Le marché du travail et les conditions de travail en Roumanie

La Roumanie a hérité d'une structure de population active déficitaire, qu'elle continue à perpétuer, ce
qui entrave son développement.

Le marché roumain de l’emploi a vu se développer et se maintenir une série de déficits structurels au

niveau de la population et de la main-d’œuvre, insuffisances qui ont été exacerbées par la crise
économique et financière. Ainsi, jusqu’en 2013, il n’a pas été possible de récupérer les emplois perdus
pendant la crise, le taux d’emploi en 2013 (60,9 %) étant nettement inférieur à celui de 2008 (63,9 %).

Piața muncii și condițiile de muncă din România

România a moștenit o structură de populație activă cu deficit, pe care continuă să o perpetueze, ceea ce
împiedică dezvoltarea acesteia.

Piața muncii din România a fost martora dezvoltării și menținerii unei serii de deficite structurale în
populație și în forța de muncă, deficițe care au fost agravate de criza economică și financiară. Până în
2013, nu a fost posibilă recuperarea locurilor de muncă pierdute în timpul crizei, rata ocupării forței de
muncă în 2013 (60,9%) fiind semnificativ mai mică decât în 2008 (63,9%).

Les mesures visant à augmenter le niveau de participation de la population à l'économie et son taux
d'emploi ont une incidence majeure qui se répercute sur l’ensemble du système économique et social.
En 2010, la hausse de 1 point de pourcentage du taux d’emploi a correspondu à une progression de 1,6
point du PIB2 . Pour ce qui concerne la croissance du taux d’emploi, il existe en Roumanie une
population active importante, comparativement à la situation qui prévaut sur le plan européen: la part
de la population active travaillant dans l’agriculture est hypertrophiée dans les statistiques officielles,
par rapport aux exigences d’une économie moderne. Il en résulte une faible productivité moyenne au
niveau national.

Măsurile pentru creșterea nivelului de participare a populației în economie și rata ocupării forței de
muncă au un impact major care afectează întregul sistem economic și social. În 2010, creșterea cu 1
punct procentual a ratei ocupării a corespuns la o creștere de 1,6 puncte a PIB2. În ceea ce privește
creșterea gradului de ocupare, există o populație activă mare în România, comparativ cu situația care
există la nivel european: ponderea populației active care lucrează în agricultură este mărită în statisticile
oficiale, comparativ cu cerințele unei economii moderne. Aceasta duce la o productivitate medie scăzută
la nivel național.

Le stock d’investissements étrangers représentait 40,3% du PIB en 2015.

Le marché roumain, 2ème d’Europe Centrale et Orientale derrière la Pologne, est très attractif pour les
investisseurs étrangers. Le développement progressif des infrastructures en Roumanie, la richesse de
ses ressources naturelles et ses besoins en transport d’énergie donnent aux investisseurs la perspective
d’une croissance forte et durable dans de nombreux secteurs d’activité.

L’adhésion à l’Union Européenne a fortement renforcé l'attractivité de la Roumanie qui offre, avec la
stabilité géopolitique, des opportunités d’accès à de nouveaux marchés en croissance à des coûts
relativement faibles, une bonne liberté d’action et une sécurité des investissements.

Le gouvernement roumain soutient et encourage les investissements étrangers – longtemps restés le

principal moteur de la croissance économique du pays - dont certains peuvent bénéficier d’aides d’État.
Plus récemment, les flux de capitaux étrangers ont décru pendant la crise et ne retrouvent pas leurs
niveaux antérieurs mais ont tout de même permis de couvrir une partie importante du déficit de la
balance commerciale :

Évolution des Investissements Directs Étrangers en Roumanie, en flux (en M EUR) Source : Banque
Nationale roumaine

Selon la banque centrale (BNR), le stock d’IDE en Roumanie s’élèverait à 64,4 Mds EUR (en hausse de
6,98% par rapport à 2014), soit 40,3% du PIB en 2015. Malgré un effondrement des flux entre 2008 et
2011, le stock d’IDE a progressé fortement depuis 2007, alors qu’il s’établissait à 36% du PIB.

Stocul investițiilor străine a reprezentat 40,3% din PIB în 2015.

 Piața românească, aflata pe locul 2 în Europa Centrală și de Est în spatele Poloniei, este foarte atractivă
pentru investitorii străini. Dezvoltarea treptată a infrastructurii în România, bogăția resurselor naturale
și nevoia sa de transport de energie oferă investitorilor perspectiva unei creșteri puternice și durabile în
multe sectoare de activitate.
Aderarea la Uniunea Europena a consolidat mult atractivitatea României, care oferă, pe langa stabilitate
geopolitică, oportunități de acces la noi piețe în creștere la costuri relativ mici, bună libertate de acțiune
și securitatea investițiilor.

 Guvernul român susține și încurajează investițiile străine - care au fost mult timp principalul motor al
creșterii economice a țării - unele dintre ele putând beneficia de ajutor de stat. Mai recent, fluxurile de
capital străin au scăzut în timpul crizei și nu au revenit la nivelurile lor anterioare, dar au permis totuși să
acopere o parte semnificativă a deficitului balanței comerciale:

Evoluția investițiilor străine directe în România, în flux (în milioane EUR) Sursa: Banca Națională a
României

Potrivit băncii centrale (BNR), stocul de investiții străine străine directe în România s-ar ridica la 64,4
miliarde EUR (în creștere cu 6,98% față de 2014), sau 40,3% din PIB în 2015. În ciuda unei colaps al
fluxurilor între 2008 și 2011, stocul de ISD a crescut brusc din 2007, când se situa la 36% din PIB.