1946 ALEGERI FĂRĂ OPȚIUNE

Contextul politic intern și extern

- în contextul grevei regale URSS, SUA și Anglia au decis că guvernul român
reorganizat trebuie să organizeze alegeri libere la care vor participa toate
partidele conform libertății presei, cuvântului, și dreptului de asociere
- la 5 ian 1946 guvernul anunță alegeri parlamentare pentru 19 noiembrie
- PCR a creat un front al partidelor muncitorești = Blocul Partidelor
Democrate în care intrau Partidul Comunist Român, Partidul Social
Democrat, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Liberal - aripa Gheorghe
Tătărescu, fracţiunea ţărănistă condusă de Anton Alexandrescu şi Uniunea
Patrioţilor

Pregătirea și desfășurarea alegerilor

- 13 iulie 1946 legea electorală a fost promulgată = prevederi: desfiinţarea
Senatului; acordarea dreptului de vot femeilor, militarilor, cetăţenilor de peste
21 de ani; anularea dreptului regelui de a dizolva Parlamentul. Articolul 7 al
legii interzicea „duşmanilor poporului, elementelor fasciste, hitleriste,
legionare, antonesciene, voluntarilor din războiul antisovietic, epuraţilor din
aparatul de stat după 23 august 1944, dreptul de a alege şi de a fi aleşi.” =
era deschisă calea că prin comisiile de epurare să se facă abuzuri
- 1946 a fost secetă --- lipseau alimentele de bază, prețurile erau mari =
populația suferea de foamete = creștea nemulțumirea față de guvern
- partidele istorice au fost împiedicate să își desfăşoare campania electorală.
Orice încercare a acestora de a face întruniri publice era zădărnicită de adepţi
ai comuniștilor înarmați cu bâte și pistoale.
- „Grupe de șoc”, formate de comuniști, au acționat pe toată durata campaniei
electorale pentru intimidarea adversarilor politici, iar în timpul votării pentru
descurajarea votanților opoziției și controlul asupra urnelor
- opoziției i-a fost greu să se manifeste prin ședințe sau adunări electorale, să
facă propagandă electorală sau să ia contact cu alegătorii
- campania electorală a fost presărată cu numeroase incidente și încălcări ale
legii făcute chiar de reprezentanții guvernului Groza
- În ciuda votului popular masiv în favoarea opoziției, BPD a obţinut o victorie
confortabilă în alegeri, datorită folosirii acestor „tehnici speciale”. A fost o
fraudare a voinţei populare. = procesele verbale ale secțiilor de votare arătau
câștigarea alegerilor de PNȚ

Consecințele alegerilor
- fraudarea alegerilor a deschis calea spre cucerirea definitivă a puterii de către
PCR = România va intra în sfera de influență a URSS
- 19 nov. 1946 cele trei partide de opoziție: Partidul Național Liberal, Partidul
Național Țărănesc și facțiunea lui Constantin Titel Petrescu desprinsă din
 Partidul Social Democrat, au protestat în mod oficial, acuzând guvernul Groza
de falsificarea votului.
- Miniștrii fără portofoliu Mihail Romniceanu (PNL) și Emil Hațieganu (PNȚ) au
demisionat la scurtă vreme după anunțarea rezultatelor oficiale.
- Delegațiile permanente ale PNL-Brătianu și PNȚ-Maniu au hotărât ca
deputații săi să nu participe la lucrările unui corp legislativ ce nu reprezintă
țara.
- În condițiile în care nu a putut conta decât pe „sprijinul moral” al
anglo-americanilor, regele Mihai I a participat la deschiderea Adunării
Deputaților la 1 decembrie 1946, mesajul Tronului fiind redactat de guvern.
- În țară a urmat un val de represalii împotriva acelora care nu respectaseră
instrucțiunile în alegeri.
- Falsificarea alegerilor din 1946 a permis comuniștilor să acapareze și puterea
legislativă și astfel să dea asaltul final asupra regimului democratic.