexelor

La organismele mai evoluate, genele pentru sexualitate

sunt grupate pe cromozomi diferiti. Cromozomii implicati
in determinismul genetic al sexului se numesc
heterozomi sau cromozomii sexului. In determinismul
cromozomal al sexului poate fi implicata o singura
pereche de cromozomi sau mai multe perechi de
cromozomi. Intre cromozomii celor doua sexe pot fi
diferente morfologice (cromozomii au forme diferite la
cele doua sexe) sau diferente numerice (cromozomii sunt
in numar diferit la cele doua sexe).
 Tipul Drosophila 
Acest tip se caracterizeaza prin faptul ca cei doi cromozomi ai sexului prezinta
aceeasi forma la femela, fiind notati cu XX si forma diferita la masculi, fiind
notati cu XY. Cromozomul Y este de obicei mai mic si heterocromatic fata de
cromozomul X, avand astfel un numar redus de gene.
Acest tip de determinism al sexului este intalnit la Drosophila melanogaster dar
si la toate mamiferele. Sexul femel va forma un singur tip de gameti, care contin
jumatate din autozomii celulei somatice si un singur cromozom X – femele
homogametice.
Sexul mascul va forma doua tipuri de gameti, jumatate avand un set de
autozomi si un cromozom X, iar cealalta jumatate un singur set de autozomi si
cromozomul Y – masculi heterogametici.
Prin fecundarea unui gamet femel cu cromozomul X, cu un gamet mascul cu
cromozomul X, va rezulta un zigot XX din care se va dezvolta un organism femel.
Prin fecundarea gametului femel cu cromozomul X cu gametul mascul cu
cromozomul Y, va rezulta un zigot XY din care se va dezvolta un organism
mascul.
Deoarece unul din sexe formeaza doua tipuri de gameti (in procent egal),
raportul dintre sexe in descendenta va fi de 1:1.
Acest tip de determinism al sexului este intalnit si la unele plante dioice, ca de
exemplu la canepa, la care exista indivizi masculi si indivizi femele, ca la
mamifere: canepa de vara, reprezentata prin indivizi masculi (formeaza numai
inflorescente mascule), se matureaza mai timpuriu si prezinta cromozomii sexului
XY; canapa de toamna este reprezentata numai prin indivizi femeli (formeaza
numai inflorescente femele), se matureaza mai tarziu si prezinta cromozomii
sexului XX.
 Tipul Abraxas 

Acest tip este intalnit la unele insecte si alte nevertebrate, dar si la

toate pasarile. Sexul femel este heterogametic, avand doua tipuri
morfologice de cromozomi, notati cu ZW (sau XY), iar sexul mascul
este homogametic, avand un singur tip morfologic de cromozomi,
notati cu ZZ (sau XX).
Astfel, femelele vor forma doua tipuri de gameti, avand jumatate
din numarul de autozomi si un cromozom Z sau un cromozom W, iar
masculii vor forma un singur tip de gameti, avand jumatate din
numarul de autozomi si un singur cromozom Z. Cromozomul W este
mai mic, heterocromatic si contine putine gene.
Prin procese de fecundare vor rezulta in descendenta 50% masculi
ZZ si 50% femele ZW.
 Cromatina sexuală

La femei (XX), cromatina sexuală rezultă în urma inactivării

unuia din cei doi cromozomi X. Cromozomul X condensat 
(heterocromatinizat) este vizibil sub formă de coruscul Barr.

Inactivarea unuia din cromozomii X ai femeii are drept rezultat egali
zarea expresiei fenotipice a genelor localizate pe cromozomul X la
cele două sexe.