studiuCSM2007 PDF

Bd. Nicolae Bălcescu nr.
21
etaj 2, sector 1, cod 010044
Bucureşti, ROMANIA
tel.: +4021 317 71 70
fax: +4021 317 71 72
office@transparency.org.ro
www.transparency.org.ro
Studiu privind percepţia magistraţilor

asupra independenţei sistemului judiciar
~ 2007 ~
Transparency International – Romania
Editat de:
Transparency International România
Coordonator cercetare:
Victor ALISTAR
Autori
Victor ALISTAR
Iuliana COŞPĂNARU
Doru PETRUŢI
Monica ALEXANDRU
Au contribuit:
Florentina NĂSTASE
Cristina ALIMAN
Alina LUNGU
Viorel PĂTRAŞCU
Gabriel MOINESCU
Lucian MIRCESCU
Acest studiu a fost realizat de Asociaţia Română pentru Transparenţă (Transparency

International – România) la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea
îndeplinirii angajamentelor privind reformajustiţiei, asumate de România în procesul de
integrare în Uniunea Europeană.
Conţinutul acestui ghid nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Consiliului Superior
al Magistraturii. Răspunderea pentru conţinutul acestui studiu revine în exclusivitate
Asociaţiei Române pentru Transparenţă│Transparency International România şi
partenerilor. Metodologia aplicată corespunde termenilor de referinţă şi standardelor de
calitate.
Partenerul instituţional în realizarea studiului a fost IMAS

(Institutul de Marketing şi Sondaje) care a realizat sondajul
în rândul magistraţilor din România la solicitarea TI-
România şi conform standardelor internaţionale de calitate.
@ Drepturile de autor sunt rezervate Transparency International România.
Contacte:
Asociaţia Română pentru Transparenţă
Transparency International - România
Bd. N. Bălcescu, nr. 21, Sector 1, Bucureşti
tel-fax: 021- 3177170, 3177172
office@transparency.org.ro
www.transparency.org.ro
2
Studiu privind percepţia magistraţilor asupra independenţei sistemului judiciar - 2007
CUPRINS
I. Preambul ..................................................................................................... 5
II.Metodologia ................................................................................................. 9
III. Sumar executiv ........................................................................................... 13
IV. Independenţa justiţiei ............................................................................ 17
Evidenţierea percepţiei în rândul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor

asistenţi asupra nivelului de independenţă a sistemului judiciar din România.
V. Sursele de ingerinţă în justiţie .................................................................... 27
Identificarea cauzelor şi a factorilor care generează sau favorizează imixtiunile

şi natura presiunilor exercitate asupra sistemului judiciar, din interiorul sau
exteriorul acestuia – presiuni politice, social-economice, mediatice,
administrative, profesionale şi psihologice.
VI. Situaţii care pot aduce atingere independenţei justiţiei ........................ 47
Stabilirea situaţiilor concrete în care se manifestă imixtiunile sau presiunile

nelegale: repartizarea cauzelor, soluţionarea acestora, constituirea completelor
de judecată, executarea hotărârilor judecătoreşti, promovarea în funcţii de
conducere, participarea la examene sau concursuri, etc.
VII. Disfuncţiile şi vulnerabilităţile sistemului judiciar .............................. 71
Evidenţierea disfuncţiior şi a vulnerabilităţilor ce au ca efect diminuarea

independenţei şi, implicit, a calităţii actului de justiţie: nivelul de salarizare,
insuficienta informatizare, necunoaşterea prevederilor legale, managementul
defectuos, rivalitatea dintre procurori şi judecători, etc.
VIII. Percepţia asupra garanţiilor asigurate magistraţilor

.......................... 89
în exercitarea atribuţiilor
Existenţa garanţiilor legale sau măsurilor care să asigure independenţa reală şi

protecţia magistraţilor faţă de eventualele riscuri ce decurg din îndeplinirea
atribuţiilor jurisdicţionale
IX. Propuneri ............................................................................................... 93
X. Anexe ............................................................................................................ 97
3
4
I. PREAMBUL
Începând cu 1990, reforma sistemului judiciar a fost un subiect de actualitate în

agenda publică, cu diferite accente în funcţie de evoluţia politică şi de interesele pe care
partidele aflate la guvernare le-au avut în justiţie.
Misiunea Transparency International România a fost aceea de a extrage prin metode

sociologice standard percepţia magistraţilor asupra independenţei sistemului judiciar. În
termenii de referinţă ai caietului de sarcini au fost introduse însă şi întrebări care fac parte
mai degrabă din categoria instrumentelor de administrare a justiţiei ca premise ale
independenţei magistraţilor. Răspunsurile la aceste intrebari poate fi şi o analiză a impactului
eforturilor de reforme în domeniul justiţiei.
Coordonatele între care s-a dezvoltat acest demers de reformare, percepute atât de
opinia publică cât şi de partenerii europeni, au fost:
• ingerinţa politicului în justiţie;

• corupţia din sistemul judiciar;
• conservatorismul magistraţilor;
• resursele insuficiente alocate justiţiei;
• slaba calitate a serviciilor conexe şi relaţia acestora cu cetăţeanul;
• relaţiile Ministerului Justiţiei cu instanţele judecătoreşti şi cu Ministerul Public.
Acest studiu se află la a treia ediţie şi poate constitui baza analizei informaţiilor în
dinamica indicatorilor pentru anii 2005, 2006 şi 2007. Este relevantă evoluţia percepţiei
magistraţilor asupra sistemului judiciar ca element de validare sau invalidare a politicilor
publice adresate lor în baza strategiei de reformă a sistemului judiciar, cu menţiunea că în
cazul acelor întrebări care au suferit modificări de formulare precum şi în cele nou introduse
nu se poate estima cu acurateţe trendul şi dinamica sistemului pentru aria acoperită.
În procesul de pregătire pentru aderarea la uniunea europeană, tema consolidării

independenţei justiţiei a avut o pondere amplă, Capitolul Justiţie şi Afaceri interne fiind
intens dezbătur şi evaluat, şi stabilindu-se în repetate rânduri măsuri pentru finalizarea
reformelor.
La începutul anului 2007, România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii

Europene, tratatul de aderare conţinând însă o clauză de salvgardare fără precedent.
La 6 luni de la aderare, Raportul de monitorizare al Comisiei, făcut public pe data de

27 iunie 2007, arată că „România a continuat să facă progrese în ceea ce priveşte remedierea
5
slăbiciunilor care ar putea împiedica aplicarea eficientă a legislaţiei, politicilor şi programelor

europene. Este necesar mai mult timp pentru a demonstra că progresele legislative
importante sunt traduse prin rezultate în domeniile-cheie. În special, este nevoie de
accelerarea eforturilor de realizare a reformei sistemului judiciar şi de luptă împotriva
corupţiei”.
În lumina acestor concluzii, Comisia a considerat oportună amânarea activării clauzei

de salvgardare în domediul justiţiei, şi instituie obligaţia elaborării de către Guvernul
României a unui plan de măsuri pentru îndeplinirea condiţionalităţilor şi monitorizarea
îndeplinirii acestuia de către Comisie, până la mijlocul anului 2008.
La sfârşitul anului 2007 Guvernul a elaborat Planul de acţiune, acesta fiind aprobat
prin Hotărârea de Guvern nr. 1346/20071, şi conţinând noi măsuri pentru reformarea
justiţiei, în cadrul condiţionalităţii nr. 1.
În acest context, Studiul de faţă poate fi un instrument util de evaluarea a situaţiei

curente a reformei justiţiei şi poate fi un indicator de evaluare a realismului analizei Comisiei
(mai mare sau mai mic), sau un indicator de evaluare a capacităţii de PR a Guvernului de la
Bucureşti. Studiul poate tranşa efectele reale pe care efortul de reformare le-a avut asupra
atitudinii magistraţilor prin răspunsurile date la unele întrebări din cuprinsul chestionarului.
Ca şi în anii trecuţi, studiul a fost realizat pe fondul unor coordonate deosebite în

privinţa raporturilor dintre principalii actori din justiţie, anul 2007 fiind marcat de o serie de
eveniemente care au vizat instituţii din sistemul judiciar şi care au afectat grav imaginea şi
credibilitatea justiţiei.
Pe de altă parte, magistraţii sunt percepuţi de către cetăţeni în toate cercetările ca fiind
una dintre categoriile profesionale în care se întâlneşte adesea corupţia, deşi un număr foarte
mic, aproape nesemnificativ, au fost şi dovediţi ca fiind corupţi. Pe parcursul ultimului an
percepţia publicului faţă de justiţie s-a înrăutăţit pe fondul unei prese adesea foarte critice,
dar şi pe fondul lipsei de reacţie pe măsura aşteptărilor cetăţenilor din partea CSM ca
jurisdicţie disciplinară.
În lipsa asumării vizibile a misiunii de jurisdicţie disciplinară a CSM, alături de cea de

garant al independenţei justiţiei, şi în acest an mass-media şi societatea civilă şi-au asumat
rolul de vârf de lance în supravegherea şi criticarea stării de lucruri din justiţie şi a modului în
care magistraţii realizează actul de justiţie.
Aceste demersuri au deschis publicului calea de a aprecia justiţia şi din perspectiva

funcţionării sistemului şi au creat o masă de presiune pentru reformele din domeniu, dar au
fost şi surse de ingerinţe prin derapaje de imixtiune în cauzele deduse judecăţii.
1 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 765 din 12 noiembrie 2007
6
Percepţiile caracterizează relaţia între societate şi sistemul judiciar, societatea indicând

o încredere scăzută în justiţie, în timp ce magistraţii consideră în majoritate că opinia publică
afectează negativ sistemul judiciar. Acest raport indică o criză de sistem în care se cer
discutate teme cum ar fi rolul şi locul sistemului judiciar ca arbitru al societăţii sau ca
structură deasupra acesteia, dacă independenţa sistemului judiciar presupune ca acesta să fie
responsabil în faţa societăţii, precum şi limitele şi mecanismele răspunderii magistraţilor.
Studiul din acest an relevă dinamica percepţiei magistraţilor cu privire la impactul

activităţii Consiliului Superior al Magistraturii asupra personalului din sistem, în perioada
2005-2007.
Studiul de faţă îşi propune să evidenţieze percepţia magistraţilor asupra independenţei

sistemului judiciar, aşa cum este ea conturată din interiorul sistemului, fără a încerca să
pondereze sau să concilieze poziţiile magistraţilor cu cele ale formatorilor externi de opinie,
mass-media, ONG-uri, lideri politici sau organizaţii internaţionale.
Temele studiului sunt împărţite pe cinci categorii de date:
a. Independenţa justiţiei
b. Sursele de ingerinţă în justiţie
c. Situaţii care pot aduce atingere independenţei justiţiei
d. Disfuncţiile şi vulnerabilităţile sistemului judiciar
e. Percepţia asupra garanţiilor asigurate magistraţilor în exercitarea atribuţiilor
Un accent aparte a fost pus pe relaţiile funcţionale din interiorul sistemului de justiţie
şi pe echilibrul puterilor în stat, cu precădere relaţiile puterii judecătoreşti cu puterea
executivă, puterea legislativă şi „puterea civilă”.
Interpretarea datelor din cadrul studiului nu reprezintă în mod necesar

opţiunea echipei de cercetare privind modul optim de asigurare a independenţei
justiţiei, ci interpretarea imparţială a datelor de percepţie, uneori surprinzătoare,
alteori aşteptate, realizate pe baza focus-grupurilor cu magistraţi şi reprezentanţi ai
instituţiilor cheie din sistemul de justiţie.
De asemenea, prezentul studiu nu îşi propune să fie o analiză-diagnostic
asupra sistemului judiciar, pentru care atât instrumentele, cât şi metodologia sunt
diferite.
Ulterior acestui studiu de percepţie Transparency International România va
elabora o analiză diagnostic prin examinarea relaţiilor funcţionale ale justiţiei intra-
sistem şi extra-sistem.
7
8
II. METODOLOGIA
Studiul de faţă a folosit următoarele metode de cercetare: focus grupuri, aplicare de

chestionare (sondaj de opinie), monitorizare de presă şi analize comparative cu legislaţia şi
politicile publice.
Instrumentele de cercetare au fost utilizate succesiv după cum urmează:
S-au realizat două focus-grupuri separate, unul pentru judecători şi unul pentru
procurori, în cadrul cărora a fost pusă în discuţie tematica abordată în studiu, cu următoarele
rezultate:
o Analiză calitativă privind percepţia magistraţilor asupra temelor discutate şi

extragerea interpretărilor ulterioare asupra datelor sondajului;
o Validarea sau invalidarea întrebărilor din proiectul de chestionar şi

completarea tematicii propuse pentru sondaj, reformularea unor întrebări,
precum şi introducerea unei întrebări noi, relevante pentru perioada cercetată;
o Evidenţierea dominantelor stării de spirit din interiorul sistemului judiciar.
S-a aplicat chestionarul pe baza datelor privind evidenţa magistraţilor, comunicată de

Consiliul Superior al Magistraturii în perioada septembrie –octombrie 2007, pe un număr de
5860 magistraţi, dintre care 4104 de judecători şi magistraţi asistenţi şi 1756 de procurori.
Chestionarul a fost transmis tuturor magistraţilor, conform evidenţelor transmise de

Consiliul Superior al Magistraturii, fiind însoţite de metodologia de completare şi de un plic
pentru returnarea chestionarelor completate, care nu conţine dici un fel de element pe baza
căruia să poată fi identificat respondentul. Chestionarele au fost distribuite, cu sprijinul CSM,
simultan către toţi preşedinţii curţilor de apel şi procurorii generali ai parchetelor de pe lângă
curţile de apel.
Din punct de vedere calitativ datele sunt relevante pe nivele de instanţe/parchete

(judecătorii, tribunale, curţi de apel), fără a se face diferenţierea între instanţele de acelaşi
grad.
S-a realizat un focus grup final de analiză a datelor rezultate, la care au participat
reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiţiei, ai Parchetului
General, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ai Institutului Naţional al Magistraturii, ai
asociaţiilor profesionale ale magistraţilor – judecători şi procurori, ai Şcolii Naţionale de
9
Grefieri, precum şi ai Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti din Romania, cu două

obiective:
o Interpretarea datelor reieşite din sondaj;
o Explicarea surselor percepţiei pe diferite tematici.
Monitorizarea de presă a fost realizată pe perioada a 12 luni (30 septembrie 2006 – 30

septembrie 2007).
Toate instrumentele au fost aplicate simetric următoarei tematici predefinite de

beneficiar:
a) Stabilirea perceptiei in randul judecatorilor, procurorilor si magistratilor asistenti asupra

gradului de independenta a sistemului judiciar din Romania
b) Identificarea cauzelor si a factorilor care genereaza sau favorizeaza imixtiunile si natura

presiunilor exercitate asupra sistemului judiciar, din interiorul sau exteriorul acestuia –
presiuni politice, social economice, mediatice, administrative, profesionale, psihologice
etc
c) Stabilirea situatiilor concrete in care se manifesta imixtiunile sau presiunile nelegale:

repartizarea cauzelor, solutionarea acestora, constituirea completelor de judecata, numirea
în funcţii de conducere, promovarea in functii de execuţie, participarea la alte examene
sau concursuri, participarea la forme de pregătire continuă, etc
d) Evidentierea disfunctiilor si vulnerabilitatilor ce au ca efect diminuarea independentei si

implicit a calitatii actului de justitie: instabilitatea legislativă şi neadaptarea legislaţiei la
realităţile sociale, nivelul de salarizare, insuficienta informatizare, necunoasterea
prevederilor legale, managementul defectuos, ineficienta pregătire profesională, volumul
ridicat de muncă, etc
e) Existenta garantiilor legale sau masurilor care sa asigure independenta reala si protectia
magistratilor fata de eventualele riscuri ce decurg din indeplinirea atributiilor
jurisdictionale.
Structurarea studiului urmăreşte integrarea datelor privind tematica şi nu rezultatele

fiecărui instrument de cercetare în parte. Astfel, cei care vor analiza studiul ca sursă de
documentare nu vor regăsi separate concluziile pe focus grup, pe sondaj şi pe monitorizarea
de presă.
10
Datele au fost culese în condiţii de anonimat pentru chestionare şi de confidenţialitate

pentru focus-grup-uri.
Anexa 1: Metodologia monitorizării de presă
Anexa 2: Tabel sintetic asupra monitorizării de presă
NOTĂ:
1. Acolo unde datele au păstrat aceeaşi percepţie ca şi în anii precedenţi, explicaţiile

au fost considerate de participanţii la focus-grupuri ca fiind aceleaşi, subliniind că,
dacă percepţia nu s-a schimbat cantitativ, atunci componentele calitative îşi
păstrează şi ele aceleaşi trăsături.
2. Echipa de cercetare TI-România nu a comentat în interiorul acestui studiu datele
şi informaţiile culese, limitându-se la misiunea de a extrage exclusiv percepţia
magistraţilor şi a factorilor de decizie din cadrul sistemului judiciar.
3. Întrebările din chestionarul aplicat tuturor magistraţilor au fost analizate şi
validate (cu modificări acolo unde a fost cazul) de către magistraţii participanţi la
primele două focus-grupuri sub aspectul înţelesului şi pertinenţei conţinutului.
4. Sondajul a fost realizat prin auto-completarea chestionarelor de către magistraţi,
pe baza instrucţiunilor metodologice transmise. Cu toate acestea, prelucrarea
chestionarelor a arătat că o parte dintre respondenţii au completat chestionarele
în mod necorespunzător, fie pentru că nu au înţeles în totalitate instrucţiunile, fie
întrucât nu au respectat instrucţiunile oferite. Această situaţie a condus la
dificultăţi în introducerea, verificarea, prelucrarea, corectarea şi validarea datelor
obţinute. Faţă de această situaţie, institutul de cercetare sociologică apreciază că
impactul acestor probleme asupra rezultatelor a fost unul minor (sub 2%),
chestionarul fiind completat de majoritatea celor vizaţi de studiu, iar rata de
succes1 fiind foarte ridicată. Totodată IMAS garantează că rezultatele furnizate au
fost prelucrate respectând toate normele şi standardele de calitate ale institutelor
de cercetare sociologică.
11
12
III. SUMAR EXECUTIV
INDEPENDENŢA JUSTITIŢIEI
Sistemul judiciar este în general perceput de către magistraţi ca fiind unul

independent, independenţa fiind însă condiţionată de separarea faţă de celelalte autorităţi şi
delimitarea clară a atribuţiilor prin autonomie funcţională şi bugetară.
Cercetarea privind percepţia asupra independenţei a fost realizată pe trei paliere de

profunzime: independenţa justiţiei ca sistem, independenţa colectivelor de magistraţi din
instanţe şi parchete şi independenţa individuală a magistratului respondent.
Astfel marea majoritate a magistraţilor (73,3%) a declarat că percepe sistemul ca fiind

independent, însă această proporţie este cu aproape 7% mai mică decât cea din 2006, când
peste 80% din magistraţi declarau acelaşi lucru.
La nivelul judecătorilor şi procurorilor au existat diferenţe de opinii, generate de

statutul diferit al celor două categorii. Din analiza datelor se observă faptul că procurorii,
spre deosebire de judecători, percep sistemul judiciar ca fiind independent într-o măsură mai
mică (judecători – 79,8%; procurori – 68%), această diferenţa fiind explicată prin poziţia
incertă a procurorilor: magistraţi sau agenţi guvernamentali.
În ceea ce priveşte percepţia asupra influenţelor exercitate asupra magistraţilor,

printre cauzele identificate ca potenţiale surse de afectare a independenţei se numără poziţiile
publice ale oamenilor politici, modul de evaluare profesională şi potenţialele acţiuni
disciplinare, instabilitatea legislativă, poziţiile anumitor instituţii publice faţă de activitatea
instituţiilor judiciare, precum şi atitudinea justiţiabililor.
Faţă de anul 2006, este de remarcat faptul că în privinţa presiunilor politice, acestea
sunt percepute ca fiind în creştere la procurori şi aproape constante pentru judecători.
SURSELE DE INGERINŢĂ ÎN JUSTIŢIE
Presiunea asupra sistemului judiciar este asociată cu factorul politic, magistraţii

înţelegând prin aceasta intervenţia exercitată de structurile cu caracter politic, mass-media sau
executiv; astfel de presiuni ducând la vulnerabilizarea sistemului judiciar, denaturarea actului
de justiţie şi a soluţiilor pronunţate.
Printre principalele ingerinţe care aduc atingere independenţei sistemului judiciar,

mass-media deţine un loc fruntaş, obţinând şi anul acesta cele mai mari procente (40,9%),
13
însă cu aproape 10% mai puţin decât anul trecut. Magistraţii au subliniat influenţa negativă
pe care mass-media o are asupra sistemului judiciar în ansamblu, presa pronunţăndu-se în
nenumărate cazuri înaintea soluţionării judiciare propriu-zise.
Alte surse de ingerinţe identificate au fost preşedinţia cu 10,9% pentru procurori şi

14,2% pentru judecători, reprezentanţii instituţiilor internaţionale pentru judecători, cu 20%
şi Ministerul Justiţiei pentru procurori cu 10,3%.
În privinţa influenţei legislativului, spre deosebire de anii precedenţi, când acesta se

afla în primele trei locuri, în 2007 se situează pe locul al cincilea al clasamentului factorilor
care exercită presiuni asupra sistemului judiciar. Principalele argumente pentru care
legislativul este totuşi perceput ca exercitând astfel de presiuni se datorează competenţelor
sale de adoptare a bugetului şi a cadrului normativ în general.
26,1% dintre magistraţi au identificat părţile implicate în proces drept factorul de

presiune cel mai puternic, prin intermediul mass-media, judecătorii resimţind această
presiune aproape dublu faţă de procurori. Această percepţie se poate datora impactului social
al actelor celor două categorii.
Un aspect deosebit de alarmant rămâne percepţia magistraţilor asupra influenţei

exercitate de opinia publică: peste 50% din magistraţi percep că opinia publică influenţează
în mod negativ independenţa sistemului judiciar. Datele arată o gravă stare de spirit în
interiorul sistemului de justiţie, dar şi o percepţie eronată asupra raportului dintre justiţie şi
societate. „Justiţia trebuie să fie responsabilă în faţa societăţii, pentru că face parte din ea, iar actul de
justiţie se înfăptuieşte cu şi pentru o parte din societate”.
SITUAŢII CARE POT ADUCE ATINGERE INDEPENDENŢEI

JUSTIŢIEI
Aproximativ 86% dintre magistraţi au arătat că instabilitatea legislativă afectează într-o

foarte mare măsură independenţa sistemului judiciar. O primă nemulţumire a magistraţilor se
referă la faptul că nu sunt consultaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii atunci când
avizează un act normativ, sau când se purcede la elaborarea sau modificarea de legislaţie
secundară.
Printre alţi factori cu potenţial ridicat în a atinge independenţa justiţiei, magistraţii au

indicat accesul în funcţii, ca fiind unul determinat, într-un procent de 44,9%. Acest factor
cuprinde aspecte precum promovarea exmenelor, criteriile care stau la baza sistemului de
selecţie sau numire a magistraţilor, dar şi mecanismele de verificare a bunei reputaţii.
Magistraţii au arătat în proporţie de 49,3% modul de evaluare ca fiind un alt motiv de

nemulţumire ce poate aduce atingere independeţei şi imaparţialităţii sistemului judiciar. O
14
altă presiune se referă la volumul mare de lucru şi complexitatea dosarelor de soluţionat,

după cum au subliniat atât judecătorii, cât şi procurorii.
DISFUNCŢIILE ŞI VULNERABILITĂŢILE SISTEMULUI JUDICIAR
Rezultate studiului referitoare la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, în

calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, reprezintă o sursă importantă de a identifica
potenţialele vulnerabilităţi ce caracterizează sistemul judiciar şi soluţiile ce vin în
întâmpinarea acestora.
Astfel Studiul arată că imaginea CSM în ochii magistraţilor s-a îmbunătăţit faţă de cea
de anul trecut, înregistrând o creştere de aproape 6%, cerştere ce se poate explica în primul
rând prin lipsa unei activităţi jurisdicţionale susţinute, respectiv prin lipsa sau numărul foarte
redus de sancţiuni aplicate. Referitor la modalitatea în care CSM a recţionat în cazurile de
ingerinţe sau de apărare a reputaţiei ori independenţei magistraţilor, respondenţii au arătat că,
procesul decizional are eficienţă foarte scăzută, datorită faptului că astfel de hotărâri trebuie
luate de un organ colegial - plenul CSM. Mai mult, magistraţii au arătat că în această situaţie
pârghiile legislative sunt mai extinse decât cele funcţionale, deci că CSM-ul nu îşi exercită
competenţele la întreaga sa capacitate.
Alţi factori ce pot genera disfunţii şi vulnerabiităţi, se referă la managementul

instanţelor care afectează independenţa judecătorilor în proporţie de 67,3% şi a procurorilor
în proporţie de 57,2 %, la nivelul salarizării, considerat neadecvat pentru a sigura
independenţa judecătorilor şi procurorilor, la formarea profesională care ar trebui să
abordeze cu precădere principii deontologice, dar şi la rivalitatea judecători – procurori.
În ceea ce priveşte corupţia, rezultatele studiului sociologic arată că magistraţii sunt

conştienţi că există corupţie în sistem, dar şi faptul că nu s-au depus eforturi suficiente
pentru înlăturarea ei. Magistraţii au arătat că trebuie să se aplice sancţiunea excluderii din
magistratură pentru acei colegi găsiţi vinovaţi de fapte de corupţie, în caz contrar
perpetuându-se şi amplificându-se neîncrederea în colegii de complet.
PERCEPŢIA ASUPRA GARANŢIILOR ASIGURATE MAGISTRAŢILOR

ÎN EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR
Magistraţii au semnalat într-o mare măsură că actualul statut nu le asigură o protecţie

unitară suficientă. Respondenţii au arătat că unii se simt discriminaţi în favoarea celorlalţi, în
special prin prisma statutului lor Constituţional şi a dualităţii statutului procurorilor.
15
În ceea ce priveşte protecţia faţă de riscurile profesionale, proporţia celor care

consideră că nu se bucură de aceasta este covârşitoare, şi poate fi explicată în principal prin
faptul că riscurile profesionale au crescut considerabil faţă de anii precedenţi.
16
IV. INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI
În ce măsură credeţi că se poate spune că în momentul actual sistemul judiciar din

România este independent?
JUDECĂTORI PROCURORI
în foarte NS/NR; absolut

mică 2,2 independe în foarte
deloc; 1,3
măsură; nt; 3,0 mare absolut
în mică 2,9 deloc; 0,4 în foarte independent
măsură; măsură; mică în foarte
; 1,4
14,6 23,1 măsură; 4,4 NS/NR; 1,6 mare
în mică
măsură;
măsură;
15,7
25,7
în mare în mare
măsură; măsură;
53,7 49,8
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
90
78 80
75 73,40
60
DA
45
NU
30 22 24,66
15 20
0
2005
2006
2007
Aţi luat cunoştinţă de situaţii în care s-a încercat în mod direct şi concret
influenţarea unor decizii ale colegilor dumneavoastră?
NS/NR NS/NR;
da;
; 6,8 5,8
20,2 da; 25,1
nu; nu; 69,1

73,0
17
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
90
74
75 71,0
60 65
DA
45
NU
30 32
26
22,6
15
0
2005
2006
2007
Au existat, în ultimul an, situaţii în care s-a încercat influenţarea deciziilor
dumneavoastră?
NS/NR; da; NS/NR da;

7,3 12,6 ; 6,7 16,9
nu; nu;
80,1 76,4
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
90
76 78,2
75
67
60
DA
45
NU
30 30
24
15 14,8
0
2005
2006
2007
18
În opinia dvs., se exercită presiuni politice asupra judecătorilor/ procurorilor în

soluţionarea dosarelor/cauzelor?
NS/NR;
întotdeau foarte
NS/NR; întotdeau foarte
niciodată; 3,8na; 1,5 des; 6,8
5,2 na; 0,5 des; 2,4
niciodată 8,0 des; 13,1
; 15,4 foarte rar;
des; 7,7
16,7
foarte uneori; uneori;

rar; 23,9 44,9 50,1
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
100
95 87,15
79,47
75
DA
50
NU
25
16,00
4 11,1
0
2005
2006
2007
Asupra dvs. s-au exercitat astfel de presiuni în ultimul an?
foarte
NS/NR; des; 0,2 des; 0,6 foarte
6,1 NS/NR;
uneori; des; 0,4des; 2,3 uneori;
6,8
12,0 24,4
niciodat niciodată
ă; 81,1 ; 66,1
19
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
100,00 99,0 98,1

91,8
75,00
DA
50,00
NU
25,00
0,00 0,0 0,85 1,78

2005
2006
2007
Credeţi cã actualele reglementãri (legi, regulamente ale CSM şi regulamente de
ordine interioară) oferă garanţia independenţei sistemului judiciar?
în foarte NS/NR;
mică 2,4 în foarte
deloc; 2,4
totală; 2,7 în foarte în foarte
măsură; deloc; 1,8 mică
mare totală; 1,8 mare
4,2 măsură; NS/NR; 1,7
măsură; măsură;
în mică 5,5
20,4 15,6
măsură; în mică
19,5 măsură;
25,9
în mare
în mare măsură;
măsură; 47,1
48,9
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
80
72,80
72,5
68,29
60
DA
40
27 NU
29,66
26,40
20
0
2005
2006
2007
20
Credeţi cã actualele reglementãri (legi, regulamente ale CSM şi regulamente de

ordine interioară) oferă garanţia independenţei judecătorilor / procurorilor?
în foarte deloc; 1,8 în foarte
mică în foarte
NS/NR; mică deloc; 4,4
măsură; în foarte NS/NR; mare
2,0 totală; 3,5 măsură; totală; 2,2
3,9 mare 1,6 măsură;
7,2
măsură; 13,4
în mică 20,1
măsură; în mică
20,3 măsură;
28,3 în mare
măsură;
în mare
42,9
măsură;
48,4
21
CONCLUZII FOCUS-GRUP
Întrebaţi cum definesc independenţa sistemului judiciar, magistraţii au răspuns diferit, în

funcţie de categoria profesională din care fac parte.
Majoritatea respondenţilor considera necesară afirmarea independenţei magistaţilor ca

parte a puterii judecătoreşti, prin reiterarea prevederilor constituţionale privind separarea
puterilor în stat.
Independenta este înţeleasă ca separare faţă de celelalte autorităţi prin delimitarea

clară a atribuţiilor şi autonomie bugetară, precum şi prin crearea unor structuri oranizatorice
şi funcţionale proprii. Independenta este un atribut de jurisdicţie şi presupune autonomie
funcţională sau autoadministrare.
Din perspectiva procurorilor, independenţa presupune desfaşurarea activitati specifice

în cadrul strict al dispozitiilor legale, cu profesionisti care cunosc şi respectă legea, aplicând-o
cu bună credinţă indiferent de raporturi şi persoane, ca presiuni sau imixtiuni sau
posibilitatea exercitării atribuţiilor şi aplicării legii în interesul ordinii publice cu respectarea
drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, sub controlul CSM.
Dintr-un alt punct de vedere, independenţa este văzută ca un cadru, o premisă

esenţială pentru realizarea în mod echiatabil şi imparţial a actului de justiţie, o garanţie
personală şi financiară. Independenta este enunţată şi din perspectiva principiului legalităţii –
a funcţiona în baza legii şi regulamantelor de ordine interioară, şi în lipsa oricăror imixtiunii
din partea unor factori externi.
Urmărind structura pe paliere (la nivel de sistem, de instituţie şi de corp profesional) a

tuturor întrebărilor din chestionar, definiţii similare au fost oferite pentru independenţa
instanţelor şi parchetelor: aceasata trebuie înţeleasă ca fiind gestionarea eficace a resureselor
umane şi buna desfaşurare a activităţii jurisdicţionale. Independenţa instanţelor şi parchetelor
se traduce şi prin autonomie administrativă, organizatorică şi bugetară(financiară). În acest
sens magistraţii subliniază încă o dată că activitatea instanţelor şi parchetelor şi a Consiliului
Superior al Magistraturii trebuie să nu fie condiţionată de cea a altor structuri (instituţii) ale
statului sau de decizii ale acestora.
În ceea ce priveşte înţelesul asupra propriei independenţe, magistraţii arată că acesta

trebuie raportat la conţinutul principiului nemo censetur ingnorare legem. Magistraţii percep
independenţa ca fiind acel atribut în baza căruia magistraţii se supun numai legii şi acţionează
potrivit competenţei lor, fără ingerinţe din partea altor puteri în stat.
22
La nivel personal, procurorii înţelg prin independenţă dreptul acestora de a deschide

o anchetă penală fără cenzura procuorului şef şi de a decide liber soluţia, soluţionarea
cauzelor cu respectarea principiului "nimeni nu e mai presus de lege”, posibilitatea adoptării
în mod independent a soluţiilor şi efectuarea ori supravegherea urmăririi penale fără
imixtiuni din partea achetatorilor parchetelor.
Independenţa reprezintă libertatea de a-şi exercita funcţia fără ingerinţe, fără presiuni
şi supunându-se numai legii, propriei conştiinţe şi în acord cu pregătirea profesională, dar şi
asumarea răspunderii pentru soluţiile date.
Magistraţii arată că la nivel obiectiv există un monopol promovat de CSM în sistemul

de numire în funcţii de execuţie sau de conducere, transfer sau detaşare a magistraţilor.
Independenta magistratilor este înţeleasă de cei mai mulţi dintre respondenţi ca fiind
obiectivitate, imparţialitate şi neimixtiune a unor factori politici.
Pornind de la aceste definiţii, larga majoritate a magistraţilor (73,3%) a declarat că

percepe sistemul ca fiind independent, însă această proporţie este cu aproape 7% mai mică
decât cea din 2006, cât peste 80% din magistraţi declarau acelaşi lucru.
Din analiza datelor se observă faptul că procurorii, spre deosebire de judecători,

percep sistemul judiciar ca fiind independent într-o măsură mai mică (judecători – 79,8%;
procurori – 68%). Această percepţie este justificată de statutul constituţional dihotomic
neclar al procurorilor – magistraţi sau agenţi guvernamentali. În timp ce magistraţii
judecători sunt independenţi şi inamovibili, magistraţii - procurori sunt independenţi, dar se
bucură doar de stabilitatate, desfăşurându-şi activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.
Faţă de aceste consideraţii legate de statut, apare ca preferabil pentru magistraţi

statutul judecătorilor, în raport de cel al procurorilor.
Totodată, participanţii la focus-grup au subliniat faptul că rezultatele acestui studiu

reflectă şi percepţia procurorilor asupra modului în care evenimentele petrecute pe parcursul
anului 2007, care au vizat sistemul judiciar şi parchetele în special, afectează independenţa
acestora.
Un alt punct de vedere exprimat este cel potrivit căruia percepţia că procurorul nu
este independent a fost indusă de mass-media, prin prezentarea intensă a activităţii acestuia.
Totuşi o analiză prin opoziţie nu este cu necesitate cea mai adecvată, sistemul
netrebuind interpretat prin raportare la cealaltă categorie profesională.
În interpretarea răspunsurilor negative, participanţii la focus-grup au arătat că acestea

pot avea la origine, fie o confuzie între independenţa în pronunţarea soluţiilor şi dependenţa
23
administrativă, fie reprezintă o exprimare a suspiciunilor magistraţilor care planează cu

privire la respectarea sau nerespectarea în mod real a independenţei lor.
În ciuda faptului că percepţia pozitivă faţă de independenţa sistemului judiciar este în

scădere faţă de anul 2006, magistraţii răspund în mai mare proporţie că nu au luat cunoştinţă
de situaţii în care s-a încercat în mod direct şi concret influenţarea unor decizii ale colegilor
(71% în 2007 faţă de 65% în 2006).
În acest context, răspunsurile trebuie nuanţate, ele depinzând de felul în care

magistratul înţelege să se comporte şi percepe anumite situaţii. Astfel răspunsurile
magistraţilor pot să reflecte între altele teama de a discuta cu ceilalţi colegi pe marginea unor
soluţii de drept, iar nu pe marginea unor speţe punctuale, orgoliile sau antipatiile faţă de
anumiţi colegi.
Nu în ultimul rând trebuie spus că unii magistraţi percep însăşi adoptarea legislaţiei ca
fiind o încercare de influenţare a unor soluţii, în această situaţie fiind normele privind
preluarea cauzelor de la un procuror sau cele privind verificarea legalităţii soluţiilor de către
procurorii ierarhici superiori. Procentele mici de la răspunsurile afirmative reflectă percepţia
personală asupra unor asemenea dispoziţii legale.
Spre deosebire de opiniile exprimate cu privire la percepţia asupra sistemului, la

întrebarea privind percepţia asupra influenţelor exercitate asupra magistraţilor respondenţi
înşişi, răspunsurile afirmative aproape că s-au înjumătăţit faţă de 2006.
Între cauzele identificate ca potenţiale surse de afectare a independenţei se numără

modul de evaluare profesională şi potenţialele acţiuni disciplinare, instabilitatea legislativă,
poziţiile publice ale oamenilor politici, poziţiile anumitor instituţii publice faţă de activitatea
instituţiilor judiciare, precum şi atitudinea justiţiabililor.
Totuşi, această evoluţie a percepţiei vis-a-vis de independenţa justiţiei pe cele trei

paliere poate fi explicată în principal prin prisma mesajelor difuzate de mass-media, care
afectează în mai mare măsură imaginea, respectiv independenţa sistemului, decât cea a
instanţelor/ parchetelor sau a magistraţilor înşişi.
În privinţa presiunilor politice, acestea sunt percepute ca fiind în creştere la procurori

şi aproape constante pentru judecători, faţă de anul 2006. Ceea ce este de remarcat este
procentul ridicat (aproape 10% mai mare ca anul trecut) în care procurorii declară că asupra
acestora se exercită presiuni politice (22%).
O primă reacţie a participanţilor la focus-grup a fost să justifice aceste rezultate pe

seama unei confuzii cu celelalte probleme care vizează întregul sistem, respectiv modalitatea
de numire, autoritatea Ministerului Justiţiei, comentariile din presă cu privire la activitatea
magistraţilor, frecvenţa foarte mare a modificărilor legislative şi implicit volumul foarte mare
24
de acte normative care trebuie analizate, precum şi lipsa consultărilor reale cu corpul
magistraţilor, în momentul iniţierii acestor modificări legislative.
O altă poziţie exprimată se referă la faptul că astfel de presiuni politice pot fi

percepute şi în sens „pozitiv” de unii magistraţi, astfel un magistrat poate să fie „agreat” de
un anumit partid politic, sau poate fi gratificat prin mijloace politice pentru activitatea
desfăşurată.
Nu în ultimul rând trebuie arătat ca anul 2007 a fost marcat de o serie de evenimente
intens mediatizate, care vizau activitatea unor instituţii din cadrul Ministerului Public şi care
au marcat imaginea publică a acestuia, de unde şi percepţia vădit mai ridicată a procurorilor
cu privire la existenţa unor presiuni politice.
Aceeaşi percepţie este regăsită şi în privinţa exercitării unor astfel de presiuni asupra
magistraţilor respondenţi înşişi. Procurorii au răspuns în proporţie dublă faţă de judecători
că în ultimul an au fost exercitate presiuni politice asupra lor. O primă motivaţie constă în
faptul că s-a lărgit considerabil sfera „influenţelor”, faţă de anul trecut, datorită dinamicii
vieţii publice şi a turnurii evenimentelor publice.
Pe de altă parte percepţia poate fi influenţată şi de tipul atribuţiilor, respectiv

instrumentarea directă a dosarelor şi interacţiunea cu avocaţii şi părţile poate determina o
percepţie diferită faţă de cea rezultată din desfăşurarea activităţii în structuri administrative –
relaţii cu presa, relaţii cu publicul, sau ca urmare a detaşării în instituţii fără activitate
jurisdicţională.
Fenomenul apare mult acutizat la nivel local datorită presiunilor provenind din partea
avocaţilor, care au legături de rudenie sau prietenie cu lideri locali de partid sau de trusturi de
presă, sau chiar direct din partea celor din urmă.
Nu în ultimul rând trebuie arătat că această percepţie este accentuată şi de lipsa de

reacţie a Consiliului Superior al Magistraturii.
În ceea ce priveşte percepţia magistraţilor asupra măsurii în care actualele

reglementări (legi, regulamente ale CSM şi regulamente de ordine interioară) oferă garanţia
independenţei sistemului judiciar şi respectiv a judecătorilor şi procurorilor, aceasta trebuie
circumstanţiată având în vedere modul de legiferare, respectiv solicitarea sau nu a avizelor
CSM şi consultările cu corpul magistraţilor.
Trebuie reţinut aici ca CSM nu are drept de iniţiativă legislativă, ci doar de

reglementare la nivel secundar, ceea ce face ca aceste norme să nu poată excede cadrului
legal, ci să clarifice dispoziţiile legale.
25
Mai mult decât atât se arată că în prezent vorbim de o inflaţie legislativă. Înaintea
iniţierii oricărui demers legislativ este important să se cerceteze cauza problemelor, de cele
mai multe ori acestea fiind datorate nu lipsei de reglementare, ci lipsei de implementare.
In speţă, în ceea ce priveşte apărarea reputaţiei, judecătorii şi procurorii nu deţin

pârghiile necesare pentru a avea acelaşi impact mediatic cu cel al mesajelor lansate de
reprezentanţii presei sau ai clasei politice, în situaţiile de afectare a imaginii justiţiei, instituţiile
de presă putând să refuze publicarea actelor privind apărarea magistraţilor. Rezultă de aici cu
necesitate instituirea obligaţiei pentru instituţiile de presă de a publica reacţiile Consiliului
Superior al Magistraturii, sub sancţiune.
26
V. SURSELE DE INGERINŢĂ ÎN JUSTIŢIE
În opinia dvs. care sunt factorii care exercitã presiuni directe sau indirecte asupra
sistemului judiciar?
Membrii Guvernului
Prima opţiune Membrii Guvernului
Membrii Parlamentului Prima opţiune
Membrii Parlamentului
Preşedinţia
45,0 Preşedinţia
50,0 45,9
Ministrul Justiţiei Ministrul Justiţiei
35,9
40,0 Consiliul Superior al Consiliul Superior al
Magistraturii Magistraturii
Procurorul General al 30,0 Procurorul General al
României României
30,0 Mass-media
Mass-media
20,0 18,9 Conducerea parchetelor

Preşedinţii de instanţe
20,0 15,0 12,2 Reprezentanţii instituţiilor
14,2 11,2
Reprezentanţii instituţiilor internaţionale
internaţionale Administraţia locală
10,0 6,4 5,7 5,8 4,5
Alţii
4,1 3,3 2,5 2,4 2,10,9 1,2 0,51,3 Alţii
0,4 0,7 NS/NR
0,1 0,0 NS/NR
0,0
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
prima opţiune
Mass-media
80 81,4
Membrii Parlamentului
70
Membrii Guvernul
60
Preşedinţii de
instanţe/procurorii şefi
50 50,6
Ministrul Justiţiei
40 40,92 Preşedinţia
Reprezentanţii
30 instituţiilor
internaţionale
Procurorul General
20
Consiliul Superior al
Magistraturii
10
0
2005
2006
2007
27
Cum se manifestă de obicei presiunile din partea: (Baza: cei care au menţionat… ca
factor ce exercita presiuni asupra sistemului judiciar)
Indirecte
Directe
Directe Indirecte
0% 50% 100% 0% 100%

Directe Indirecte Indirecte Directe
Alţii 24,7 38,6 Alţii 1,4 3,8
Reprezentanţii instituţiilor 3,4 26,4 Reprezentanţii 71,2 15,3
internaţionale ins tituţiilor internaţionale
Preşedinţilor de instanţe 41,8 50,7 Conducerea parchetelor 38,5 55,5
Mass-media 39,9 59,3 Mas s -media 53,7 40,4
Procurorului General al 33,3 41,7 Procurorului General al 43,3 32,8
României Rom âniei
Consiliului Superior al 20,4 70,6 Cons iliului Superior al 63,7 26,7
Magistraturii Magis traturii
Ministrului Justiţiei 25,6 69,2 Minis trului Justiţiei 53,4 40,1
Preşedinţiei 24,5 70,5 Preş edinţiei 59,6 31,4
Membrilor Parlamentului 17,1 74,2 Mem brilor Parlam entului 70,7 23,7
Membrilor Guvernului 15,2 79,7 Mem brilor Guvernului 72,4 25,1
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
Mass-media
în mod direct Mass-media în mod indirect
Membrilor
60 Membrilor 100 Parlamentului
Parlamentului
Membrilor Guvernului
Membrilor Guvernului
45 75 Preşedinţilor de
Preşedinţilor de
instanţe/procurorilor
instanţe/procurorilor
şefi
şefi Ministerului Justiţiei
Ministerului Justiţiei
30 50
Preşedinţiei Preşedinţiei
Reprezentanţilor Reprezentanţilor
15 25
instituţiilor instituţiilor
internaţionale internaţionale
Consiliul superior al Consiliul superior al
Magistraturii Magistraturii
0 0
Procurorul General al Procurorul General al
2005
2006
2007
2005
2006
2007
României României
28
Care sunt pârghiile prin care se exercită presiuni indirecte?
Promovarea în funcţie de
execuţie
60,0 55,3 Numirea în funcţie de conducere 57,8 57,7
Promovarea/ revocarea în/
60,0 din funcţie
51,6
47,0 Modul de evaluare profesională
Modul de evaluare
40,8 profesională
45,0 37,7 45,0 41,2
37,9 Acţiuni disciplinare
Acţiuni disciplinare 36,4
32,4 32,2
30,0 26,2 Sistem de salarizare 30,0
Sistem de salarizare
Volumul de lucru
Volumul de lucru
15,0 15,0
7,1 Termenele de soluţionare
7,3
Termenele de soluţionare a a dosarelor
dosarelor 0,0 Altele
0,0
Altele
Care sunt modalităţile prin care se exercită presiuni indirecte?
Legislaţie Legislaţie
73,9
75,0 Practică neunitară Practică neunitară
75,0
Mass-media 69,3 Mass-media
57,4 Denigrare Denigrare
60,0
Trafic de influenţă 60,0 Trafic de influenţă
43,9 Ameninţare/ şantaj 51,0 Ameninţare/ şantaj

45,0
Aderarea la Uniunea Europeană Aderarea la Uniunea
38,4 37,3 45,0 42,2 Europeană
Activitatea CSM 38,5 Activitatea Ministerului
Justiţiei
30,0 Activitatea Ministerului Justiţiei Activitatea Procurorului
30,5
General al României
19,4 Poziţii politice ale Preşedintelui 30,0 Poziţii politice ale
15,1 16,6 23,2 Preşedintelui
11,2 10,8 Poziţii politice ale Ministrului Justiţiei Poziţii politice ale
15,0 10,5 11,7 17,4 16,1 Ministrului Justiţiei
9,1 14,4 12,9 13,8 Activitatea CSM
6,1 5,0 Activitatea Procurorului General al
15,0 11,8
României 9,7
0,5 Conducerea instanţelor
Conducerea parchetelor
0,0 4,6 4,7 Avocaţi
Avocaţi
0,0 0,8 Părţi
Părţi
Alţii
Alţii
În opinia dvs., se exercită presiuni din partea unor grupuri de interese asupra
judecătorilor/procurorilor în soluţionarea dosarelor/cauzelor?
întotdeaun
întotdeauna foarte des; foarte des;
niciodată; a; 1,6
NS/NR; 6,2
; 0,6 3,2 7,9
4,1
niciodată; NS/NR; 5,8 des; 9,1 des; 13,3
foarte rar;
13,9 18,0
foarte rar;
20,9 uneori; uneori;
46,5 48,8
29
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
100
82,00
80 78,05
75,5
60 DA
40 NU
20 15,00 16,98
14
0
2005 2006 2007
În opinia dvs., se exercită presiuni sociale asupra judecătorilor/procurorilor în

întotdeaun foarte des; întotdeau
a; 1,1 NS/NR; foarte
niciodată; 6,2 niciodată; na; 1,6
3,8 des; 8,3
10,0 NS/NR; 5,8 des; 12,7
6,7
foarte rar; des; 14,4
foarte rar; 20,3
17,4
uneori;
uneori;
44,9
46,9
Credeţi că aceste presiuni se exercită de cele mai multe ori asupra procurorilor sau
asupra judecătorilor?
mai mult
mai mult asupra
asupra judecătorilor;
judecătorilor; NS/NR; 6,4 13,1
NS/NR; 7,5 14,8
mai mult
asupra
în egală în egală
mai mult procurorilor;
măsură măsură
asupra 25,6
asupra asupra
procurorilor procurorilor;
procurorilor
şi asupra 31,0
şi asupra
judecătorilor; judecătorilor;
30
În opinia dvs., se exercită presiuni politice asupra judecătorilor/procurorilor în

foarte des;
întotdeauna întotdea foarte
2,4 una; 1,5
; 0,5 NS/NR; des; 6,8
NS/NR; 5,2 niciodată 3,8
niciodată; des; 7,7 des;
; 8,0
15,4 13,1
foarte
rar; 16,7
foarte rar; uneori; uneori;
23,9 44,9 50,1
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
100
87,1
75 79,47
DA
50
NU
25
16,00
11,1
0
2006
2007
În opinia dvs., se exercitã presiuni asupra sistemului judiciar prin intermediul mass-
media?
niciodată;
foarte rar; 3,3 NS/NR; 6,3
niciodată; 3,9
2,5 întotdeauna; 9,3
NS/NR; întotdeaun foarte rar; 3,1
4,9 a; 8,3
uneori; 20,1
uneori;
22,3
foarte des;
33,3 foarte des; 32,4
des; 24,9
des; 25,5
31
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
80
69,00 66,79
60
57,00
43,00 DA
40
NU
29,00 27,59
20
0
2005 2006 2007
Cine exercita presiunile cele mai puternice asupra sistemului judiciar prin mass-
media?
Prima opţiune Partide politice
Partide politice
Prima opţiune
ONG-uri ONG-uri
40,0
33,7 Preşedinţie 30,0 Preşedinţie
Guvern Guvern
30,0
Parlament Parlament
21,8
Ministrul Justiţiei Ministrul Justiţiei
18,3 18,7 18,6
20,0 18,0 17,8
Procurorul General al Procurorul General al
16,0 României
României
Organizaţii internaţionale 15,0 Organizaţii
internaţionale
10,0 Părţile implicate în proces Părţile implicate în
8,6 proces
2,9 2,7 2,5 3,0 Consiliul Superior al
1,6 Alţii
0,4 0,9 Magistraturii
0,0 NS/NR 4,5 Grupuri de interese
2,9 3,5
1,8 0,4 0,4 0,5 0,6 Alţii
NS/NR
0,0
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
Partide politice
prima opţiune
Guvern
50
Parlament
40
ONG-uri
Preşedinţie
30
Ministrul Justiţiei
20
Organizaţii
internaţionale
Procurorul General
10
Persoane fizice
(părţile)
0 Alţii
2005 2006 2007
32
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre Executiv şi sistemul judiciar?
Sistemul
Sistemul
judiciar
judiciar
deţine o
NS/NR; deţine o
poziţie poziţie
dominantă 8,5 Executivul
dominantă ;
; 5,1 deţine o 5,5 NS/NR; 6,1
poziţie egală
Executivul cu cea
deţine o Executivul deţinută de
Executivul
poziţie deţine sistemul
deţine poziţia
egală cu poziţia judiciar; 25,7
dominantă ;
cea dominantă 62,7
deţinută ; 63,1
de
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
80
Executivul deţine
71,4 70 poziţia dominantă
62,9
60
Executivul deţine o
poziţie egală cu cea
40
deţinută de sistemul
judiciar
26 24,5
22,1 Sistemul judiciar
20
deţine o poziţie
dominantă
3,8 4 5,3
0
2006
2005
2007
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre Executiv şi instanţe/ parchete?
Instanţele
Parchetele
deţin o deţin o
poziţie NS/NR; 9,7 poziţie
NS/NR; 7,2
dominantă ; dominantă ;
9,1 5,7
Executivul Executivul
Executivul deţine o
deţine o deţine
poziţie egală
poziţie poziţia cu cea Executivul
egală cu dominantă ; deţinută de deţine poziţia
cea deţinută 53,8 parchete; dominantă ;
de instanţe; 23,9 63,3
33
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
80
guvernul detine
68,4
pozitia dominanta
60 62
58,6
parchetele/instant
40 ele detin o pozitie
dominanta
23,3 25,6
20
guvernul detine o
pozitie egala cu
7 5,5 7,4
cea detinuta de
0
parchete/instante
2005
2006
2007
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre Executiv şi magistraţii judecători/procurori?
Executivul
Nu există o
deţine
legătură de
poziţia
NS/NR; 8,3 relaţionare;
dominantă ; NS/NR; 6,7
Magistraţii 24,8
32,5 Executivul
deţin o poziţie
Nu există o
Executivul dominantă; 3,5 deţine poziţia
legătură de
deţine o dominantă ;
relaţionare; Executivul
Magistraţii poziţie egală 52,1
45,1 deţine o poziţie
deţin o cu cea
poziţie deţinută de
egală cu cea
dominantă; judecători; deţinută de
1,4 12,6 judecători;
12,8
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre administraţia locală şi magistraţii judecători?
JUDECĂTORI
Administraţia
Administraţia deţine o
deţine poziţia poziţie egală
dominantă ; cu cea
5,9 deţinută de
NS/NR; 7,7 judecători;
13,1
Magistraţii
deţin o
poziţie
dominantă;
7,9
Nu există o
legătură de
relaţionare;
65,4
34
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre Preşedinţie şi sistemul judiciar?
Sistemul
Sistemul
judiciar
judiciar
deţine o
deţine o
poziţie
NS/NR; 11,6
poziţie Preşedinţia
dominantă ; Preşedinţia NS/NR; 8,2
dominantă deţine
11,2 deţine ; 12,8 poziţia
Preşedinţia poziţia
dominantă ;
deţine o dominantă ;
Preşedinţia 48,1
poziţie egală 53,0
deţine o
cu cea poziţie
deţinută de egală cu
sistemul cea
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
75
sistemul judiciar
detine o pozitie
60 58 dominanta
50,6
48
45 presedentia detine
39 o pozitie egala cu
cde detinuta de
30 28 sistem
27,5
pesedentia detine
15 o pozitie
10 10 12,0 dominanta
0
2005
2006
2007
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre Preşedinţie şi instanţe /parchete?
Instanţele NS/NR; Preşedinţi Parchetel
deţin o 13,4 a deţine e deţin o
poziţie poziţia poziţie NS/NR;
Preşedinţ
dominantă dominantă dominant 8,9
ia deţine
; 15,4 ; 44,2 ă ; 11,3
poziţia
Preşedinţi dominant
a deţine o Preşedinţ ă ; 48,6
poziţie ia deţine
egală cu o poziţie
cea egală cu
deţinută cea
deţinută
35
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
instanţele/
60 parchetele
55 detin o pozitie
46,4 dominanta
45 45
39
30 29 28,9 presedentia
detine o pozitie
egala cu cea
15 14,1 detinuta de
12 12
instanţe/
parchete
0
presedentia
2005
2006
2007
detine o pozitie
dominanta
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre Preşedinţie şi magistraţii judecători/procurori?
Preşedinţia Nu există Preşedinţi
NS/NR;
deţine o legătură 7,2 a deţine
NS/NR; 8,8 poziţia de poziţia
dominantă relaţionar dominant
; 32,2 e; 28,3 ă ; 43,6
Magistraţii
Preşedinţi
Nu există o deţin o
a deţine o
legătură de Preşedinţia poziţie
poziţie
relaţionare; deţine o dominant
Judecătorii egală cu
45,0 ă ; 3,7
deţin o poziţie cea
poziţie egală cu deţinută
cea de
dominantă
procurori;
; 3,4 deţinută de
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre Parlament şi sistemul judiciar?
Sistemul Sistemul
judiciar judiciar
deţine o deţine o
poziţie NS/NR; poziţie
dominantă 10,8 dominantNS/NR;
; 4,8
Parlamentul ă ; 5,8 8,2
Parlament Parlament
deţine o Parlamentul
ul deţine ul deţine
poziţie deţine
o poziţie poziţia
egală cu poziţia
egală cu dominant
cea dominantă ;
cea ă ; 55,6
deţinută de 59,1
deţinută
sistemul
de
36
Instanţele
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre Parlament şi instanţe /parchete?
Parchetel
e deţin o
poziţie
dominantă NS/NR;
; 5,7 8,9
Parlament Parlament
ul deţine o ul deţine
poziţie poziţia
egală cu dominantă
cea ; 54,6
deţinută
de
Cum apreciaţi ca fiind raportul dintre Parlament şi magistraţii judecători/procurori?
Parlamentul Nu există o
deţine legătură de
relaţionare; NS/NR; 8,0 Parlamentu
poziţia
NS/NR; 9,1 29,3 l deţine
dominantă ; Magistraţii poziţia
31,1 deţin o dominantă
Parlamentul poziţie ; 43,0
Nu există o deţine o dominantă
legătură de poziţie ; 2,7
relaţionare; Judecătorii Parlamentu
egală cu
46,1 deţin o l deţine o
cea deţinută
poziţie poziţie
de
dominantă egală cu
judecători; cea
; 1,7
12,0
Apreciaţi că… independenţa sistemului judiciar?
opi ni a publ i c ă
ser vi ci i l e de
i nf or maţi i
i nst i t uţi i l e pol i t i c e
i nt er naţi onal e
mass-media
mass -medi a
i nsti tuţi i l e pol i ti ce
i nter naţi onal e
ser v i ci i l e de
i nf or maţi i
opi ni a publ i că
0% 50% 100%
0% 50% 100%
s er vi c i i l e i ns t i t uţi i l e
opi ni a
i nsti tuţi i l e de mas s-medi a pol i t i ce
opi ni a ser vi ci i l e de publ i c ă
pol i ti ce mass-medi a i nf or maţi i i nt er naţi ona
publ i că i nf or maţi i
i nter naţi ona
NS/ NR 8, 0 7, 5 9, 5 7, 4
NS/ NR 13,8 16,2 11,2 12,7
i nf l uenţeaz ă i n mod 12, 9 3, 2 24, 6 11, 8
i nf l uenţează i n mod 8,9 20,7 2,7 4,8
poz i t i v
pozi ti v
nu i nf l uenţează i n ni ci un 40, 4 8, 9 51, 0 29, 1
nu i nf l uenţează i n ni ci 26,2 49,2 6,9 37,0
mod
un mod
i nf l uenţeaz ă i n mod 38, 7 80, 4 14, 9 51, 8
i nf l uenţează i n mod 51,2 13,9 79,2 45,5
negat i v
negati v
37
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
serviciile de inform aţii opinia publică
60 influenţeaza 60
52,4 in mod
45,7 42,10 51,50 influenţeaza in
negativ 45 47,5
40 mod negativ
39,8 38,70 40
28,7 nu 36,1
nu influenţeaza
influenţeaza 29,75 27,65
20 in nici un mod
13,6 in nici un mod 20
9,65 8,85 17,9 18,4 influenţeaza in
influenţeaza 10,35 mod pozitiv
0
in mod pozitiv
2005
2006
2007
2005
2006
2007
Mass-media instituţii politice internaţionale
100 60
49,75 50,10
79,15 79,80 influenţeaza in
75 73,9 44,7
44 influenţeaza in
mod negativ 40 mod negativ
nu influenţeaza 31,8 nu influenţeaza
50
in nici un mod in nici un mod
22,65
influenţeaza in 20 influenţeaza in
25 14,40 mod pozitiv
16,7 mod pozitiv 13,1
9,9 9,1
8,1 6,3 7,90
0 2,95
0
2005
2006
2007
2005
2006
2007
Apreciaţi că… independenţa independenţa judecătorilor/procurorilor?
opinia public ă opinia publică
inst it uţiile polit ice instituţiile politice internaţionale

int ernaţionale
mass-media
mass-media
serviciile de informaţii
serviciile de
inf ormaţii
0% 20%40%60%80%100%
0% 50% 100%
serviciile instituţiile
mass- opinia
serviciile de
inst it uţiile
opinia
de politice
mass-media polit ice
media publică
inf ormaţii public ă informaţii internaţio
int ernaţional
NS/NR 11,4 11,3 12,3 12,4
NS/ NR 14,0 12,9 15,1 16,3
inf luenţeaz ă in mod 3,1 1,8 18,1 6,7 influenţează in 7,3 2,6 20,9 8,6
pozit iv mod pozitiv
nu inf luenţeaz ă in nici un 40,1 8,7 54,9 30,9 nu influenţează in 41,4 10,3 54,0 30,8
mod nici un mod
inf luenţeaz ă in mod 42,8 76,6 11,9 46,1
influenţează in 40,0 76,0 12,9 48,3
negat iv
mod negativ
38
Faţă de care dintre instituţiile de mai jos credeţi ca ar trebui să vă protejeze

independenţa Consiliul Superior al Magistraturii?
Preşedinţie
Prima opţiune Prima opţiune Preşedinţie
40,0 Guvern 30,0 28,9
Guvern
Ministerul Justiţiei
31,3 22,3 Ministerul Justiţiei
30,0 Parlamentari Parlamentari
20,0
Media Media
21,8
18,3
20,0 Societatea civilă Societatea civilă
10,9 10,3
9,1 8,1 Partidele politice
Partidele politice 10,0
10,0 Grupurile de interese

7,4 Grupurile de interese 3,5
5,5 5,6 3,7 2,3 3,2 economice
3,3 2,7 economice 1,0 0,4 Administraţia locală
0,5 Altele
0,0 Altele
0,0
NS/NR
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
prima opţiune
30
25
20 Media
Partidele politice
Grupurile de interese
15 economice
Guvern
Ministerul Justiţiei
10 Parlamentari
Preşedinţie
Societatea civilă
5
0
5
7
0
0
0
0
2
39
Înainte de a purcede propriu-zis la analiza răspunsurilor magistraţilor vis-a-vis de

principalele surse de ingerinţă, aceştia au fost rugaţi ca în cadrul chestionarelor să definească
ce înţeleg prin presiuni exercitate pe de o parte asupra sistemului judiciar, iar de pe altă parte
asupra judecătorilor şi procurorilor.
Magistraţii au arătat că noţiunea de presiune asupra sistemului judiciar este în mod clar
asociată cu un factor politic, înţelegând prin aceasta intervenţia exercitată de structurile cu
caracte politic, mass-media sau executivAstfel de presiuni sunt direcţionate către
vulnrabilizrea sistemului judiciar, cu consecinţa a obţinerii unor hotărâri judecătoreşti
favorabile unor indivizi sau grupuri de interese. Obţinerea unor res judicata reprezintă o
posibilă soluţie pentru obţinerea foloase patrimoniale, de cele mai multe ori fiind folosită
pentru a determina o anumită conduită.
De asemenenea, magistraţii au indicat ca definitorii pentru noţiunea de presiune:
9 lipsa unui cadru legislativ adecvat nevoilor actuale ale sistemului judiciar
9 încercarile de a determina un anumit comportament al conducatorilor instantelor si

parchetelor
9 ansamblul de factori care influenteaza care sistemul judiciar
9 acea inferenta facuta de oamenii politici din executiv, legislativ sau preşedinţie in vederea
obstructionarii cercetarilor penale si darea unor solutii si in favoarea unei părţi determinate
9 acte si fapte de imixtiune in actul de justitie din partea partidelor politice, grupurilor de
interese, partilor dinproces care sunt de natura sa afecteze independenta si impartialitatea
magistratilor
9 actiunea unor grupuri sau chiar simpli cetateni de a incerca prin diverse mijloace(mass-
media, plangeri, amenintari) influentarea solutiilor in favoarea uneia din părţi
9 actiuni prin care magistratul este supus unor presiuni psihice prin mass-media, legislatia
instabila, reglementari deficitare, cuprinzand multe lacune si contraventii
9 Constrangeri exercitate direct sau indirect de catre grupuri de interese in special prin
mass-media,de catre reprezentanti ai partidelor politice etc
9 imixtiuni in solutionarea dosarelor si in pronuntarea unei solutii legale si temeinice
40
9 interventia unor factori externi sistemului care influenteaza buna functionare a acestuia
cum ar fi legislativul,execvutivul,presa si alte institutii ale statului,etc sau chiar interventia
unor persoane sau a unor grupuri de persoane asa incat solutiile pronuntate sa fie altele
decat cele care rezulta din probele administrate,solicitarea ca dosarele sa fie finalizate cat
mai repede (intereseaza mai mult cantitatea decat calitatea).
În ceea ce priveşte presiunea asupra judecătorilor şi procurorilor, aceasta este percepută în

mod diferit de fiecare magistrat, având însă o singură consecinţă, repectiv denaturarea actului
de justiţie şi a soluţiilor pronunţate. Presiunea e pecepută de la nivel de organ ierarhic
superior, incepand cu amenintari directe sau indirecte, oferirea de avantaje materiale sau cu
alte favoruri, presiuni de ordin moral, abuzul de putere şi până la lupta mediatică. Presa este
percepută ca manipulând opinia publică si oamenii politici, cu funcţii de conducere, şi care
pot exercita presiuni asupra procurorilor, chiar in cazuri concrete.
Magistraţii resimt faptul că, întrun fel sau altul, cariera lor profesionala poate depinde
de solutiile date in cauze determinate.
Un alt aspect se referă la lipsa unui cadrul adecvat sau inexistenţa unor premise care să
permită desfăşurarea activităţii în condiţii normale/ optime. Acestea se referă la incarcarea
neechitabila cu un volum mare de lucrari, ceea ce nu permite aprofundarea lor, nesprijinirea
procurorului care instrumneteaza cauze in care este atacat de partile interesate prin media,
lipsirea de importanta si egalitate a functiei de acuzare, lipsa sprijinului financiar pentru
administrarea unor probe specializate (expertize).
Prin presiuni, procurorii inteleg şi subordonarea ierarhica, care genereaza presiuni,

alături de mecanismele de evaluare profesională, promovare în funcţii de executie sau
conducere sau aplicarea desanctiuni in mod nejustificat si imposibilitatea promovarii ca efect
al acestora.
În cadrul aceluiaşi set de întrebării magistraţilor li s-a cerut să definească imparţialitatea

magistraţilor, ca noţiune opusă conceptului de imixtiuni/ presiuni. Astfel, respondenţii au
arătat că imparţialitatea se referă cu precădere la echidistanţă, imparţialitate, obiectivitate,
moralitate, nepărtinire şi legalitate in orice cauza privite ca şi calităţi şi obligaţii ale fiecărui
magistrat. Nu în ultimul caz, este vorba de adoptarea unei pozitii neutre fata de partile din
proces precum si fata de eventualele presiuni sau interferente.
9 respectarea drepturilor procesuale ale partilor
9 atitudine impartiala - sa reprezinte interesele generale ale societatii şi sa apere ordinea

de drept, drepturile si libertatile cetatenilor- cu buna credinta
41
9 abtinerea de a se implica in orice actiune unde ar avea un interes direct sau indirect,
ori cunoaste vreuna din parti, el sau persoane apropiate
9 activitate desfasurata conform art 132 din Constitutia Romaniei
9 solutii date in raport de probe si propria constiinta
9 capacitatea de a exprima propria opinie facuta pe convingerea ca eroarea sa judiciara

este just evaluata de un organism profesional apartinand sistemului judiciar
9 independenta totala fata de orice institutie, siguranta si securitate personala
PREŞEDINŢIA
În ceea ce priveşte poziţia sistemului judiciar în raport de preşedinţia, magistraţii au

arătat în proporţie de peste 50% că aceasta din urmă este dominantă datorită. Aceasta se
explică pe de o parte datorită prerogativelor sale legale de numire a magistraţilor sau de
respingere a numirii acestora pentru motive de ilegalitate.
Pe de altă parte magistraţii au răspuns în proporţie de 14,8% că preşedinţia exercită

presiunile cele mai puternice asupra sistemului judiciar, prin intermediul mass-media, în
special ca urmare a atacurilor constante formulate pe această cale la adresa magistraţilor.
Un alt aspect important se referă la petiţiile pe care preşedinţia le primeşte de la

justiţiabili şi pe care ulterior le direcţionează către instituţiile sistemului judiciar, magistraţii
percepând adresele de direcţionare ca factori de presiune asupra lor.
De asemenea, Preşedintele este perceput ca deţinând o poziţie dominantă faţă de

magistraţi şi ca urmare a informaţiilor „privilegiate” pe care acesta le deţine în materie de
siguranţă naţională.
Cu toate acestea, magistraţii au arătat că presiunile din partea preşedinţiei se exercită

preponderent în mod indirect (65%), cu peste jumătate mai mult decât presiunile directe
(27,9%).
EXECUTIVUL:
Membrii Guvernului se regăsesc pe locul patru în ierarhia factorilor care exercită

presiuni asupra sistemului judiciar, cu 9,3%, acestea manifestându-se în special în mod
indirect.
Presiunile din partea diferitelor instituţii publice din sfera executivului se

materializează prin răspunsul acestora la petiţiile adresate de justiţiabili prin care se poate
42
ajunge indirect la influenţarea autorităţii judecătoreşti. Un exemplu în acest sens îl constituie

răspunsurile Ministerului Justiţiei la astfel de petiţii, prin care se oferă consultanţă juridică
justiţiabililor, interpelările parlamentare, sau adresele transmise de Avocatul Poporului.
Mai mult, sistemul judiciar percepe executivul ca având o poziţie dominantă şi prin
prisma exercitării unor atribuţii legislative, care generează efecte şi asupra sistemului judiciar.
O altă problemă rezultă din dependenţa bugetară a faţă de Ministerul Justiţie.
Totodată presiunile indirecte se concretizează şi în aprecierile pe care miniştri sau

oameni politici cu funcţii importante le fac la adresa justiţiei, fără însă ca aceştia să aibă vreo
legătură cu sistemul judiciar, sau coalizarea membrilor Guvernului pentru susţinerea unei
cauze proparte.
Procurorii percep sensibil în mai mare măsură executivul ca având o poziţie

dominantă faţă sistemul judiciar, în principal datorită statutului lor constituţional, respectiv
desfăşurarea activităţii Ministerului Public sub autoritatea ministrului justiţiei.
LEGISLATIVUL
Spre deosebire de anii precedenţi, când legislativul se ala în primele trei locuri, anul
acesta se situează pe locul al cincilea al clasamentului factorilor care exercită presiuni asupra
sistemului judiciar.
Principalele argumente pentru care legislativul este totuşi perceput ca exercitând astfel
de presiuni se datorează competenţelor sale de adoptare şi implicit de influenţare a bugetului.
Un mecanism de presiune în acest caz putând consta în amânarea adoptării bugetului, cu
consecinţe directe asupra activităţii sistemului judiciar. Participanţii la focus-grup au arătat că
structura bugetul ar trebui să fie lăsată în sarcina instanţelor şi parchetelor, iar parte din
acesta să se constituie din taxele vărsate la bugetele locale.
Totodată, magistraţii identifică drept potenţial factor de presiune obligaţia Consiliul

Superior al Magistraturii de a prezenta anual rapoarte în faţa Parlamentului, astfel cum
prevede art. 38, alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii 2.
Din punctul de vedere al procurorilor, presiunile din partea legislativului se pot

manifesta în mod direct prin „telefoane”, iar indirect prin mesaje mediatice, modificări
legislative, sau chiar vehicularea ideii de reorganizare a Ministerului Public, prin desfiinţarea
DNA şi DIICOT.
Pe de altă parte, presiunile exercitate pot fi percepute şi în sens „pozitiv” de unii

magistraţi, astfel un magistrat poate să fie „agreat” de un anumit partid politic, sau se pot
2 Republicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 827 din 13/09/2005
43
crea „punţi” prin detaşare la alte instituţii, care nu au legătură cu sistemul judiciar, drept
răsplată politică.
Această percepţie asupra legislativului îşi găseşte explicaţia şi în faptul că magistraţii

continuă să considere insuficientă competenţa CSM de a aviza proiectele de acte normative
(art. 39, L. 317/2004) care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, pentru generarea unor
acte normative care să garanteze independenţa. Aceleaşi puncte de vedere au fost exprimate
şi cu ocazia studiilor anterioare din 2005 şi 2006.
O altă problemă reliefată de magistraţi se referă la potenţialele presiuni exercitate de

avocaţii-parlamentari. Evitarea ingerinţelor directe ale parlamentarilor în activitatea judiciară
este reglementată în mod parţial prin interdicţia impusă avocaţilor-parlamentari de a pleda
sau a oferi asistenţă la judecătorii şi tribunale, precum şi într-o categorie strict definită de
cauze (art. 821, L. 161/2003). Totuşi, parlamentarii-avocaţi pot pleda în instanţe sau asista în
cursul urmăririi penale, lucru perceput ca exercitând ingerinţe asupra independenţei
sistemului.
SERVICIILE DE INFORMAŢII:
Procentul mare (42,1%) în care magistraţii identifică serviciile de informaţii ca

afectând negativ independenţa sistemului judiciar are la bază acuzaţiile vehiculate în presă,
potrivit cărora instituţiile judiciare efectuează poliţie politică. Aceste acuzaţii pornesc de la
faptul că în prezent serviciile de informaţii sunt cele care realizează interceptările, parchetul
neavând încă tehnologia necesară în acest sens.
MASS-MEDIA:
Presa rămâne fruntaşă în lista factorilor de presiune, obţinând şi anul acesta cele mai
mari procente (40,9%), însă cu aproape 10% mai puţin decât anul trecut, înscriindu-se în
trend-ul iniţiat încă de anul trecut. Chiar şi aşa rămâne însă instituţia percepută ca având în
cea mai mare măsură influenţă negativă asupra sistemului judiciar. Aceasta deoarece, în
calitatea sa de instrument de multiplicare, presa reflectă nu doar situaţia obiectivă, ci adaugă
la aceasta percepţia jurnalistului ca individ. Majoritatea presiunilor exercitate de mass-media
se referă la mesajele părtinice sau denigratoare pe care le promovează.
Magistraţii se simt presaţi de ideea că presa soluţionează cauzele în locul lor, anterior
adoptării unei soluţii judiciare în speţă, iar dacă soluţiile astfel pronunţate nu sunt conforme
cu cele ale presei, intervin blamul mediatic şi acuzaţiile de incorectitudine şi corupţie. Unul
din factorii care accentuează această percepţie este procedura incompletă de apărare a
reputaţiei şi lipsa de eficacitate a acesteia.
44
Participanţii la focus-grup au arătat că deseori după campanii mediatice au survenit

modificări legislative, iar participarea persoanelor cercetate la emisiuni televizate duce la
realizarea unor anchete paralele, care deservesc interesele justiţiei.
PĂRŢILE IMPLICATE ÎN PROCES:
26,1% dintre magistraţi au identificat părţile implicate în proces drept factorul de

presiune cel mai puternic, prin intermediul mass-media, judecătorii resimţind această
presiune aproape dublu faţă de procurori. Această percepţie se poate datora impactului social
al actelor celor două categorii. În timp ce actele procurorilor pot fi cenzurate atât pe cale
ierarhică, cât şi de către instanţa de judecată, cele ale judecătorilor pot fi cenzurate numai
prin utilizarea căilor ordinare şi extraordinare de atac.
O altă problemă este determinată de încărcătura mare cu care se confruntă

magistraţii, care duce implicit la termene lungi şi la soluţionarea cu întârziere a cauzelor, de
unde rezultă nemulţumirea justiţiabililor. Petiţiile pe care justiţiabilii le formulează în aceste
cazuri determină nemulţumirea magistraţilor şi opoziţia/ rezistenţa la critici.
Mai mult, formularea unor plângeri penale repetate împotriva magistratului şi ulterior
formularea cererii de recuzare a acestuia constituie mecanisme deja cunoscute de înlăturare
din complet a magistraţilor „indezirabili”.
În aceeaşi linie se înscriu şi petiţiile adresate de justiţiabili diferitelor instituţii publice

prin care se cere influenţarea autorităţii judecătoreşti.
OPINIA PUBLICĂ:
Un aspect deosebit de alarmant rămâne şi în acest an percepţia magistraţilor asupra

influenţei exercitate de opinia publică. Astfel peste 50% din magistraţi (51,5%) percep că
opinia publică influenţează în mod negativ independenţa sistemului judiciar, la diferenţă de
mai mult de 20% faţă de anul trecut, în timp ce 27, 7% din magistraţi apreciază că opinia
publică nu influenţează în nici un mod independenţa sistemului judiciar.
Datele arată o gravă stare de spirit în interiorul sistemului de justiţie, dar şi o percepţie
eronată asupra raportului dintre justiţie şi societate. „Justiţia trebuie să fie responsabilă în faţa
societăţii, pentru că face parte din ea, iar actul de justiţie se înfăptuieşte cu şi pentru o parte din societate”.
Datele sunt cu atât mai alarmante cu cât semnalează o înrăutăţire considerabilă a

situaţiei faţă de anul 2006.
45
Per ansamblu, răspunsurile magistraţilor la întrebările din această secţiune arată că

există o vulnerabilitate a acestora la criticile venite din partea altor instituţii publice, din
partea oamenilor politci, din partea unor instituţii internaţionale, a mass-mediei şi a opiniei
publice. Între motivele care justifică aceste vulnerabilităţi se numără faptul că în prezent
vorbim mai degrabă de o magistratură în formare, decât de una matură, latura emoţională a
magistratului ca individ, imaginea acestuia, respectiv imaginea sa publică care îl poate supune
presiunii publice.
La întrebarea faţă de care instituţie ar trebui să vă protejeze independenţa CSM,

magistraţi au arătat că în afară de mass-media, care se află detaşat în fruntea clasamentului,
următoarele pe listă sunt Ministerul Justiţiei, grupurile de interese şi Guvernul. Criticile lor s-
au îndreptat în special către comentariile preşedintelui la adresa sistemului judiciar şi a
magistraţilor, cât şi către atacurile Ministrului justiţiei la adresa procurorilor.
46
VI. SITUAŢII CARE POT ADUCE ATINGERE

INDEPENDENŢEI JUSTIŢIEI
Cunoaşteţi cazuri în care au existat presiuni politice pentru numirea anumitor

magistraţi în funcţii de conducere?
NS/NR;
Da; 12,9
NS/NR; 6,6 5,7 Da;
20,1
Nu; 80,5
Nu;
74,2
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
100
80 78,00 77,34
70,00
60 DA
40 NU
28,00
20 22,00
16,51
0
2005
2006
2007
47
Din partea cui s-au exercitat astfel de presiuni? (Baza: cei care au răspuns da la
întrbarea anterioară)
Şefului parchetului
Prima opţiune Şefului instanţei Prima opţiune superior
Consiliul Superior al
Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii 80,0 79,3 Ministerul Justiţiei
6,0
4,9 Ministerul Justiţiei 70,0 Partide politice
Parchetul General
4,5 Partide politice 60,0
Membrii Guvernului
Parchetul General 50,0
2,9 Membrii Parlamentului
3,0 Membrii Guvernului 40,0 Administraţia
2,1 Prezidenţială
1,8 1,9 Membrii Parlamentului 30,0 Serviciile de informaţii
Administraţia Prezidenţială Administraţia locală

1,5 1,0 20,0
0,5 0,5 Altele

0,4 0,4 Serviciile de informaţii 10,0 4,5
3,31,6 4,91,1
0,90,90,70,41,90,4 NS/NR
0,0 Administraţia locală 0,0
In ce măsură apreciaţi ca …… contribuie la asigurarea independenţei magistraţilor?
Asociaţiile profesionale
Asociaţiile profesionale
CSM
CSM
Parlamentul Parlamentul
Preşedinţia
Preşedinţia
Guvernul
Guvernul
0% 50% 100%
0% 50% 100%
Asociaţiil
Guvernu Preşedin Parlame
CSM e Asociaţiil
l ţia ntul Guvernu Preşedin Parlame
profesio l ţia ntul
CSM e
profesio
NS/NR 7,6 8,1 8,8 7,7 7,7
NS/NR 6,4 6,6 7,1 6,1 6,5
deloc 24,2 32,5 25,3 3,9 12,1
deloc 29,2 24,2 27,1 5,5 16,0
în foarte mică măsură 19,5 17,8 19,7 10,0 12,1 în foarte mică 19,2 15,5 19,2 9,7 13,6
în mică măsură 36,4 28,7 34,0 28,2 32,3 măsură
în mică măsură 36,0 30,1 33,9 27,4 34,1
în mare măsură 9,6 8,8 8,5 34,7 23,0
în mare măsură 7,2 16,2 9,7 32,7 19,1
în foarte mare măsură 2,1 3,0 2,9 12,7 11,6
în foarte mare 1,5 6,2 2,4 15,2 9,4
În totalitate 0,5 1,0 0,8 2,9 1,2 măsură
În totalitate 0,5 1,1 0,6 3,3 1,3
48
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
Guvernul Preşedinţia
100 80
73,0 74,4
69,0
79,0 82,0 82,3
75 60
pozitiv
pozitiv 40
50 30,0 negativ
negativ 25,5
20 18,2
25 21,0
16,0 0
10,7
2005
2006
2007
0
2005
2006
2007
CSM
75
63,0
50 52,0 50,7
45,0 42,4 pozitiv
36,0
25 negativ
0
2005
2006
2007
În ce măsură credeţi că prezenţa în CSM a preşedinţilor de instanţă/ procurorilor cu

funcţii de conducere afectează capacitatea CSM de a apăra independenţa
magistraţilor?
în foarte
mare în foarte
În
NS/NR; 7,6 În totalitate; măsură; mare
NS/NR;totalitate;
4,2 14,0 deloc; măsură;
6,2 3,8
deloc; 18,8 16,1 12,4
în mare în foarte în mare

în foarte
măsură; mică măsură;
mică
21,6 măsură; 19,1
măsură; în mică în mică
13,1
10,3 măsură; măsură;
23,6 29,3
49
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
preşedinţilor de instanţă/ procurorilor cu

funcţii de conducere
60 57,0 55,8 55,6

44,0 41,3
40 37,5 DA
NU
20
0
2005
2006
2007
În ce măsură prezenţa ministrului justiţiei ca membru de drept în CSM afectează
independenţa sistemului judiciar?
în foarte În
În în foarte
NS/NR; 7,2 totalitate; mare deloc; NS/NR; totalitate; mare
măsură; în foarte 5,5 6,2
5,4 10,8 măsură;
mică
deloc; 16,1 15,2 19,1
măsură;
9,6
în foarte
mică în mare
măsură; în mică în mare
măsură; în mică măsură; măsură;
9,9 22,3
măsură; 24,4 24,6
24,0
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
m inistrului justiţiei ca m em bru de drept
80
61,0
60 49,1
47,3
48,8 46,3 DA
40
39,0 NU
20
0
2005
2006
2007
50
În ce măsură prezenţa Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie/ Procurorului

General al României ca membru de drept în CSM afectează independenţa sistemului
judiciar?
În totalitate; în foarte
În în foarte
1,4 mare în mare
NS/NR; 7,8 totalitate; mare
măsură; 5,6 măsură; 9,3 NS/NR;2,7 măsură;
5,5 8,7 în mare
măsură;
în mică deloc; 24,7
14,5
măsură;
deloc; 37,9 25,1
în foarte
în foarte mică
în mică
măsură;
mică măsură; 29,5
14,5
măsură;
12,9
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
P r e şe d i n t e l u i Î n a l t e i C u r ţi d e C a sa ţi e şi J u st i ţi e /
P r o c u r o r u l u i Ge n e r a l a l R o m â n i e i c a m e m b r u d e
dr e pt
80
75,0 74,7 72,3
60
DA
40
NU
26,0 22,8
20 21,1
0
2005
2006
2007
Desemnarea în vederea numirii conducerii Ministerului Public de către Ministerul

Justiţiei afectează independenţa procurorilor:
2007 evoluţia 2005-2007

în foarte
NS/NR; 80
în foarte mare 68,6
deloc; 7,3 4,2 măsură; 60 63,0
mică 55,0
măsură; 23,5 40
45,0 DA
35,0 NU
5,7 27,2
în mică 20
măsură;
0
14,2 în mare
2005
2006
2007
măsură;
24,7
51
In ce măsură credeţi ca sistemul actual de numire a conducerii Parchetului General,

DNA şi DIICOT este de natura sa afecteze independenţa procurorilor?
2007 evoluţia 2005-2007

deloc; 9,7
În totalitate;
NS/NR; 5,8 10,4
în foarte în foarte
mică mare
măsură; 9,6 măsură;
22,6
în mică
măsură; în mare
19,4 măsură;
22,5
In ce măsură credeţi ca sistemul actual de numire a conducerii Parchetelor de pe

lângă Curţile de Apel, Tribunale, Tribunale pentru Minori şi Familie şi Judecătorii
este de natura sa afecteze independenţa procurorilor?
2007
în foarte
În mare
NS/NR; totalitate; măsură;
deloc;
6,4 3,8 12,5
15,1
în mare
măsură;
în foarte
17,1
mică
măsură;
în mică
15,3
măsură;
29,8
În ce măsură credeţi ca sistemul de concursuri/examene pentru numirea în funcţiile

de conducere în cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, de pe lângă
Tribunale şi de pe lângă Judecătorii este unul obiectiv
2007 evoluţia 2005-2007

în foarte 80
În mare
deloc; 7,7 NS/NR;
totalitate; măsură; 60 58,0
53,0 51,3
5,4 1,8 12,5 DA
în foarte 45,0 43,3
40 39,0
mică NU
măsură;
în mare 20
12,8
măsură;
în mică 29,0 0
măsură; 2005 2006 2007
30,8
52
Referitor la care din următoarele teme aţi modifica dispoziţiile legale pentru
creşterea independenţei procurorului?
2007 evoluţia 2005-2007

Modul de numire in funcţie
Prima opţiune
Criteriile de evaluare Modul de
30 selecţie
profesională
30,0 Modul de evaluare
27,0
25
profesională Controlul ierarhic
21,0 Modul de selecţie 20
20,0 Controlul ierarhic 15

Criteriile de
14,7
10 evaluare
Regimul răspunderii
10,3 10,3 profesională
disciplinare 5
10,0 7,4 Modul de numire
6,4 Modalităţile de promovare
0 in funcţie
2,8
2005
2006
2007
Altele
0,1
0,0 Modul de
NS/NR l
Ce atribuţii din competenţa procurorului şef/ierarhic superior aţi elimina pentru

creşterea independenţei procurorului?
2007 evoluţia 2005-2007
Redistribuirea
Repartizarea cauzelor
prima opţiune cauzelor
Prima opţiune
Infirmarea rechizitoriului Repartizarea cauzelor
40,0 20
Soluţionarea plângerilor Evaluarea
împotriva soluţiilor procurorului profesională
30,6 Evaluarea profesională
30,0 15 Confirmarea
rechizitoriului
Declararea căilor de atac
Infirmarea
rechizitoriului
Coordonarea în activitatea de 10
20,0 urmărire penală Coordonarea în
15,9 activitatea de urmărire
Sesizarea şi declanşarea
12,2 procedurii disciplinare penală
Soluţionarea
9,4 9,4 Atribuţii administrativ contabile 5
plângerilor împotriva
10,0 soluţiilor procurorului
5,5 Declararea căilor de
3,6 4,0 5,1 4,3 Redistribuirea cauzelor
atac
0
NS/NR Sesizarea şi
2005
2006
2007
0,0 declanşarea
procedurii disciplinare
Altele
53
În ce măsură preschimbarea de termen/schimbarea componenţei completului

afectează corecta soluţionare a cauzelor deduse judecătţii?
JUDECĂTORI evoluţia 2005-2007

80
71 68 70
în foarte 60
NS/NR; 6,8 în totalitate; mare
1,4 DA
măsură; 40
10,3 în mare 30 NU
deloc; 30,2 28
măsură; 20 23
în foarte 11,5
mică în mică 0
măsură;
2005
2006
2007
măsură;
14,3 25,4
În ce măsură instabilitatea legislativă afectează independenţa sistemului judiciar?
deloc; 1,0
mică NS/NR; 8,0 în totalitate;
deloc; 3,0 mică
măsură; 2,1 15,7 măsură; NS/NR;
0,8 6,2 în
în mică totalitate;
în mică măsură; 19,1
măsură; 4,2 în foarte 2,9
în mare
mare măsură;
în mare în foarte
măsură; 19,6
măsură; mare
20,9 46,1 măsură;
50,5
În ce măsură credeţi că sistemul actual de numire în funcţii de conducere este de

natură a afecta independenţa judecătorilor?
JUDECĂTORI
în foarte
în totalitate;
mare
2,7 măsură;
NS/NR; 8,1 9,5
în mare
deloc; 22,3
măsură;
14,8
în foarte în mică
mică măsură;
măsură; 27,8
14,8
54
Ce acte normative aţi modifica pentru creşterea independenţei judecătorului?
JUDECĂTORI
Codurile de procedură
Prima opţiune
Legea de organizare
30,0
judecătorească
22,7 22,7 Constituţia
20,8
19,5
Legea privind Statutul
Magistratului
15,0
Legea privind CSM
7,8
5,1
Altele
1,4
0,0 NS/NR
În ce măsură credeţi ca sistemul actual de selectare a magistraţilor care participă la

conferinţe, seminarii în ţară sau în străinătate este de natură a influenţa
independenţa magistraţilor?
în în foarte în în foarte
totalitate; mare totalitate; mare
NS/NR; în mare
1,2 măsură; NS/NR;
2,1 măsură; în mare
7,2 măsură;
5,6 deloc; 5,9 6,9 măsură;
10,7
deloc; 21,1 15,5
32,8
în mică
măsură; în foarte
în foarte
25,0 mică în mică
mică
măsură; măsură;
măsură;
15,8 32,7
17,4
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
90
80,6
75 76,1
72,4
60
DA
45
NU
30
21,9 21,0
15 17,7
0
2005
2006
2007
55
Aţi întâlnit situaţii în care independenţa unor magistraţi este afectatã de următoarele
condiţionări:
Altele
Altele
Sistemul de răspundere disciplinară
Sistemul de răspundere disciplinară
Repartizarea volumului de lucru
Repartizarea volumului de lucru
Participarea la conferinţe, seminarii
Participarea la conferinţe, seminarii în
ţară sau în străinătate
în ţară sau în străinătate
Evaluarea profesională
Evaluarea profesională
Promovarea în/din funcţii de
Numirea în funcţii de conducere conducere
Promovarea în funcţii de execuţie 0% 50% 100%
0% 50% 100% Promovar Evaluarea Participar Repartizar Sistemul
Promova Numirea Evaluare Participa Repartiz Sistemul ea în/din profesion ea la ea de Altele
rea în în funcţii a rea la area de Altele funcţii de ală conferinţe, volumului răspunder
funcţii de profesio conferinţ volumulu răspund
NS/NR 29,0 38,8 49,1 39,1 52,2 83,5
NS/NR 37,1 33,3 35,6 40,9 34,8 43,6 99,3
Nu 33,3 32,6 37,4 32,1 34,8 15,7
Nu 49,9 44,6 43,2 47,6 43,1 44,7
Da 37,7 28,6 13,5 28,8 13,0 0,8
Da 12,9 22,0 21,2 11,5 22,1 11,7 0,7
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
Promovarea în
DA
funcţii de
conducere
40
30 Evaluarea
30 profesională
26 25,4
27
25,3
25 27
20 24,9
Participarea la
15 conferinţe,
13 12,5 seminarii în
10 ţară sau în
străinătate
Repartizarea
0 volumului de
2005 2006 2007 lucru
56
În ce măsură credeţi cã actualul sistem de răspundere disciplinarã a magistraţilor

influenţează independenţa judecătorilor/ procurorilor?
Negativ
Negativ
Pozitiv
Pozitiv
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Pozitiv Negativ
0% 20% 40% 60% 80% 100%
NS/NR 26,9 53,6
Pozitiv Negativ 5,9 7,0
deloc
NS/NR 30,3 57,0 în f oarte mică 7,8 5,7
deloc 7,1 6,7 măsură
în foarte mică măsură 6,6 5,4 în mică măsură 20,3 10,8
în mică măsură 16,1 9,6 în mare măsură 23,2 10,1
în mare măsură 22,8 10,2 în f oarte mare 10,3 10,3

măsură
în foarte mare măsură 14,3 8,0
în totalitate 5,6 2,3
în totalitate 2,8 3,0
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
afectează negativ
80
75,1
60 58,3 55,3 DA
40 39,1 NU
22,6 NS/NR
24,7 22,0
20
0 0,2 2,6
2005
2006
2007
57
Cum apreciaţi următoarele aspecte din sistemul actual de răspundere disciplinară a

magistraţilor?
efecte efecte
calitatea calitatea
inspectorilor inspectorilor
modul de modul de
desfăşurare a desfăşurare a
controlului controlului
modul de modul de
reglementare reglementare
0% 50% 100% 0% 100%
modul de modul de
modul de calitatea modul de calitatea
desfăşurare a efecte desfăşurare a efecte
reglementare inspectorilor reglementare inspectorilor
controlului controlului
NS/NR 16,9 16,3 17,1 21,5 NS/NR 15,7 14,6 15,2 18,9
5,0 4,4 4,6 7,4 5,7 5,0 3,5 3,5 5,1 4,7
4,0 2,5 3,1 5,6 4,7 4,0 2,8 3,4 5,5 3,5
3,0 4,6 5,2 7,4 5,5 3,0 5,9 5,5 6,9 5,2
2,0 4,7 6,0 5,0 5,2 2,0 4,6 5,6 5,3 5,5
1,0 7,8 6,6 6,2 6,6 1,0 9,0 7,7 6,8 8,4
0,0 19,2 17,0 20,6 18,1 0,0 23,1 17,1 19,5 19,4
-1,0 8,2 8,8 5,4 7,9 -1,0 9,6 9,6 6,6 7,2
-2,0 6,7 7,7 5,7 6,0 -2,0 6,3 8,0 5,8 5,3
-3,0 6,5 7,1 5,5 4,5 -3,0 6,0 7,7 6,1 6,4
-4,0 5,2 7,4 4,8 4,1 -4,0 3,8 6,6 5,5 4,5
-5,0 13,3 10,3 9,3 10,2 -5,0 9,7 10,8 11,6 10,8
În instanţa/ parchetul în care vă desfăşuraţi activitatea dosarele sunt repartizate

aleatoriu, conform normelor în vigoare/ în funcţie de criterii obiective?
Niciodată NS/NR;
; 0,7
Uneori; NS7NR;
Niciodat
5,2 Uneori;
1,8 ă; 2,9 3,8
Deseori; 12,6
10,1
Întotdea
una;
Deseori; 51,7
Întotdeau 29,1
na; 82,3
58
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
100
93,7
80 81,1 82,8
60 DA
40 NU
20 17,2 14,9
0 1,8
2005
2006
2007
Credeţi cã repartizarea aleatorie a dosarelor/ pe criterii obiective a cauzelor este o
soluţie pentru evitarea eventualelor influente?
Sigur nu; NS/NR; NS7NR;

Sigur
6,8 3,0 Probabil
nu; 1,73,5
Probabil că nu;
că nu; 8,0 Sigur da; 5,4
44,1 Sigur
da; 55,6
Probabil Probabil
că da; că da;
38,0 33,7
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
100
85,7
80 78,0
60 62,0
DA
40 NU
37,0
20 20,0
11,0
0
2005
2006
2007
59
În ce măsură credeţi cã numărul de dosare/ cauze aflate în rezolvarea unui

judecător/procuror creşte riscurile profesionale, afectând independenţa acestuia?
NS/NR; 7,7 deloc; 4,5
În
în foarte În totalitate; în foarte NS/NR;
deloc; 6,7 totalitate;
mică 9,2 mică 7,0 8,3 în foarte
în foarte 3,8 mare
în mică
mare în mică măsură;
măsură; 8,1
măsură;măsură; 32,0
în mare 35,5 10,3
în mare
măsură;
măsură;
28,0
34,2
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
80
73,6
60
55,0 52,0
44,0 46,0 DA
40
NU
20 19,1
0
2005
2006
2007
În instanţa/ parchetul în care vă desfăşuraţi activitatea există şi se aplica un set

obiectiv de indicatori de performanţă a magistraţilor?
NS/NR;
NS/N
9,7
R; 6,4
nu;
da; 36,0
nu; 50,2 da;
40,1 57,6
60
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
75
60 61,2
53,9
50,7
45 46,1
Da
37,3 38,1
30 Nu
15
0
2005
2006
2007
Consideraţi necesar un astfel de set de indicatori?
NS/NR;
8,8 NS/NR;
nu; 14,7 7,2
nu; 9,9
da; 76,5
da; 82,9
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
100
90,7 87,7
80
66,6
60
Da
40 Nu
25,0
20
9,1 10,2
0
2005
2006
2007
61
Consideraţi că actualul set de indicatori folosiţi de reglementările în vigoare

concordă cu activitatea desfăşurată?
mare
măsură; în foarte
NS/NR;
deloc; 5,5 total; 1,9 11,5 mare
15,4
NS/NR; total; 1,3 măsură;
în foartedeloc; 6,8 13,0
în foarte mică 5,1
mică în mare măsură;
măsură; 7,8 măsură; 8,0
în mare
în mică 33,8 în mică
măsură;
măsură; măsură;
36,6
24,1 29,2
Credeţi că lipsa unor astfel de indicatori poate afecta negativ independenţa justiţiei?
NS/NR; 9,4 Sigur

Sigur da; SigurNS/NR;
Sigur nu; 20,2 da;
Probabinu; 6,0 6,2
10,8 27,9
l că nu;
16,4
Probabil că
nu; 21,5 Probabil că Probabi
da; 38,1 l că da;
43,6
Cât de mulţumit sunteţi de actualul sistem de promovare a magistraţilor?
PROCURORI
Foarte Foarte
nemulţumi NS/NR;
mulţumit;
t ; 10,7 5,3 2,8
Mulţumit;
44,2
Nemulţumi
t; 37,1
62
Cât de mulţumit sunteţi de actualul sistem de promovare a magistraţilor în funţii de

execuţie?
JUDECĂTORI
Foarte
Foarte
NS/NR; mulţumit;
nemulţum
6,0 5,3
it ; 11,3
Mulţumit;
Nemulţu
47,4
mit; 30,0
Cât de mulţumit sunteţi de actualul sistem de promovare a magistraţilor în funcţii de

conducere, prin concurs şi interviu în faţa CSM?
JUDECĂTORI
Foarte Foarte
nemulţumit mulţumit;
; 10,6 NS/NR; 7,0 6,3
Nemulţumit; Mulţumit;
29,2 46,9
Cât de mulţumit sunteţi de actualul sistem de promovare la ICCJ?
JUDECĂTORI
Foarte
mulţumit; 2,9
NS/NR; 9,3
Foarte
Mulţumit;
nemulţumit ;
40,1
14,9
Nemulţumit;
32,8
63
În ce măsură credeţi că actualul sistem de promovare a magistraţilor are o influenţă

negativă asupra independenţei justiţiei?/ În ce măsură credeţi că actualul sistem de
promovare la ICCJ/ numire în funcţii de conducere a secţiilor magistraţilor are o
influenţă negativă asupra independenţei justiţiei?
NS/NR; în foarte
deloc; 6,2 11,3 totală; 15,7
mare
în foarte deloc; NS/NR; totală;
măsură;
în foarte în foarte 9,7 6,3 5,0
mică 15,9
mare mică
măsură;
măsură; măsură;
5,7
în mică 18,4 8,3
în mare
măsură; în mare în mică măsură;
13,0 măsură; măsură; 27,3
29,7 27,6
Cum apreciaţi următoarele aspecte în sistemul actual de promovare în funcţii de

execuţie, numire în funcţii de conducere sau promovare la ICCJ?
JUDECĂTORI
sistemul de notare
componenţa comisiilor
modul de desfăşurare a interviului
gradul de dificultate a subiectelor
modul de organizare a concursului/ interviului/ examenului
reglementările legislative
0% 50% 100%
modul de gradul de modul de

reglementările componenţa sistemul de
organizare a dificultate a desfăşurare a
legislative comisiilor notare
concursului/ subiectelor interviului
NS/NR 21,6 17,2 19,7 21,1 21,7 20,3

5,0 5,6 6,5 5,2 4,4 4,8 5,3
4,0 2,9 3,6 4,8 3,1 3,7 4,1
3,0 3,9 4,9 5,6 4,9 4,1 4,5
2,0 4,7 5,0 6,0 5,2 4,4 3,7
1,0 5,1 5,0 4,0 5,0 4,5 4,5
0,0 17,3 11,1 17,3 16,2 23,7 18,1
-1,0 7,7 7,0 6,3 6,5 6,5 7,6
-2,0 7,2 6,8 5,5 6,4 5,2 5,6
-3,0 6,1 6,6 7,6 6,2 4,2 6,6
-4,0 4,8 6,7 6,0 5,8 5,2 5,1
-5,0 13,1 19,6 12,0 15,1 11,9 14,4
64
Cum apreciaţi următoarele aspecte în sistemul actual de promovare a procurorilor?
PROCURORI
sistemul de notare
componenţa comisiilor
modul de desfăşurare a interviului
gradul de dificultate a subiectelor
modul de organizare a concursului/

interviului/ examenului
reglementările legislative
0% 50% 100%
modul de gradul de modul de componenţ

sistemul
reglementă organizare dificultate desfăşurar a
de notare
rile a a ea comisiilor
NS/NR 21,6 17,2 19,7 21,1 21,7 20,3
5,0 5,6 6,5 5,2 4,4 4,8 5,3
4,0 2,9 3,6 4,8 3,1 3,7 4,1
3,0 3,9 4,9 5,6 4,9 4,1 4,5
2,0 4,7 5,0 6,0 5,2 4,4 3,7
1,0 5,1 5,0 4,0 5,0 4,5 4,5
0,0 17,3 11,1 17,3 16,2 23,7 18,1
-1,0 7,7 7,0 6,3 6,5 6,5 7,6
-2,0 7,2 6,8 5,5 6,4 5,2 5,6
-3,0 6,1 6,6 7,6 6,2 4,2 6,6
-4,0 4,8 6,7 6,0 5,8 5,2 5,1
-5,0 13,1 19,6 12,0 15,1 11,9 14,4
Ca judecător/ procuror, în ce măsură consideraţi corespunzătoare sau valabile

criteriile de evaluare şi de promovare raportate la atribuţiile specifice de serviciu?
în foarte
NS/NR; 9,3 în foarte În mare
deloc; 2,6 În totalitate; mare NS/NR; totalitate; măsură;
deloc; 3,8
1,1 măsură; 8,5 7,2 1,0 9,8
în foarte
în foarte mică
mică măsură;
măsură; 10,8
în mare în mare
10,8
măsură; măsură
36,4 32,5
în mică în mică
măsură; măsură;
31,3 34,9
65
Aţi întâlnit situaţii în care relaţia dintre procuror şi judecător afectează

imparţialitatea hotărârilor judecătoreşti?
Foarte des;
NS/NR; 6,6 2,1
NS/NR; Foarte
Uneori; 29,6 6,1 des; 4,3
Uneori;
Niciodată;
Niciodată; 44,3
45,4
61,6
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
90
75 76,8
60
55,5 53,5 DA
45 42,7 40,2 NU
30
23
15
0
2005
2006
2007
66
ACCESUL ÎN FUNCŢII
Magistraţii percep accesul în funcţii ca fiind unul din factorii care afectează în bună
măsură independenţa magistraţilor (44,9% dintre respondenţi au indicat numirea în funcţii
drept pârghie pentru exercitarea presiunilor indirecte), deşi promovarea, ca şi evaluarea, nu
are o influenţă directă asupra acesteia.
Accesul în funcţii ridică probleme diferite după cum este vorba de promovare prin
examen, numire sau delegare, precum şi după funcţiile pentru care se poate face promovarea:
funcţii de conducere, funcţii de execuţie sau la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi respectiv
Parchetul General.
În privinţa concursurilor, majoritatea nemulţumirilor magistraţilor se referă la faptul

că nu există criterii transparente de alegere a membrilor comisiilor de examinare, iar
bibliografia este nepotrivită.. De aici rezultă şi suspiciunile de incorectitudine care planează
asupra concursurilor realizate în ultima perioadă.
Totodată criteriile care stau la baza sistemului de selecţie sau de numire a magistraţilor
pentru anumite funcţii sunt discriminatorii. Mecanismele pentru verificare bunei reputaţii şi
criteriile pentru determinarea oportunităţii privind admiterea în magistratură a anumitor
persoane cu activitate juridică anterioară sunt lacunare şi nu asigură transparenţa procesului
de decizie.
Nemulţumirile ce derivă din actualul sistem de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie se referă în special la faptul că CSM nu motivează respingerile. De asemenea,
promovarea la Înalta Curte se face pe bază de recomandare, existând totodată şi o practică
de admitere pentru „perseverenţă”.
EVALUAREA MAGISTRAŢILOR
Magistraţii se simt afectaţi de modul de evaluare în proporţie de 49,3%, în timp ce

identifică acţiunile disciplinare ca fiind pârghii de presiune indirectă în proporţie de 32,3%.
Criteriile generale privind evaluarea magistraţilor au fost stabilite prin Legea

247/2005, şi preluate de Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a
judecătorilor şi procurorilor aprobat prin Hotărârea CSM nr. 324/2005. Pentru a putea vorbi
însă despre evaluare trebuie avut în vedere pe de o parte necesitatea unui set obiectiv de
indicatori şi pe de altă parte necesitatea cunoaşterii acestor indicatori înainte de a începe
67
activitatea supusă evaluării în vederea asigurării predictibilităţii şi pentru a oferi posibilitatea

de conformare.
Până de curând, în repetate rânduri aceste criterii au fost elaborate ulterior începerii
activităţii, aplicându-se retroactiv, pentru activităţi derulate fără a cunoaşte standardele
aşteptărilor. În prezent acest set de indicatori există, fiind inclus în prezentul Regulament
privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, însă el a fost aprobat
prin Hotărârea CSM nr 676/2007, ulterior aplicării chestionarelor din prezentul Studiu, astfel
încât acesta nu surprinde percepţia magistraţilor faţă de noua situaţie.
Un alt aspect legat de evaluarea profesională se referă la exercitarea acţiunilor

disciplinare. Statisticile arată că în 2006 au existat 4 sancţiuni aplicate procurorilor, iar în 2007
numai 2. Dificultăţile în aplicarea sancţiunilor se regăsesc în special la dovedirea relei
credinţe.
Participanţii la focus-grup au arătat că această situaţie se datorează pe de o parte

faptului că Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi respectiv
Inspecţia judiciară au derulat în mai mare măsură activităţi în teritoriu, spre deosebire de cea
pentru judecători, şi de asemenea aceasta a avut o atitudine protectoare faţă de categoria
profesională a procurorilor.
Magistraţii apreciază că aplicarea unei sancţiuni pentru depăşirea termenului de

soluţionare a unei cauze, fără a ţine cont de volumul de lucru, reprezintă o sursă de exercitare
a arbitrarului.
În aceeaşi linie se înscrie şi percepţia vis-a-vis de obligativitatea hotărârilor Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie date în interpretarea legii, a căror neaplicare constituie abatere
disciplinară. O situaţie similară se regăseşte şi în cazul Hotărârilor Curţii Europene a
Drepturilor Omului.
De asemenea, magistraţii au arătat că datele statistice referitoare la restituirea

dosarelor la parchete, date publicităţii constituie un factor de presiune, în această situaţie
trebuind distins între restituirile imputabile şi cele datorate modificărilor de competenţă sau
declarării neconstituţionalităţii unor texte de lege, ambele din urmă nedepinzând în nici un
fel de modul în care procurorii înţeleg să îşi desfăşoare activitatea. Faţă de această situaţie
trebuie arătat că în ciuda datelor vehiculate, în ultimele 3 luni ale anului 2007 au fost 36 de
restituiri în toată ţara.
68
VOLUMUL DE LUCRU
Magistraţii înţeleg că poate constitui presiune modul de numire în funcţie sau volumul
de lucru discreţionar între magistraţii aceleiaşi instituţii şi riscul unui control care să indice
nesoluţionarea anumitor dosare într-o perioadă determinată.
În aceeaşi categorie de presiuni se înscrie şi complexitatea anumitor cauze, în care

procurorii ajung să exercite presiuni asupra judecătorilor. Un exemplu în acest sens îl
constituie cererile de prelungire a arestării preventive formulate de procurori cu foarte puţin
timp înainte de expirarea mandatului, în cauze în care probele se materializează în zeci de
volume.
Magistraţii – deopotrivă judecători sau procurori – arată că asupra lor planează de

cele mai multe ori presiunea timpului, determinată de volumul şi complexitatea dosarelor de
soluţionat
REPARTIZAREA CAUZELOR/ DOSARELOR
Majoritatea magistraţilor au arătat că în instanţa sau parchetul în care îşi desfăşoară

activitatea dosarele sau cauzele sunt repartizate conform dispoziţiilor legale, respectiv
aleatoriu, sau pe criterii obiective. Procentele sunt mai ridicate în cazul judecătorilor. Faptul
că raportat la cerinţa imperativă a legi de a se face distribuirea aleatorie a dosarelor, există
totuşi şi excepţii relevate de procentul de răspunsuri la opţiunea „uneori”, se explică prin
aceea că programele informatice folosite în acest sens nu sunt suficient perfecţionate astfel
încât să poată asigura impredictibilitatea rezultatului.
Totodată programul nu soluţionează acele situaţii ivite în urma soluţionării

incidentelor procedurale, precum şi a cauzelor unde se impune soluţionarea de urgenţă.
Pe de altă parte în parchetele cu număr mic de magistraţi nu se aplică principiul

specializării pentru a putea distribui volumul de muncă în mod echilibrat între toţi membrii
instituţiei.
În ceea ce priveşte preschimbarea de termen sau schimbarea completului aceasta

poate conduce la pronunţarea unei soluţii diferite. De asemenea se înfrânge principiul
continuităţii administrării probelor, putând exista diferenţe între demersurile întreprinse
pentru aflarea adevărului, ceea ce afectează înţelegerea conţinutului lor.
69
PARTICIPAREA LA SEMINARII ŞI CONFERINŢE:
În ceea ce priveşte participarea la conferinţe, seminarii, în tara sau străinătate,

magistraţii sunt nemulţumiţi în special de modul de selecţie. Acesta se realizează pe criterii de
ierarhie, în funcţie de importanţa seminarului: la cele din străinătate merg şefii, la celelalte
subalternii.
Nu în ultimul rând trebuie avut în vedere că cei care pleacă în străinătate câştigă mult
mai mult pentru independenţă: pe lângă conţinutul propriu zis al seminarului, ei pot face
schimb de experienţă cu magistraţii străini, putând identifica în acest fel modele de bune
practici şi soluţii pentru problemele cu care ei înşişi se confruntă.
MODIFICĂRILE LEGISLATIVE
Aproape 86% dintre magistraţi au arătat că instabilitatea legislativă afectează

independenţa sistemului judiciar.
O primă nemulţumire a magistraţilor se referă la faptul că nu sunt consultaţi de către

Consiliul Superior al Magistraturii atunci când avizează un act normativ, sau când se purcede
la elaborarea sau modificarea de legislaţie secundară.
Pe de altă parte, procedura şi circuitul de avizare sunt deosebit de anevoiase, în

prezent presupunând un interval de minim 6 luni, ceea ce este excesiv.
O altă problemă o constituie faptul că magistraţii nu au acces la toate documentele,

modificările legislative foarte dese făcând deosebit de dificilă acompanierea acestora..
70
VII. DISFUNCŢIILE ŞI VULNERABILITĂŢILE SISTEMULUI

JUDICIAR
În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea CSM?
În totalitate în foarte
în foarte 2,9% în foarte mare
NR/NS În totalitate; măsură;
mică deloc mare în foarte
7,3% NS/NR; 5,3 2,7
măsură4,6% măsură mică deloc; 5,5 15,1
8,6% 13,3% măsură; 7,6
în mică în mică
în mare
măsură măsură; în mare
măsură
25,6% 25,9 măsură;
37,7%
37,9
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
75
60 61,0
54,8
51,0
45 47,0
mulţumit
38,0 38,9
30 nemulţumit
15
0
2005
2006
2007
71
În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea Plenului/ secţiei pentru

judecători/procurori a CSM?
Secţiei pentru
Plenului
judecători
Secţiei pentru
procurori
Plenului
0% 20% 40% 60% 80% 100%
0% 20% 40% 60% 80% 100% Secţiei pentru procurori Plenului

NS/NR 19,9 6,4
Plenului Secţiei pentru judecători
deloc 5,2 4,6
NS/NR 9,5 27,4
în foarte mică măsură 6,2 7,7
deloc 3,8 3,4 21,0 25,4
în mică măsură
în foarte mică măsură 6,7 6,6 în mare măsură 28,3 36,9
în mică măsură 25,8 20,7 în foarte mare măsură 14,6 14,9
în mare măsură 39,2 29,6 În totalitate 4,7 4,3
în foarte mare măsură 11,2 8,9

În totalitate 3,8 3,3
Credeţi că CSM a reacţionat prompt în cazurile de ingerinţe în actul de justiţie?
Întotdea
Niciodat Foarte
ă NS/NR una
des Niciodată; NS/NR; Întotdeau
6,1 na; 4,5 Foarte
8% 5% 6,1
5% 15% des; 18,3
Rar
Rar; 11,9
13%
Foarte Foarte
rar Uneori
rar; 15,9 Uneori;
17% 37%
37,3
72
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
100
86,0
80
60 56,0 58,4 DA
40 41,0 NU
34,5
20
9,0
0
2005
2006
2007
Credeţi că CSM a reacţionat prompt şi eficace în cazurile de apărare a reputaţiei
judecătorilor/ procurorilor?
Întotdeaun Niciodată; NS/NR; Întotdeaun
a Foarte
Niciodată NS/NR Foarte des 6,5 5,9 a; 5,4
des; 15,5
7% 7% 4%
14% Rar; 12,5
Rar
12%
Foarte rar;
Uneori;
Foarte rar Uneori 19,8
34,4
18% 38%
Credeţi că CSM a reacţionat prompt şi eficace în cazurile de apărare a independenţei

NS/NR; Întotdeau Foarte
Niciodată Niciodată NS/NR; Întotdeau
na; 5,0 Foarte
; 5,5 8,0 des; 15,8 ; 6,4 5,5 na; 5,2
des; 16,9
Rar; 12,3 Rar; 12,1
Foarte
Foarte
Uneori; rar; 17,9 Uneori;
rar; 17,2 35,9
36,2
73
Consideraţi că CSM deţine pârghiile ... necesare în a vă proteja independenţa faţă de

ingerinţe asupra activităţii dumneavoastră?
Funcţionale
Funcţionale
Legale Legale
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Legale Funcţionale Legale Funcţionale
NS/NR 8,2 16,8 NR/NS 7,2 18,7
deloc 2,2 5,1 deloc 4,0 4,7

în foarte mică 8,0 12,2 în foarte mică 9,1 12,4
măsură măsură
în mică măsură 30,6 31,9 în mică măsură 28,5 29,3
în mare măsură 31,9 21,8 în mare măsură 33,5 25,0
în foarte mare 15,4 9,9 în foarte mare 15,2 8,6
măsură măsură
total 3,7 2,3 total 2,6 1,3
Credeţi că CSM are capacitatea de a garanta independenţa magistraţilor faţă de

imixtiunile în actul de justiţie?
deloc; NS/NR; în foarte în foarte
În În
5,5 8,0 mare mare
totalitate; totalitate;
5,1 măsură; în foarte NS/NR; 6,0 4,7 măsură;
în foarte deloc; 6,9
16,2 mică 18,8
mică
măsură;
măsură;
10,5
10,2
în mare în mare
în mică în mică
măsură; măsură;
măsură; măsură;
26,1 24,2
29,1 28,8
74
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
60
53,6
47,6
45 45,5
44,3
DA
30
NU
15
0 2006
2007
Credeţi că CSM are capacitatea de a garanta independenţa magistraţilor faţă de
imixtiunile politicului în actul de justiţie?
NS/N NS/NR;
R; 9,4 8,0
Da;
46,9 Da; 44,4
Nu;
43,7 Nu; 47,6
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
75
60,00
60
53,00
45,68
45 Da
43,00 45,61
39,00 Nu
30
15
0
2005
2006
2007
75
În ce măsură credeţi că managementul instanţei/ parchetului afectează

deloc; În
10,1 NS/NR; totalitate; În totalitate;
în foarte NS/NR; 5,7
7,2 14,9 deloc; 9,5 11,8 în foarte
mică în foarte în foarte
mare
măsură; mare mică
măsură;
6,2 măsură; măsură; 9,0
15,3
19,9
în mică
în mică
măsură; în mare măsură; în mare
9,3 măsură; 18,6 măsură;
32,5
30,1
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
80
70,5
66,1
60 62,2
DA
40
NU
29,0 31,5 31,3
20
0
2005
2006
2007
În ce măsură credeţi cã nivelul actual de salarizare este adecvat pentru a asigura

deloc; 5,7 total; 2,1 mare mare
NS/NR; deloc; 6,0
în foarte măsură; n foarte total; 0,9 măsură;
4,4
mică 7,1 mică NS/NR; 4,3 8,0
măsură; ăsură;
în mare 10,0
9,7
măsură; în mare
33,5 măsură;
în mică 32,2
măsură; în mică
37,4 măsură;
38,6
76
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
80
74,4
60
54,6 53,7
44,2 41,9 afirmativ
40
negativ
25,4
20
0
2005
2006
2007
În ce măsură consideraţi că sistemul de salarizare în magistratură este echitabil în
raport cu activitatea colegilor şi gradul de încărcare?
NS/NR; în foarte
deloc; mare NR/NS; în foarte
2,2 total; 1,0 deloc; 1,5
7,1 măsură; în foarte total; 0,6 mare
9,5 măsură;
6,3 mică
în foarte în mare măsură; 6,2 în mare
măsură; măsură;
mică 12,1
26,9 27,3
măsură;
12,6
în mică
în mică măsură;
măsură; 38,1
38,3
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
80
76,6
60 58,8
56,1
42,4 afirmativ
40
34,1 negativ
23,5
20
0
2005
2006
2007
77
În ce măsură actualul sistem de finanţare a instanţelor/ parchetelor asigură

independenţa acestora în activitatea de judecată/faţă de Ministerul Justiţiei?
în foarte
în foarte total; 2,3 mare
deloc; 5,7 mare
nerelevan măsură;
NS/NR; măsură; NS/NR;
t; 3,3 7,4
în foarte 6,4 total; 1,9 7,4 6,9
deloc; 7,2 în mare
mică în mare
măsură;
măsură; măsură; în foarte 24,7
8,9 27,6 mică
măsură;
în mică 10,1 în mică
măsură; măsură;
35,5 38,1
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
75
67,7
63,8
60
52,7
45
DA
35,7 NU
30 31,9
29,2
15
0
2005
2006
2007
În ce măsură credeţi că rivalitatea dintre judecători şi procurori afectează

independenţa şi/sau imparţialitatea magistraţilor?
mare În mare
În
NS/NR; totalitate; măsură;
în mare deloc; NS/NR; totalitate; măsură;
7,1 12,1 6,4 3,8 13,3
9,1 1,2 măsură;
deloc; 14,1 în foarte
26,8 mică în mare
măsură; măsură;
în foarte în mică 13,8 23,2
în mică
mică măsură;
măsură;
măsură; 24,5
27,5
17,3
78
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
75
69,3
60 61,7 61,0
45 DA
37,0
30 28,1 31,3 NU
15
0
2005
2006
În ce măsură credeţi că următoarele aspecte influenţează calitatea actului de justiţie? 2007
Presiuni politice Presiuni politice
Lipsa unei practici judiciare unitare
Lipsa unei practici judiciare unitare
Corupţia în sistemul judiciar
Corupţia în sistemul judiciar
Îndeplinirea sarcinilor de serviciu nejudiciare (administrative)
Îndeplinirea sarcinilor de serviciu nejudiciare (administrative)
Managementul parchetului
Managementul instanţei Instabilitatea legislativă
Instabilitatea legislativă Specializarea procurorului
Specializarea judecătorului Pregătirea profesionala
Pregătirea profesionala Modul de elaborare şi gestiune a bugetului
Finanţarea sistemului Numărul şi calificarea personalului auxiliar
Încărcătura cauzelor/procuror
Numărul şi calificarea personalului auxiliar
Sistemul de promovare a magistraţilor
Încărcătura cauzelor/judecător
Sistemul de evaluare a magistraţilor
Sistemul de promovare a magistraţilor
Gradul de informatizare
Sistemul de evaluare a magistraţilor
Nivelul de salarizare a magistraţilor
Gradul de informatizare
0% 50% 100%
Nivelul de salarizare a magistraţilor
Nivelul Gradul Sistem Sistem Încărcă Număr Modul Pregăti Specia Instabil Manag Îndepli Corupţi Lipsa Presiu
0% 50% 100% de de ul de ul de tura ul şi de rea lizarea itatea ement nirea a în unei ni
salariz informa evaluar promov cauzel califica elabora profesi procur legislat ul sarcinil sistem practici politice
Nivelul Gradul Sistemul Sistemul Încărcăt Numărul Finanţar Pregătire Specializ Instabilit Manage Îndeplinir Corupţia Lipsa
Presiuni
de de de de ura şi ea a area atea mentul ea în unei NS/NR 12,0 14,5 15,9 15,4 13,1 17,9 22,8 20,1 17,3 15,7 22,2 21,2 18,8 14,3 18,1
politice
salarizar informati evaluare promova cauzelor calificar sistemul profesio judecăto legislativ instanţei sarcinilo sistemul practici 5,0 22,5 26,4 8,2 8,2 6,1 7,2 4,4 10,8 21,3 4,2 8,7 2,4 1,8 2,6 1,3
NS/NR 13,1 15,9 17,2 18,1 9,6 13,4 16,6 10,3 10,6 10,4 16,4 15,8 18,2 10,6 18,5 4,0 6,0 9,2 4,9 5,4 2,3 4,4 3,5 6,0 10,7 1,8 4,5 1,6 0,1 0,9 0,4
5,0 20,7 35,0 8,8 9,3 9,8 12,8 15,3 51,9 44,1 3,7 8,1 2,6 1,3 2,4 1,1 3,0 7,6 11,3 8,3 8,0 2,3 5,2 4,4 10,3 10,8 1,0 8,6 1,8 1,5 1,2 0,6
4,0 6,3 15,0 5,8 6,5 2,7 6,2 5,5 11,4 18,8 1,1 5,7 2,0 0,3 1,2 0,4 2,0 5,6 9,2 7,9 7,2 1,3 3,7 4,7 9,9 7,8 0,7 5,5 2,2 0,6 0,9 0,9
6,6 10,5 8,1 6,2 1,2 4,2 4,3 7,0 8,5 1,0 7,9 2,4 0,7 0,3 0,7 1,0 4,1 4,7 5,9 6,0 0,9 3,5 5,9 9,0 4,8 0,6 6,2 3,5 1,6 0,6 1,1
3,0
0,0 9,4 5,9 13,7 11,3 2,3 5,7 17,1 6,5 4,7 1,0 12,5 16,0 7,7 2,0 7,7
2,0 4,6 5,6 8,2 6,7 0,7 4,1 4,2 2,7 4,7 0,5 7,6 3,6 0,4 0,5 0,7
-1,0 4,5 3,0 9,4 7,9 4,3 8,0 9,7 8,7 4,1 2,4 9,5 10,2 11,3 5,8 13,0
1,0 4,4 3,4 8,0 6,7 1,2 2,9 3,4 2,3 2,3 0,5 8,2 3,9 1,0 0,6 0,9
-2,0 3,8 3,6 5,7 6,0 6,8 9,6 8,4 6,0 3,8 4,3 5,7 8,5 10,0 9,9 10,7
0,0 13,8 4,3 17,3 19,5 2,1 3,3 4,9 0,6 1,5 0,6 15,1 11,5 11,3 2,0 12,6
-3,0 4,7 3,8 6,7 5,8 10,8 8,8 6,7 4,1 4,0 7,4 4,7 9,0 7,9 12,7 10,6
-1,0 5,2 2,2 6,6 4,5 3,3 5,8 5,7 2,2 1,5 1,9 6,5 11,2 10,1 5,4 12,1
-4,0 5,1 3,5 3,7 7,3 11,3 8,9 5,6 2,7 3,3 12,5 4,3 6,2 6,5 14,0 7,4
-2,0 5,4 2,5 4,9 4,7 4,2 6,7 7,0 2,5 1,3 2,8 6,4 8,9 7,8 9,4 9,1
-5,0 14,8 4,7 9,4 11,7 38,6 17,2 6,7 5,9 7,1 48,1 7,5 17,3 32,1 35,1 28,0
-3,0 6,3 1,5 5,1 4,8 7,1 8,9 7,8 1,9 1,8 7,0 5,5 11,0 7,9 14,3 10,1
-4,0 3,4 1,8 4,3 4,8 10,3 13,1 8,6 2,2 1,9 12,1 4,5 10,1 5,8 17,8 7,5
-5,0 10,2 2,1 5,6 8,3 47,7 18,6 16,9 5,0 2,9 58,4 8,1 17,0 35,3 35,5 26,3
79
În ce măsură programele de pregătire profesională continuă corespund nevoilor

deloc
mică mare deloc;
NS/NR total mică3,4 mare
măsură3% măsură
NS/NR; măsură;
5% 1% 10% măsură;
9% 4,3total; 1,3 10,2
8,9
în mare în mare
în mică măsură măsură;
măsură în mică
37% 35,3
35% măsură;
36,6
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
75
60 62,0
56,0
45 47,8
47,7
43,0 pozitiv
38,0
30 negativ
15
0
2005
2006
2007
În ce măsură programele de pregătire profesională respectă principiul specializării

(judecătorilor)?
JUDECĂTORI
în foarte
NS/NR; 5,9 mare
în foarte măsură;
deloc; 3,5 total; 2,6
mică 11,9
măsură; 7,4
în mică
în mare
măsură;
măsură;
29,4
39,2
80
Cum apreciaţi următoarele aspecte în sistemul actual de pregătire profesională

continuă?
respectă principiul specializării actului de judecată
r espectă pr incipiul specializăr ii
modul de organizare
durata modul de or ganizar e
mecanismul de selecţie a participanţilor

dur ata
conţinutul prelegerilor/ curricula
mecanismul de selecţie a par ticipanţilor
calitatea lectorilor
0% 10%20% 30%40% 50%60% 70%80% 90%100% 15.2

conţinutul pr eleger ilor / cur r icula
conţinutul mecanismul de respectă

calitatea modul de
prelegerilor/ selecţie a durata principiul
lectorilor organizare
curricula participanţilor specializării
calitatea lector ilor
NR/NS 11,5 13,0 14,7 13,2 13,6

5 18,3 15,4 14,8 6,8 10,9 14,2
0% 50% 100%
4 15,2 14,8 4,9 7,8 13,8 13,5 conţinutul pr eleger ilor / mecanismul de selecţie a
calitatea lector ilor dur ata modul de or ganizar e r espectă pr incipiul specializăr ii
cur r icula par ticipanţilor
3 15,0 16,4 6,6 10,0 14,3 10,8
NR/ NS 13,6 15,2 15,0 16,7 16,6 15,2
2 9,4 11,6 7,2 9,3 10,5 8,6 5,0 11,9 9,1 4,0 4,5 7,1 7,9
4,0 8,4 10,1 4,3 6,4 9,7 6,8
1 9,4 8,2 7,1 9,4 9,2 9,6 3,0 14,0 13,5 9,0 9,8 13,2 10,5
2,0 12,4 13,7 7,3 9,7 10,0 6,9

0 8,0 7,1 8,3 15,7 10,8 9,9 1,0 10,1 10,3 7,6 9,6 10,2 10,1
0,0 12,1 10,8 16,3 16,2 12,6 11,4

-1 4,0 3,7 7,3 9,0 4,4 5,2
-1,0 4,7 4,4 8,3 7,5 6,8 7,4
-2 2,1 3,2 5,9 5,3 3,6 4,2 -2,0 3,6 4,4 6,3 7,2 3,9 5,2
-3,0 3,8 3,2 6,1 4,1 3,3 5,0
-3 2,5 2,5 7,6 4,2 3,0 2,9 -4,0 2,3 2,8 5,6 2,8 2,4 3,8
-5,0 3,2 2,5 10,0 5,6 4,1 9,6

-4 1,7 2,4 3,6 3,8 1,3 2,4
-5 29 17 11 8 40 20 52
În instanţa/ parchetul în care vă desfăşuraţi activitatea aveţi acces la un calculator?
JUDECĂTORI Nu am
PROCURORI
Nu am nevoie
nevoie; 0,1 NS/NR; 4,8 0%
Deloc; 0,3
Deloc NS/NR
Uneori 1% 5%
3%
Uneori; 0,7
Permanent; Permanent
94,2 91%
81
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
96,7
100
94,4
80 84,4
DA
60
NU
40
NS/NR
20 15,6 2,2 4,7
0 0,0
1,1 0,9
2005
2006
2007
Uilizaţi calculatorul pentru...?
a citi presa
a citi presa
acces la internet acces la internet
documentare privind hotărârile publicate documentare privind hotărârile publicate pe
pe site-ul CSM site-ul CSM
verificarea datelor statistice verificarea datelor statistice
tehnoredactarea documentelor tehnoredactarea documentelor
cercetarea doctrinei cercetarea doctrinei
stocarea hotărârilor judecătoreşti stocarea actelor procurorului

documentarea asupra schimbărilor documentarea asupra schimbărilor
legislative legislative
documentarea asupra jurisprudenţei interne
documentarea asupra jurisprudenţei
şi externe
interne şi externe
0% 50% 100%
0% 50% 100%
docume docume stocare cerceta tehnore verifica docume acces
docum docum stocar cercet tehnor verifica docum acces a citi
a citi ntarea ntarea a rea dactare rea ntare la
entare entare ea area edacta rea entare la presa
presa asupra asupra actelor doctrine a datelor privind internet
a a hotărâr doctrin rea datelor privind internet
Nu 4,6 1,9 24,5 11,2 23,3 60,4 10,4 19,5 51,9
Nu 5,5 3,0 10,7 16,4 5,2 22,5 5,0 5,3 14,3
Da 95,4 98,1 75,5 88,8 76,7 39,6 89,6 80,5 48,1
Da 82,5 85,8 74,2 69,3 78,1 55,4 79,6 79,2 64,0
82
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
98,6 documentarea
98,3 asupra
95 93,8 jurisprudenţei
95,9 91,9
92,9 88,9
87,8
documentarea
83,8
asupra
80 79,1 schimbărilor
74,8 legislative
stocarea
65 hotărârilor
62,4 judecătoreşti
cercetarea
50 doctrinei
2005
2006
2007
Utilizaţi calculatorul personal sau de serviciu...:
deloc
deloc; 1,0
foarte rar
2% 1%
NS/NR
4%
foarte rar;NS/NR;
ocazional ocazional; 2,3 4,7
9% 19,3
zilnic
84% zilnic;
72,6
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
90
78,8
75
73,9
60 zilnic
51,7 ocazional
45
foarte rar
33,7
30 deloc
20,3
15 14,0
9,1 3,4 2,0
0 5,5 0,8
1,4
2005 2006 2007
83
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Studiul arată că imaginea CSM în ochii magistraţilor s-a îmbunătăţit faţă de cea de
anul trecut, înregistrând o creştere de aproape 4%.
Această îmbunătăţire a imaginii se poate explica în primul rând prin lipsa unei
activităţi jurisdicţionale susţinute, respectiv prin lipsa sau numărul foarte redus de sancţiuni
aplicate.
Totodată o parte din magistraţi înţeleg că CSM a făcut progrese faţă de anul 2005.
Magistraţii au arătat că mulţumirea poate proveni şi din modul de alegere/ numire a
membrilor CSM, care permite crearea unei caste, a unui sistem închis, în care se protejează
reciproc. La aceasta se adaugă durata lungă a mandatului, în raport cu durata mandatului
preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM, care este de numai 1 an, şi care nu permite deci
implementarea şi dezvoltarea unui plan managerial.
În ceea ce priveşte satisfacţia magistraţilor faţă de activitatea secţiilor CSM, în raport

de cea a plenului, răspunsurile diferite derivă din atribuţiile şi competenţele diferite pe care
acestea le exercită. Mai mult, magistraţii au precizat că răspunsurile oglindesc de fapt
percepţia unei categorii profesionale, faţă de cealaltă.
Referitor la aprecierile vis-a-vis de modul în care CSM a reacţionat în cazurile de

ingerinţe sau de apărare a reputaţiei ori independenţei magistraţilor, aceştia au arătat că
datorită faptului că astfel de hotărâri trebuie luate de plenul CSM, care este un organ colegial,
procesul decizional are eficienţă foarte scăzută. Mai mult, magistraţii au arătat că în această
situaţie pârghiile legislative sunt mai extinse decât cele funcţionale, deci că CSM-ul nu îşi
exercită competenţele la întreaga sa capacitate.
Percepţia magistraţilor judecători diferă de cea a magistraţilor procurori în privinţa

contribuţiei CSM la asigurarea independenţei acestora, în special datorită faptului că secţia
pentru procurori este mai activă, respectiv prezentă mai frecvent în teritoriu, inspecţiile fiind
mai dese la procurori, ceea ce face ca opinia acestora să fie mai informată decât cea a
judecătorilor. De asemenea, secţia pentru procurori din cadrul CSM tinde să îşi protejeze
corpul profesional. Pe de altă parte intervine şi cultura organizaţională. În timp ce judecătorii
lucrează mai mult individual, procurorii funcţionează ca o echipă.
Întrebaţi în ce mod Consiliul Superior al Magistraturii ar putea apăra mai bine

independenţa magistraţilor, răspunsurile oferite de aceştia s-au referit în mod constant la
84
reacţii prompte şi energice din parte CSM în cazurile de ingerinţă, afectare a independenţei
sau de apărare a reputaţiei.
Magistraţii au mai arătat că este necesar ca CSM:
9 să se implice în mod direct atunci când, prin orice mijloace, ar fi ştirbită independenţa
magistratilor
9 să se detaşeze de factorii politici; să aibă reactii prompte si eficace privind apararea
reputatiei magistatilor şi atunci cand constata influente in actul de justitie
9 să se implice activ în rezolvarea problemelor cu care se confrunta magistratii
9 să combată curentul negativ de opinie bazat pe date trunchiate si pe criteriul popularitatii -
inadecvat intr-un domeniu ce arbitreaza doua parti
9 să promoveze proiecte de modificare a legislatiei, asigurarea ocuparii posturilor vacante de
magistrati si personal auxiliar,suplimentarea shemelor pentru un volum de munca
rezonabil
9 să instituie mijloace adecvate si concrete de natura a proteja magistratii de atacurile
nefondate exercitate asupra lor de persoane interesate de modul de solutionare a unor
crize
9 să completeze schemele de personal; să asigure o salarizare mai buna; să asigure
independentei fata de factorul politic.
9 să fie mai activ in solutionarea cererilor magistratilor si mai circumspect cu privire la
sesizarile formulate de justitiabili
9 să se sesizeze din oficiu cu privire la actele ce ar putea crea suspiciuni referitoare la
independenta sau impartialitatea magistratilor
9 să elimine principiul controlului ierarhic si să uniformizarea statutului procurorilor cu cel
al judecatorilor care sunt singurii magistrati independenti
9 să ia decizii pe baze obiective si fara imixtiuni din partea unor grupuri de interese sau alte
persoane
9 să contribuie la asigurarea unui sistem normativ clar, care sa excluda posibilitatea
interpretarilor, si stabil
9 să înlăture membrii de drept din plenul CSM, elimine membrii cu funcţii de conducere şi
să reducă durata mandatului
9 să elimine din componenta sa membrii implicati politic
9 să se raporteze la statutul(profesional,drepturi,obligatii,protectia magistratului si a familiei
sale) al magistratului din tarile europene(ex:Elvetia,Italia,Germania,Spania)
9 membrii CSM sa nu mai detina alte functii in sistemul judiciar
9 să fie el independent
9 să aibă un rol activ si să ăşi exercite atribuţiile, astfel încât să contribuie la mai buna
administrare a justitiei
85
9 să coopereze cu ministerul justitiei

9 să solicite şi să ia în considerare în mod efectiv opiniile magistratilor
9 să propună Ministerului Justitiei promovarea de acte normative adecvate, însoţite de
mesaje publice de lamurire, prin mass media
9 să redacteze comunicate de presă clare şi neechivoce
9 să aibă loc separarea sectiilor: procurori, judecatori, iar hotărârile să fie luate de acestea şi
de plen
9 să aibă loc o modificare a componentei, în prezent,independenta judecatorului fiind
supusa analizei plenului,compus si din procurori,in conditiile in care procurorul este
participant la proces,iar legalitatea solutiilor procesului trebuie supus cenzurii justiţiei
9 să aibă puteri mari largi pentru organizarea sistemului judiciar, inclusiv gestionarea
bugetelor instantelor
9 să schimbe regulamentul de numire a membrilor si a personalului ce-l insoteste
9 să revizuiască sistemul de promovare a judecatorilor in functii de conducere si executie
9 să raspundă pentru activitatea derulată în fata magistratilor, iar mandatul presedintelui să
fie de minim 3 ani
SALARIZARE
Nemulţumirea exprimată de magistraţii faţă de nivelul actual de salarizare îşi găseşte

justificare în două considerente majore.
Primul se referă la faptul că deşi bugetul alocat nu este mic, există un număr prea
mare de funcţionari asimilaţi magistraţilor, ceea ce face ca salariul rezultat să nu fie pe deplin
satisfăcător pentru magistraţi.
Iar cel de-al doilea aspect exprimă neliniştea magistraţilor faţă de legislaţia care nu
actualizează baza de calcul a salariilor.
CORUPŢIA
Rezultatele studiului sociologic arată că magistraţii sunt conştienţi că există corupţie în

sistem, dar totodată faptul că au fost ineficienţi în înlăturarea ei. Magistraţii au arătat că
trebuie să se aplice sancţiunea excluderii din magistratură pentru acei colegi găsiţi vinovaţi de
fapte de corupţie, în caz contrar perpetuându-se şi amplificându-se neîncrederea în colegii de
complet.
86
FORMAREA PROFESIONALĂ
Potrivit opiniilor exprimate în cadrul focus-grupului, Institutul Naţional al

Magistraturii ar trebui să îşi direcţioneze programele de pregătire către formarea ca magistrat,
cu accent pe etică şi deontologie, mai degrabă decât către reiterarea aspectelor teoretice.
Referitor la calitatea programelor de formare profesională, aceasta depinde de cele

mai multe ori de modul în care sunt abordate aceste programe de către conducătorii
instanţelor şi parchetelor, în prezent existând numeroase situaţii în care această abordare este
una pur formală.
Un aspect pe care magistraţii l-au apreciat se referă la programele de formare mixtă, la

care participă atât judecători cât şi procurori.
De asemenea, o altă problemă a acestor programe de formare vizează aspectul excesiv

de teoretic şi lipsa aspectelor practice şi a modelelor de bună practică.
RELAŢIA ÎNTRE JUDECĂTORI ŞI PROCURORI
Magistraţii care au arătat că relaţia dintre judecători şi procurori poate afecta

imparţialitatea hotărârilor judecătoreşti. Aceste influenţe pot fi percepute de către procurori
prin prisma nemulţumirilor generate de pronunţarea unor soluţii contrare celor aşteptate.
Pe de altă parte judecătorul poate să tindă să dea mai multă credibilitate afirmaţiilor
procurorului datorită volumului mare de documente ce trebuie studiate, raportat la timpul
limitat şi foarte scurt.
87
88
VIII. PERCEPŢIA ASUPRA GARANŢIILOR ASIGURATE

MAGISTRAŢILOR ÎN EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR
În ce măsură credeţi că actualul statut al magistraţilor asigură protecţia unitară a

magistraţilor români?
0,6 în foarte mare În totalitate; mare
NS/NR; 8,3 măsură; 6,7
deloc; 6,1 deloc; 7,2 0,8 măsură; 6,6
NS/NR; 6,5
în foarte mică în mare n foarte în mare
măsură; 12,1 măsură; 27,1 mică măsură;
măsură; 28,6
13,7
în mică în mică
36,6
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
75
60 57,4
57,0
45 pozitiv
41,0
35,2
30 negativ
15
0
2006
2007
În ce măsură credeţi că actualul statut al magistraţilor asigură independenţa

judectorului/procurorului faţă de factorul politic?
NS/NR; 8,8 În totalitate;
deloc; 5,4
în foarte 1,3
NS/NR; 6,7 în foarte
În totalitate; mare
2,2 mare
în foarte măsură; 9,6 deloc; 7,5
în foarte măsură; 8,0
mică mică în mare
măsură; 9,3 măsură; măsură;
în mare 12,8 28,5
măsură;
în mică 33,0
măsură; în mică
31,7 măsură;
35,3
89
Consideraţi că în acest moment magistraţii sunt protejaţi de riscurile ce decurg din

îndeplinirea atribuţiilor?
în foarte
NS/NR; 4,5 mare În totalitate;
0,6 mare
măsură; 4,9 0,4 măsură; 3,6
deloc; 17,0 NS/NR; 3,8
în mare deloc; 21,6 în mare
măsură; măsură;
16,7 15,2
în foarte
mică în foarte
măsură; mică
13,1 în mică măsură; în mică
43,2 41,7
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
90
85,4
75 80,4 75,0
60
pozitiv
45 negativ
NS/NR
30
18,4
15 12,4
14,4 10,4
0 0,2 1,1
2005
2006
2007
90
În ce măsură credeţi cã actualul sistem de protecţie a integrităţii magistratului

împotriva represaliilor (agresiuni fizice sau psihice) venite din partea justiţiabililor
asigură independenţa magistraţilor?
În totalitate;
mare În totalitate; mare
0,9 în mare
măsură; 4,4 1,2 măsură; 5,0
în mare măsură;
NS/NR; 7,9 măsură; NS/NR; 6,2
deloc; 23,4
12,0
11,8 deloc; 21,6
în foarte în mică în foarte în mică

mică măsură; mică măsură;
măsură; 33,5 măsură; 36,1
18,1 17,7
TOTAL MAGISTRAŢI
~ evoluţia 2005-2007 ~
90
77,5 79,0
75
60 62,6
DA
45 NU
30 NS/NR
20,8
18,6
15 12,2
1,7 9,6
0 2,4
2005
2006
2007
91
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA REPRESALIILOR
Faţă de actualul statut al magistraţilor în România, respondenţii au arătat că unii se

simt discriminaţi în favoarea celorlalţi, în special prin prisma statutului lor Constituţional şi a
dualităţii statutului procurorilor.
În ceea ce priveşte protecţia faţă de riscurile profesionale, proporţia celor care

consideră că nu se bucură de aceasta este covârşitoare, şi poate fi explicată în principal prin
faptul că riscurile profesionale au crescut considerabil faţă de anii precedenţi.
Un alt aspect se referă la inexistenţa unui fond public de asigurare din care să poată fi
acordate despăgubiri în cazul erorilor judiciare, fără a fi afectat însă patrimoniul personal al
magistratului şi al familiei acestuia.
Cât despre protecţia integrităţii magistraţilor, există protocoale de cooperare cu

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, dar multe dintre solicitările de acest gen
sunt respinse.
92
IX. PROPUNERI
Transparency International România, pornind de la datele reieşite din studiu şi de la

analiza gradului de realizare a propunerilor formulate în anii precedenţi, recomandă şi
reiterează o serie de măsuri pentru creşterea independenţei magistraţilor şi asigurarea unui
climat de performanţă şi integritate în realizarea actului de justiţie, unele dintre acestea fiind
noi, în concordanţă cu dinamică percepţiei.
MĂSURI DE ORDIN LEGISLATIV
• Modificarea codului de procedură penală şi a legii privind organizarea judiciară pentru

eliminarea din competenţa procurorului ierarhic superior a atribuţiilor de infirmare a
rechizitoriului, promovarea căilor de atac sau retragerea acestora. A se vedea cu titlu de
exemplu dispoziţiile art. 222 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002 privind Direcţia
Naţională Anticorupţie, cu modificările ulterioare.
• Elaborarea unor norme cadru care să stabilească standarde minimale în privinţa

modului de redactare şi motivare a hotărârilor judecătoreşti, care să oblige la analizarea
fiecărei piese din probatoriu cu arătarea motivelor care l-au determinat pe magistrat să reţină
sau să elimine probe.
• Introducerea asigurării obligatorii pentru răspunderea patrimonială în caz de eroare

judiciară pentru magistraţi care să fie constituită de către stat în favoarea magistraţilor.
• Extinderea prevederilor privind drepturile avertizorilor de integritate şi la magistraţi.
• Modificarea legislaţiei specifice pentru reintegrarea executorilor judecătoreşti în

sistemul judiciar.
• Realizarea unor programe extinse de legal aid prin crearea unor centre de informare şi
consiliere şi prin extinderea condiţiilor de acces la asistenţa judiciară gratuită.
• Sistematizarea legislaţiei pentru evitarea incoerenţelor normative.
• Modificarea codurilor de procedură în vederea creşterii celerităţii soluţionării cauzelor.
93
MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA MANAGEMENTULUI
• Introducerea în regulamentul cadru pentru organizarea şi funcţionarea

instanţelor/parchetelor a standardelor minimale de bună administrare în compartimentele de
arhivă, registratură şi grefă.
• Simplificarea procedurilor administrative la serviciile de registratură, arhivă şi grefă ale

instanţei/parchetului.
• Creşterea remuneraţiei managerilor de instanţă/parchet (funcţionari publici cu regim

special) dat fiind numărul mic de personal cu acest statut, pentru atragerea de resursă umană
de calitate.
• Aplicarea consecventă de către Consiliul Superior al Magistraturii a Legii nr.52/2003

privind transparenţa decizională şi consultarea efectivă a corpului magistraţilor.
• Salarizarea corespunzătoare a personalului din departamentul economic-financiar şi

administrativ al instanţelor/parchetelor.
MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA COMUNICĂRII
• Continuarea politicii publice adoptate de CSM pentru creşterea capacităţii de reacţie

rapidă a persoanelor desemnate să îndeplinească atribuţia de purtător de cuvânt prin
reducerea la minimum a celorlalte atribuţii.
• Creşterea standardelor de motivare a răspunsurilor inspecţiei judiciare răspunzând

astfel şi funcţiei de educare-informare a cetăţeanului.
• Conştientizarea faptului că independenţa magistratului în stabilirea soluţiilor

judiciare nu presupune şi independenţa soluţiilor faţă de lege şi nici izolarea instituţiilor
judiciarea de responsabilităţile care revin oricărei instituţii publice faţă de cetăţeni.
MĂSURI DE ORDIN BUGETAR
• Datorita supra aglomerării dosarelor pe fiecare magistrat, se menţine recomandarea ca

alocarea de resurse bugetare la fondul de salarii pentru suplimentarea numărului de magistraţi
şi nu pentru creşteri de salarii, pentru a răspunde presiunii numărului mare de dosare pentru
fiecare magistrat.
• Reducerea numărului de personal cu statut asimilat magistraţilor.
94
• Transferarea constituirii bugetelor şi elaborarea structurii acestora în sarcina

ordonatorilor secundari şi terţiari de credite din cadrul sistemului judiciar.
• Includerea ca sursă de venit în bugetul sistemului judiciar a unei părţi din taxele
percepute pentru serviciul de justiţie, care se varsă la bugetele locale.
SELECŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ
• Realizarea semestrială a analizei nevoii de instruire de către Institutul Naţional al

Magistraturii ca bază a programelor de formare continuă şi adecvarea programelor de
formare.
• Includerea în programele de formare profesională a unor elemente suplimentare de

etică şi deontologie, precum şi a modelelor de bună practică.
• Scaderea ponderii materiilor care reiau discipline din ciclul universitar şi creşterea
disciplinelor privind standardele şi condiţiile de exercitare a profesiei.
REFORMA CONSTITUŢIONALĂ:
• Clarificarea rolului şi misiunii procurorului şi decelarea unei soluţii coerente 3. Opţiunile

instituţionale sunt:
o Procurorul este apărător al comunităţii apărând valorile sociale ocrotite de legea

penală, situaţie în care rămâne magistrat şi se elimină principiul ierarhiei şi exercitarea
autorităţii de către Ministerul Justiţiei asupra Ministerului Public;
o Procurorul este agent public apărând interesele statului şi interesul public în general
aşa cum este el prevăzut de lege, situaţie în care subordonarea faţă de executiv creşte,
pentru că executivul este cel care îşi asumă apărarea ordinii de drept şi politica activă
în privinţa respectării legalităţii lato sensu.
• Modificarea sistemului de desemnare a membrilor Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, în sensul instituirii unui sistem similar celui prevăzut pentru Curtea
Consituţională: înnoirea periodică a unei părţi din membri.
• Prelungirea mandatului preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii şi instituirea

obligaţiei elaborării unui plan managerial, pe baza căruia să poată fi evaluată activitatea la
finalul mandatului.
3 A se vedea în acest sens şi concluziile Conferinţei internationale: „Procurori, democraţie şi stat de drept“ - Reflecţii
asupra revizuirii statutului Procurorului în România, disponipile pe www.transparency.org.ro/stiri/evenimente.
95
96
X. ANEXE
Anexa 1: Metodologia monitorizării de presă
1. Perioada de monitorizare
Perioada de monitorizare: 30 septembrie 2006 - 30 septembrie 2007
• corespunde perioadei de monitorizare din partea Comisiei Europene, cu privire la

respectarea angajamentelor asumate
2. Tematica monitorizată
Tematica monitorizării va cuprinde toate articolele din presa centrală care se referă la
evoluţia tendinţelor privind independenţa magistraţilor.
3. Metodologia de analiză (calitativă şi cantitativă)
Monitorizarea electronică a mass-media scrisă s-a făcut pe baza unui index de cuvinte cheie
de căutare şi se va cuantifica cantitativ şi calitativ după cum urmează:
1. Cantitativ:
• număr de apariţii pe temă şi subtemă
• frecvenţa revenirii subiectului pe perioada monitorizată
2. Calitativ:
• extragerea mesajelor şi catalogarea pe obiectivele studiului şi introducerea în raportul

de monitorizare
• aplicarea sistemului de evaluare de la negativ la pozitiv pe o scară de la
-4......0.....+4
4. Index al cuvintelor cheie monitorizate
• Independenta justitie
97
• Integritate magistrat, imparţialitate magistrat

• Ingerinta politică, presiune politică
• Abuzuri asupra justitiei
• Puncte de vedere justitie
• Conditii de lucru justitie
• Abateri procedurale, abuz justitie
• Abuzuri judiciare, erori judiciare
• Consililul Superior al Magistarturii, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
CSM
• Ministerul Justitiei, ministrul justitiei
• Inalta Curte de Casatie si Justitie, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
• Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul general al
Romaniei
• Direcţia Natională Anticoruptie, procurorul şef al Direcţiei Nationale Anticoruptie,
DNA
• Uniunea Europeana - justitie
• Clauza de salvgardare justitie
NOTĂ:
• În cadrul anexei, echipa de cercetare a reţinut articolele dominante pentru evoluţia

agendei publice pe tema justiţiei (ca sistem, a instanţelor, a magistraţilor sau a judecării cauzelor)
din totalul articolelor monitorizate. Astfel s-au redus numărul articolelor prin eliminarea ştirilor
care au reluat tema, fiind cuantificate la indicatorii cantitativi.
• Indicatorii calitativi şi cei cantitativi au avut o pondere egală în punctajul final de

cuantificare
98
Anexa 2: Tabel sintetic asupra monitorizării de presă
Analiza calitativă a articolelor cuprinse în monitorizarea de presă a relevat o

îmbunătăţire a percepţiei. Metodologia a fost aplicată conform anexei 1.
Pozitiv Neutru Negativ

295 puncte 153 puncte 1002 puncte
20,3% 10,6% 69,1%
Tabel centralizator – baza de analiză
Nr Titlul articolului Jurnal Data Mesaj
1
Notari prin efractie Cotidianul septembrie
22 de candidati la functia de notar au fost blocati la
2006
1. numirea pe functii deoarece promovarea lor a fost
14
Romania numita nelegala.
Fabrica de Notari septembrie
Libera
2006
Prevederile privind
2
raspunderea persoanei Printr-un proiect de modificare a Codului de
Ziua septembrie
juridice au intrat in Procedura Penala, ministrul Justitiei vrea sa dea
2006
2. vigoare din 11 octombrie exclusiv pe mana procurorilor monitorizarea audio si
6 video a persoanelor suspecte de planificarea unor
Bratarile doamnei Jurnalul
septembrie infractiuni.
Macovei National
2006
Dezastru la examenul de 4 Doar 176 de absolvenţi ai facultăţilor de Drept,
admitere in Magistratura Adevarul septembrie dintr-un număr de 2.635 de candidaţi, au reuşit să
2006 treacă de proba scrisă eliminatorie pentru admiterea la
3.
6 Institutul Naţional al Magistraturii. Candidaţii rămaşi
Magistratura: examene Evenimentul
septembrie în concurs urmează să-şi dispute cele 240 de locuri de
invechite, studenti slabi Zilei
2006 auditori de justiţie.
5
Judecatoarea Bejinaru
Cotidianul septembrie
ataca la Parchet
2006 Ministrul Justitiei contesta in instanta decizia prin care
s-a stabilit ca judecatoarea Florica Bejinaru nu a facut
5
Macovei contesta decizia politie politica. Bejinaru in schimb considera ca atit
4. Ziua septembrie
CNSAS in cazul Bejinaru membrii CNSAS, cit si un reporterul al „Cotidianul”
2006
au prezentat denaturat datele personale din dosarul de
Florica Bejinaru o acuza 5 securitate, in scopul discreditarii sale.
pe Monica Macovei de Gardianul septembrie
politie politica 2006
99
In urma unei vizite la Judecatoriile Slatina si Bals,

Macovei cere revocarea a 5 ministrul Justitiei a constatat ca cei doi presedinti
5. doi presedinti de Ziua septembrie ordonatori de credit, nu s-au implicat in realizarea
instante 2006 obligatiilor de instalare a echipamentelor primite in
raza instantelor din circumscriptiile respective.
6 CSM a constatat inexistenta unei cereri de revocare
CSM amana decizia in
6. Cotidianul septembrie din functie formulata legal in cazul Bejinariu.
cazul Bejinariu
2006
Monica Macovei a declarat ca procurorul general al
Pe lista lui Macovei de 6 Romaniei va fi numit pana pe 26 septembrie, cand va
7. posibil procuror general Gardianul septembrie fi prezentat Raportul de tara. In plus, conflictul intre
sunt si femei 2006 ministrul Justitiei si CSM continua pe marginea
subiectului Bejinaru.
MAI a cerut explicatii CSM in legatura cu 47 de
6 arestati preventiv care au fost pusi in libertate de
CSM apara libertatea Evenimentul
8. septembrie judecatori, fara a se lua masuri de siguranta in cazul
infractorilor Zilei
2006 lor, cum ar fi obligatia de a nu parasi tara sau
localitatea.
Proiectul ordonantei de modificare a Codului de
7 Procedura Penala a ajuns in Guvern fara prevederile
Cine minte doamna Jurnalul
9. septembrie criticate de Jurnalul National intr-un numar trecut. In
Macovei? National
2006 plus, ministrul a criticat ziarul pentru prezentare falsa
de informatii.
Comisia juridica a stabilit ca Procurorul general si
7
Monica Macovei, scoasa Jurnalul adjunctii acestuia vor fi numiti de presedintele
10. septembrie
din schema de deputati National Romaniei la propunerea CSM, si nu a ministrului
2006
Justitiei ca in prezent.
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a adoptat
Macovei pierde teren in 7
initiativa legislativa a PC privind numirea procurorului
11. razboiul numirii Gardianul septembrie
general al României si a celorlalti procurori-sefi ai
procurorului general 2006
unor Directii, la propunerea CSM.
Hayssam a modificat 7 Eliberarea si fuga lui Hayssam au obligat Guvernul sa
12. Codul de Procedura Gardianul septembrie modifice, prin ordonanta, modificarile noului Cod de
Penala cu o zi 2006 procedura penala.
CSM a stabilit o regula privind varsta de pensionare a
Seful Curtii Supreme nu 7
Evenimentul magistratilor, care ii da voie presedintelui Inaltei Curti
13. se lasa pensionat septembrie
Zilei de Casatie si Justitie, Nicolae Popa, sa ramana in
2006
functie inca doi ani.
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a adoptat
UE, sfidata cu 7 proiectul lui Dan Voiculescu, privind schimbarea
14. procurorul general Cotidianul septembrie procedurilor de numire si de revocare din functie a
2006 procurorului general si a procurorului-sef al DNA in
ciuda nemultumirii lui Franco Frattini.
9 Personalul auxiliar din justiţia gălăţeană şi brăileană a
Proteste în justiţia
15. Adevarul septembrie protestat faţă de condiţiile improprii de lucru şi de
gălăţeană şi brăileană
2006 salarizare.
Intr-o intalnire cu magistrati din tara si membri ai
9 CSM, reprezentantii Uniunii Nationale a Barourilor
Panica din cauza
16. Ziua septembrie din Romania au cerut "impiedicarea exercitarii
barourilor paralele
2006 avocaturii clandestine
DNA acuză presiuni din 10 DNA reproşează CSM că nu a făcut publică decizia
17. partea ministrului Adevarul septembrie referitoare la Nota inspecţiei judiciare, privind cererea
Justiţiei 2006 procurorului şef al DNA, Daniel Morar, de a se
100
constata dacă ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a

săvârşit fapte de imixtiune în activitatea profesională.
11
Mutilarea ANI pune pe Mai multe ONG-uri se declara ingrijorate de soarta
18. Cotidianul septembrie
jar societatea civila proiectului de lege privind controlul averilor.
2006
12 Monica Macovei este criticata de catre senatorul PC
Macovei, facuta Jurnalul
19. septembrie Sergiu Andon ca paraste tara la Breuxelles pe fondul
paracioasa National
2006 respingerii Proiectul PC
Valeria Dumitrache, sefa institutiei care a dobandit
Groparul Inspectiei CSM 14
faima din musamalizarea abaterilor disciplinare ale
20. vrea la Inalta Curte Ziua septembrie
magistratilor, candideaza pentru unul din cele patru
2006
posturi de judecator la instanta suprema.
Procurul Dan Chiujdea, membru al CSM, a atras
Monica Macovei, 14 atentia ca de un an de zile cele mai importante
21. atentionata ca tine Ziua septembrie structuri din Ministerul Public nu au sefi, iar functia
marile parchete fara sefi 2006 de procuror general al Romaniei este vacanta din 21
iulie.
Intr-un raport al Societatii pentru Justitie, CSM este
CSM acuzat ca evita 14 dur criticat pentru proasta functionare a Inspectiei
22. responsabilizarea Ziua septembrie Judiciare si pentru refuzul de a cerceta actele de
magistratilor 2006 incompetenta, neglijenta si rea-credinta ale unor
magistrate.
Procurorul sef serviciu, Octavian Virgiliu Ojog, din
Sectia a II-a a Parchetului Inaltei Curti de Casatie si
15 Justitie a dat instructiuni scrise tuturor procurorilor
Diversiune judiciara la
23. Ziua septembrie din tara sa aplice amenzi avocatilor din barourile
Parchetul General
2006 paralele ale lui Pompiliu Bota, pentru a face pe plac
barourilor clasice de avocati
Prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria
16
Magistrat trimis in Evenimentul Dragomiresti (judetul Maramures), Anuta Bucur, a
24. septembrie
judecata Zilei fost trimis in judecata de catre procurorii de la DNA
2006
Cluj pentru luare de mita.
Modificarile propuse de CSM la legile justitiei in
Magistratii acuza CSM 17 timpul unei dezbateri pe tema celor trei proiecte de
25. ca atenteaza la Cotidianul septembrie legi referitoare la statutul magistratilor au fost
independenta lor 2006 calificate drept o modalitate de a prelua controlul
asupra magistratilor.
DNA s-a plâns de scurgere de informatii si acuza in
18
Razboi total, ieri, in mod direct Sectia de procurori a CSM de modul
26. Gardianul septembrie
Justitia romana defectuos prin care a gestionat concluziile anchetei
2006
asupra activitatii sale.
Doi presedinti de instante propusi pentru demitere,
18 au ramas in functie, dupa ce CSM a constatat ca nu
Monicai Macovei i-a Jurnalul
27. septembrie managementul defectuos, ci lipsa de comunicare din
sarit 'mufa' degeaba National
2006 Ministerul Justitiei a dus la intarzierea instalarii
aparaturii IT la aceste instante.
Monica Macovei, sustine ideea organizarii de alegeri
18
Justitia are nevoie de Evenimentul anticipate si afirma ca ar fi preferat ca aceste alegeri sa
28. septembrie
anticipate Zilei fi fost organizate trecut, pozitia sa fiind urmarea
2006
conflictului existent la nivelul coalitiei.
19 Motivul solicitarii este ca DNA a efectuat ilegal o
Deputatii solicita masuri Evenimentul
29. septmebrie perchezitie in biroul presedintelui Curtii de Conturi,
impotriva DNA Zilei
2006 fara acordul Parlamentului.
30. Judecatori romani Cotidianul 20 Patru judecatori britanici au inceput la Bucuresti o
101
meditati de cei britanici septembrie serie de intilniri cu omologii lor romani, carora le
2006 vorbesc despre importanta precedentului juridic.
1 Judecatorul Vasile Malaescu, acuzat ca a primit mita
Nea Titi l-a infundat pe Evenimentul
31. septembrie 80 de lei de la pensionarul Constantin Paduraru, a fost
judecatorul-spaga Zilei
2006 condamnat la sase luni de inchisoare cu suspendare.
22 Daniel Morar s-a lansat intr-un atac furibund la adresa
DNA se plange ca
32. Gardianul septembrie inspectorilor CSM deoarece in raportul acestora, nu
nimeni nu-l iubeste
2006 se regasesc decât critici si nici o apreciere.
Inspectorii CSM pot Printr-o recenta modificare a Legii privind statutul
22
rasturna orice hotarare magistratilor, simpli inspectori ai CSM au acum
33. Gandul septembrie
definitiva pronuntata de puterea sa rastoarne decizii ale Tribunalului, Curtii de
2006
un judecator Apel sau Instantei Supreme.
23 Grefierii şi arhivarii vor salarii mai mari şi condiţii mai
Justiţia, sub semnul
34. Adevarul septembrie bune de muncă si sunt decişi să intre în grevă
grevelor
2006 generală.
24 Purtatorul de cuvant al UE declara ca se asteapta din
UE asteapta condamnari
35. Ziua septembrie partea Romaniei nu doar investigatii, ci si condamnari
in cazuri de coruptie
2006 ale oficialilor de rang inalt in cazuri de corupti.
Magistratii, in greva 25 Acestia au intrat in greva din cauza noilor prevederi
36. alaturi de personalul Gardianul septembrie legislative care vin sa dubleze controlul judiciar al
auxiliar din justitie 2006 hotararilor judecatoresti cu un control administrativ.
Avizul CSM pentru
Kövesi e previzibil: OK 27
Monica Macovei a propus-o pe Laura Codruta Kovesi
37. pentru functia de Gardianul septembrie
in functia de procuror general al Romaniei.
procuror general! 2006
Doi ofiteri SRI au fost eliberati din arestul preventiv

Judecator si faptuitor in 27
Romania deoarece un judecator dintre cei noua care au hotarat
38. dosarul ofiterilor SRI septembrie
Libera eliberarea a dat declaratii in acest dosar penal in
2006
calitate de faptuitor.
In sfirsit, ne integram.
27
Dupa sapte ani, trei
Cotidianul septembrie Raportul Comisiei Europene a confirmat ieri ziua de
presedinti si patru
2006 1 ianuarie 2007 2007 pentru aderarea Romaniei si
premieri
39. Bulgariei la UE. Totusi, intr-un raport al Comisiei
28 Europene, CSM continua sa fie principala problema a
Amenintarea UE pe
Ziua septembrie Justitiei romanesti.
Justitie
2006
Instantele militare nu 29 O decizie a CEDO a stabilit ca judecatorii si
40. mai au voie sa judece Ziua septembrie procurorii militari nu sunt impartiali si obiectivi
civili 2006 intrucat sunt platiti, avansati in grad de MapN.
28
Acuzatii PC – 'Monica Jurnalul Presedintele PC, Dan Voiculescu, a prezentat o
septembrie
Macovei, politie politica National autorizatie de perchezitie, despre care a spus ca este
2006
semnata de Monica Macovei in anul 1984, pe vremea
41.
«Felix» a scos din cand era procuror. Astfel s-a lansat acuzatia ca
28
«dosarul» Macovei o Monica Macovei afacut politie politica inainte de
Gardianul septembrie
perchezitie in alb. Pentru 1989.
2006
Securitate?
29 MJ a blocat accesul, din reteaua instantelor si
Chiuariu a scos
42. Cotidianul septembrie Parchetelor, la blogul unui judecator care a devoalat
internetul in afara legii
2006 modul fraudulos de organizare a concursurilor in MJ.
Chiuariu: Tot ce s-a 29 Tudor Chiuariu, a criticat din nou reforma justiţiei
43. Adevarul
făcut în ultimii ani în septembrie iniţiată în perioada Monicăi Macovei, susţinând că
102
justiţie a fost la presiuni 2006 aceasta s-a făcut la presiunile externe.

externe
Patru membri ai asociatiei Magistrati Europeni pentru
3 Democratie si Libertati s-au intalnit cu judecatori
Lectii europene pentru Evenimentul
44. ocotmbrie romani pentru a discuta, in cadrul unui seminar,
magistratii romani Zilei
2006 despre responsabilitatea judecatorilor fata de cetateni.
Magistratii "au 3 Cadrul unei conferinte a dat prilejul magistratilor sa

45. explodat" in fata Ziua ocotmbrie denunte instabilitatea legislativa si rolul de figurant
expertilor UE 2006 oferit judecatorului in procesul de reforma.
Laura Kövesi a devenit procuror general al
3
Decret prezidential - Jurnalul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
46. octombrie
Kövesi, 'da' pe toata linia National Justitie dupa ce a primit girul presedintelui Traian
2006
Basescu si al CSM-ului.
Intr-un raport asupra sistemului judiciar romanesc
4 prezentat de catre expertul UE Jesper Wittrup, acesta
Justitie Second-Hand
47. Ziua octombrie din urma se arata foarte critic catre justitia din
pentru UE
2006 Romania si ii scoate in evidenta multitudinea de
neajunsuri.
DNA a obtinut ieri mandat de arestare pentru un fost
5
Procuror arestat pentru procuroral Parchetului General, acuzat ca ar fi primit
48. Cotidianul octombrie
mita mita de la un om de afaceri din Vaslui pentru a-i
2006
fabrica un dosar lui Adrian Porumboiu.
Judecătoarea Rodica Marchescu, de la Tribunalul
7
Magistrat trimis în Timiş, a fost trimisă în judecată de DNA pentru
49. Adevarul ocotmbrie
judecată primire de foloase necuvenite formă de dividende în
2006
sumă de 72.395.500 lei vechi.
O serie de posturi-cheie din Justitie sunt detinute de
10 magistrati din judetele Cluj, Alba sau Sibiu, prin
Reforma ardeleneasca in Romania
50. octombrie urmare din Ardeal. Numai ca magistratii ardeleni sunt
Justitie Libera
2006 grupati in doua tabere, una de reformisti si una de
conservatori.
Blocajul din Justitie:
11
suspendari de procese,
Gardianul ocotmbrie
avocati amendati si
2006
alarme false cu bomba
13 Greva avocaţilor din Uniunea Naţionale a Barourilor
Avocatii se intorc in
Gandul octombrie din România a paralizat sistemul judiciar. Greva a
instante
51. 2006 produs procese amânate, inculpaţi netrimişi în
13 judecată sau violatori puşi în libertate.
Avocatii au incetat greva Ziua octombrie
2006
16
Greva din justiţie, între
Adevarul octombrie
orgolii şi legalitate
2006
Un raport al CRJ si IPP arata ca timp de zece ani
(1996-2006), comisiile de verificare a averilor nu au
12
Institutiile Anticoruptie, reusit sa descopere vreun caz de imbogatire ilicita. In
52. Ziua octombrie
Performanta Zero plus, sunt dezvaluite averile mari, obtinute de politisti
2006
si magistrati prin donatii de la rude sau prin alte
mijloace nerealiste.
Laura Codruta Kövesi a 14 Noul procuror general al Romaniei, Laura Codruta
53. inceput schimbarile la Gardianul octombrie Kövesi, a inceput schimbarile la nivel inalt din
nivel inalt din Parchetul 2006 institutia pe care o conduce.
103
General
Magistratii din CSM vor sa ramina in conflict de
14
interese pina la sfirsitul de mandat, in ciuda
54. CSM scoate limba la UE Cotidianul octombrie
recomandarilor UE de a opta intre functiile de
2006
conducere si calitatea de membru CSM.
CSM a elaborat un proiect privind unificarea practicii
14 judiciare, pe care l-a trimis Ministerului Justitiei.
CSM cere practica
55. Ziua octombrie Acesta a fost elaborat de CSM ca urmare a criticilor
unitara
2006 Comisiei Europene, care a semnalat ca in Romania
legea se interpreteaza arbitrar de magistrati.
Monica Macovei si-a exprimat nemultumirile privind
19
Legile siguranţei, înecate noile Legi ale siguranţei naţionale, referindu-se la
56. Adevarul octombrie
în observaţiile Justiţiei puterile sporite acordate SRI, unele contravenind cu
2006
noul Cod Penal.
19
Conservatorii vor clauză
Adevarul octombrie
sectorială pe Justiţie
2006
Germania ar putea cere 24 Conservatorii germani solicită Comisiei Europene
57. activarea clauzei pe Adevarul octombrie activarea clauzei de salvgardare sectorială la capitolul
justiţie pentru România 2006 afaceri interne şi justiţie la 1 ianuarie 2007 2007.
Bundestagul cere, astăzi, 27
activarea clauzei pe Adevarul octombrie
justiţie pentru România 2006
20 Dupa ce s-a rasturnat cu masina pe care o conducea
Prim-procurorul isi Evenimentul
58. octombrie beat, seful parchetului de pe langa Tribunalul Cluj,
toarna cenusa in cap Zilei
2006 Nicolae Moldovan, se gandeste sa demisioneze.
Procurorul Mircea Zarie, adjunctul sefului DNA, a
Magistratii infractori,
25 introdus noi reguli de procedura penala atunci cand
cercetati cu manusi
59. Gandul octombrie invinuitul nu este un simplu cetatean, ci un magistrat
pentru a nu le fi afectate
2006 astfel practicand un tratament favorizant pentru
cariera si averea
judecatorii si procurorii care incalca legea.
Ziua Europeana a Justitiei Civile a readus in prim-
Ziua Europeana a 26 plan problemele grave cu care se confrunta magistratii
Jurnalul
60. Justitiei - Sarbatoare cu octombrie romani precum lipsa de personal, nemultumirea
National
gust amar 2006 salariala sau maniera de a modifica actele normative
fara sfatul magistratilor.
Publicarea regulamentului fara consultarea CSM a fost

Publicarea 26
criticata de Dan Lupascu. Desi este consultativ, ca
61. regulamentului DNA Ziua octombrie
punct de vedere, avizul CSM trebuie dat obligatoriu,
criticata de Lupascu 2006
fiind reglementat prin lege.
200 de magistrati si-au 30 Acestia au renuntat la robe – dar nu si la statutul de

62. tras costume ministeriale Gandul octombrie magistrat si salariul de demnitar - pentru a deveni
peste robe 2006 simpli functionari, prin metoda “detasarii”.
CSM dezaproba prestatia publica a ministrului
31 Justitiei care considera ca in interiorul CSM exista
Contre intre CSM si
63. Gandul octombrie conflicte de interese si ca inca mai sunt clanuri de
ministrul Justitiei
2006 putere in Justitie.
Weber acuza justitia de 31 Într-o scrisoare deschisă, trimisă premierului

64. Adevarul
aranamente murdare octombrie Romaniei, Weber acuză că procesul de selecţie
104
2006 anunţat iniţial a fost modificat pe parcurs de

organizatori, Ministerul Justiţiei şi Ministerul de
Externe, "pentru a aranja în mod murdar diverse
lucruri".
Ministrul Justitiei considera ca, in ultimul an si
31 jumatate, Romania a facut pasi importanti in lupta
65. Macovei lauda DNA Ziua octombrie anticoruptie. In schimb, criticile ministrului vizeaza
2006 activitatea CSM care a caracterizat activitatea sa ca
fiind deloc exceptionala.
Legea privind accesul la informatiile publice a produs
3
Curtea Suprema invinsa recent un interesant precedent judiciar: o Curte de
66. Cotidianul noiembrie
de o Curte mai mica Apel a obligat instanta suprema sa se conformeze
2006
acestei legi
Calin Popescu Tariceanu a cerut CSM sa isi „exprime
7 opinia privind cele doua candidaturi la posturile de
Candidatii lui Tariceanu
67. Cotidianul noiembrie judecator la Curtea de Justitie a Comunitatilor
blocati la CSM
2006 Europene si la Tribunalul de Prima Instanta“, insa
Consiliul a refuzat.
7
PD il salveaza pe CSM a avizat detasarea lui Ilie Botos la MApN, la
68. Cotidianul noiembrie
soldatul Botos solicitarea ministrului Sorin Frunzaverde.
2006
Printr-un comunicat de presa, forul suprem al
Pozitie CSM - 8 judecatorilor a recunoscut ca perfect legala si
Jurnalul
69. Presedintele, consiliat noiembrie constitutionala gratierea unor persoane de
National
gresit la gratiere 2006 presedintele Romaniei, dar a constatat depasirea
atributiilor in ceea ce priveste motivarea gratierii.
"Din martie 2007, am 8 Intr-un interviu acordat EVZ, ministrul Justitiei acuza
Evenimentul
70. simtit ca guvernul nu noiembrie lipsa de sustinere politica in coalitia guvernamentala.
Zilei
mai e o echipa" 2006
CSM s-a simtit lezat de maniera in care presedintele
9 Romaniei, Traian Basescu, si-a motivat decretul de
Contre CSM - Basescu
71. Ziua noiembrie gratiere pentru trei tineri condamnati la ani grei de
pe trei gratieri
2006 inchisoare pentru detinere si trafic de droguri.
Conflictul avocatilor se Protestul avocatilor din Uniunea Nationala a

reaprinde. Protestele ar 13 Barourilor din România ar putea fi reluat din 15
72. putea reincepe din 15 Gardianul noiembrie ianuarie 2007 daca Parchetul General nu va solutiona
ianuarie 2007 2006 pâna atunci plângerile depuse de barourile clasice
împotriva „avocatilor ilegali“
Presedintele Curtii Constitutionale, Ioan Vida, a
16
Salariul procurorului Evenimentul semnat o decizie prin care anuleaza accesul la
73. noiembrie
Dungan, pus la secret Zilei informatii publice. Mai exact, aceasta se refera la
2006
secretizarea veniturile tuturor bugetarilor.
Legi fara aviz - CSM, 17
Jurnalul CSM a fost omis de la avizarea mai multor acte
74. ignorat de Executiv si noiembrie
National normative.
Legislativ 2006
Cazul gratiatului Popa - 17 CSM a cerut oficial sa vada referatele semnate de
Jurnalul
75. 'Referatele Macovei', noiembrie ministrul Monica Macovei prin care aceasta a avizat
National
cerute la control 2006 favorabil gratierea unor condamnatilor
Ministerul Justitiei a lansat o noua campanie
22 impotriva coruptiei, care vizeaza "sensibilizarea
Campanie anticoruptie Evenimentul
76. noiembrie judecatorilor si a procurorilor fata de efectele nocive
pentru magistrati Zilei
2006 ale acestui fenomen".
Spaga din Magistratura 22 Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a prezentat presei

77. Ziua
produce cutremure noiembrie prima parte a campaniei mediatice pe care a initiat-o
105
2006 in scopul de a preveni coruptia din Justitie. Aceasta

consta in filmulete publicitare si afise ce vor fi lipite
prin parchete si instante care au rolul de a avertiza
despre pericolele coruptiei.
24
CSM contra Monica, o
Cotidianulnoiembrie Monica Macovei si membrii CSM s-au certat ieri din
noua runda
2006 nou, timp de mai multe ore, pe tema regulamentului
78.
24 DNA. Presa a fost scoasa din sala pentru a nu asista la
Contre intre CSM si
Ziua noiembrie polemica.
Macovei
2006
Narcis Iordache 28 Un complet format din noua colegi ai sai a admis, ieri,
Evenimentul
79. "Judecatorul-pres" noiembrie recursul lui Cornoiu impotriva hotararii CSM de a-l
Zilei
ramane magistrat 2006 exclude din randul judecatorilor.
Legaturile oculte dintre 2 Vicepresedintele CSM, Cristian Deliorga, a declarat ca
80. servicii si procurori Ziua decembrie nu se vor lua masuri impotriva procurorilor care au
bagatelizate de CSM 2006 legaturi nepotrivite cu serviciile secrete.
Mai multi procurori din cadrul Parchetului General
7 vor pleca din functii deoarece nu lucreaza mai nimic,
"Multi procurori trebuie
81. Ziua decembrie spune Monica Macovei. Ministrul Justitiei studiaza si
sa plece"!
2006 posibilitatea modificarii legii, astfel incat sa-i fie CSM
o parte din atributii.
Procurorul general al Romaniei a trimis la CSM
propunerea sa scrisa de infiintare si desfiintare a
Codruta Kovesi a trimis
13 sectiilor din cadrul Parchetului de pe langa Inalta
catre CSM propunerile
82. Gandul decembrie Curte de Casatie si Justitie. Se vizeaza o
de injumatatire a sefimii
2006 descongestionare a institutiei si o redistribuire a
din Parchetul General
procurorilor catre Parchetele locale, unde exista un
numar foarte mare de cazuri pe cap de procuror.
CSM a stabilit ca atitudinea ministrului Justitiei,
Atitudinea ministrului
14 Monica Macovei, de reevaluare a probelor in cazul
Justitiei in cazul
83. Gandl decembrie celor doi gratiati in luna noiembrie de catre
gratiatilor afecteaza
2006 presedintele Romaniei, afecteaza sistemul judiciar si
sistemul judiciar
credibilitatea sa.
O ancheta JN arata lipsa de interes sau vointa a
14
Erori - Pusculita Jurnalul magistratilor in a-si completa declaratiile de avere. De
84. decembrie
magistratilor National asemenea o buna parte din cei investigati au venituri
2006
foarte ridicate.
18
Directie anticoruptie la
Gandul decembrie Ministerul Apararii va avea o directie de prevenire si
MApN
2006 anchetare anticoruptie. Aceasta se va numi Directia
85. de Prevenire si Investigare a Coruptiei si Fraudelor
18 (DPICF) si se va ocupa cu supraveghera licitatiilor din
«Anticoruptie» dupa
Gardianul decembrie interiorul ministerului.
model britanic la MApN
2006
In premiera pentru Romania post-decembrista, un
Premiera: Instanta procuror aflat in exercitiul functiunii ar putea intra
obliga Parchetul la 19 automat sub urmarire penala, daca instanta de recurs
86. acuzarea procurorului Gardianul decembrie va mentine decizia Curtii de Apel, prin care aceasta
Marius Vasile de 2006 din urma a dat dreptate unui justitiabil, achitat
represiune nedreapta! definitiv si irevocabil, care s-a plans impotriva actelor
facute de anchetatorul sau.
Pe Macovei o doare-n... 20 Cu unanimitate de voturi, procurorul Codrut Olaru,
87. Gardianul
DIICOT decembrie sef DIICOT - Serviciul Teritorial Bacau, a fost avizat
106
2006 pentru conducerea DIICOT - Structura Centrala. Se

pare totusi ca noul sef este un personaj destul de
controversat.
Pus in situatia de a fi revocat din functie, la
Schimbarile lui Macovei 21
Jurnalul propunerea ministrului Justitiei, prim-adjunctul
88. - Demisia bate decembrie
National procurorului general al Parchetului instantei supreme,
revocarea? 2006
Marcel Sampetru, si-a dat demisia.
Incredibil - Saracii 21
Jurnalul
magistrati se cred decembrie
National Conform unui studiu realizat de TI-Romania pe
victimele presei! 2006
perceptiile din interiorul justitiei, peste jumatate din
89. Procurorii si judecatorii judecatorii si procurorii romani cred ca mass-media
chestionati de 21 exercita presiuni directe si indirecte asupra sistemului
«Transparency» spun ca Gardianul decembrie judiciar.
mass-media fac presiuni 2006
asupra lor
Sustinut in sedinta de procurorul general Laura
22
Reguli noi in Parchetul Kövesi, noul regulament a fost aprobat numai dupa
90. Cotidianul decembrie
General ce presedintele Basescu a insistat mai bine de o ora si
2006
i-a convins pe mem-brii CSM sa nu amine votarea.
Basescu a recunoscut ca Seful statului, Traian Basescu, a prezidat ieri lucrarile
22
palma CSM data sedintei CSM, principala grija prezidentiala fiind
Gardianul decembrie
motivarii gratierilor a asigurarea votarii organigramei si a proiectului
2006
91. fost «corecta» Regulamentului de ordine interioara a Parchetului
Basescu, la CSM: 'Am 22 instantei supreme. In plus, acesta a apreciat activitatea
Jurnalul
avut un sentiment de decembrie CSM si a indicat intr-o maniera indirecta greselile
National
jena!' 2006 ministrului Justitiei.
Monica Macovei cere
monitorizarea în 4 ianuarie Romania inca risca activarea clauzei de salvgardare in
92. Gandul
continuare a Justitiei din 2007 2007 domeniul Justitiei si al luptei impotriva coruptiei.
Romania
CSM îl acuză pe şeful
6 ianuarie
Gărzii de Mediu de Adevărul
2007 Silvian Ionescu este acuzat de Consiliu că ar încerca
93. imixtiuni în justiţie
să influenţeze soluţia instanţei de recurs.
Disputa – Justiţia Jurnalul 6 ianuarie
porcaita Naţional 2007 2007
Specializati in lupta anticoruptie, procurorii DNA se
vor concentra, conform unei decizii a Ministerului
Reforma - DNA, buna la
Jurnalul 8 ianuarie Justitiei, asupra celor care pagubesc statul cu mai mult
toate, e facuta varf de
Naţional 2007 de un milion de euro, prin crima organizata, in timp
lance!
ce structura creata special pentru asta ramane sa se
94. ocupe de dosarele minore.
Un sondaj de opinie, realizat în toate statele UE
Încrederea în justiţie s-a
9 ianuarie prezentat la Bucureşti arata ca increderea romanilor
prăbuşit cu opt procente Adevărul
2007 în justiţie a scăzut de la 34 de procente la 26, doar în
în şase luni
şase luni.
CSM isi alege o noua conducere intr-o atmosfera
Alegeri la CSM: Lupascu 9 ianuarie tensionata de interpretare diferita a legii proprii.
95. Cotidianul
revine 2007 Fostul presedinte Dan Lupascu, ar putea candida inca
o data.
107
Macovei se plange Tintele criticilor ministrului sunt premierul Tariceanu

Europei ca politica 10 ianuarie si Parlamentul care a lasat "fara maini si fara dinti"
96. Gândul
anticoruptie a disparut la 2007 Legea ANI privind controlul averilor demnitarilor.
Bucuresti
La inceputul lunii septembrie 2006, ministrul a cerut
Informatizarea CSM revocarea din functie a celor doi presedinti
11 ianuarie
97. instantelor, disputa Cotidianul pentru ca n-au achizitionat echipamente IT si de
2007
Macovei – CSM comunicatii aferente programului de informatizare a
sistemului judiciar.
Ministrul Justitiei s-a laudat cu reusita informatizarii
sistemului judiciar. Cu toate acestea, desi MJ a cheltuit
11 ianuarie
98. Macovei minte Ziua zeci de milioane de euro, justitiabilii nu pot beneficia
2007
de acest sistem, deoarece portalul instantelor este, in
multe cazuri, neactualizat si nefunctionabil.
Smecherie de magistrat: 11 ianuarie CSM ii ancheteaza pe magistratii care si-au ascuns
99. EVZ
"conform fisei fiscale" 2007 veniturile din declaratia de avere.
Guvernul a publicat in Monitorul Oficial doua
ordonante de urgenta care dau dreptul procurorilor sa
intercepteze secretul bancar, convorbirile telefonice si
13 ianuarie comunicatiile electronice prin Internet, sau sa puna
100. Minciuna lui Macovei Ziua
2007 persoane sub filaj, fara mandat din partea
judecatorului. Ordonantele nu au fost supuse
dezbaterii publice si incalca grav drepturile
constitutionale ale cetatenilor.
Procurorul Vasile Doana a primit aviz negativ pentru
Justitia nu are eroi. Nici sefia Parchetelor Militare, de la Traian Basescu la
15 ianuarie recomandarea CSM desi acesta in ciuda faptului ca
101. macar pe procurorul Gardianul
2007 acesta si-a dovedit abilitatea in infaptuirea actului de
Vasile Doana
justitie.
Reprezentantul Comisiei Europene in Romania a
102. Comisia UE cu ochii pe 19 ianuarie amintit ca Bucurestiul mai are de continuat lupta
EVZ
Justitie 2007 anticoruptie si reforma in justitie in caz contrar
riscand sa nu poata primi fondurile alocate de UE.
Ce mai puternica organizatie internationala a mass-
media, Federatia Internationala a Jurnalistilor (FIJ), a
20 ianuarie condamnat gestul ministrului Macovei, care a afirmat
103. Ministrul anti justitie Ziua
2007 ca nici ZIUA, nici directorul ziarului nu au dreptul sa
critice Ministerul Justitiei, atata vreme cat Sorin Rosca
Stanescu este anchetat.
Magistratii de la Judecatoria Timisoara au calificat
Judecatorii se plang de
104. 20 ianuarie drept "nesatisfacatoare" relatia cu avocatii Baroului
grefierii si avocatii slab EVZ
2007 Timis si au invocat "situatii" in care au avut de a face
pregatiti
cu aparatori "slab pregatiti profesional".
Conform procurorului general al Parchetului de pe
Tot mai multi procurori 27 ianuarie langa Curtea de Apel Bucuresti, George Balan, tot
105. Gândul
vor sa devina judecatori 2007 mai multi procurori vor sa devina judecatori sau
pleaca spre DNA, DIICOT.
Un raport al Consiliului Superior al Magistraturii a
Raport CSM - Justitia Jurnalul 29 ianuarie scos la iveala existenta a zeci de mii de dosare uitate
106. din fisete Naţional 2007 sau ""lasate"" prin fisetele procurorilor ori ale
politistilor.
107. Unicat pentru Justitie: in Gardianul 1 februarie Multi procurori au fost facuti judecatori, prin transfer,
108
Romania exista sentinte 2007 in baza Legii 92/92.

date de procurori!
Procurorii anticoruptie au fost sfatuiti ieri, la sedinta
"Nu aveti nici o de bilant a DNA, de ministrul Justitiei, Monica
obligatie fata de Guvern, 7 februarie Macovei, sa-si continue activitatea in ritmul din 2006,
108. Gândul
Presedintie, Ministerul 2007 iar atunci cand ajung sa ancheteze politicieni, sa nu
Justitiei" stea pe ganduri in privinta partidelor din care fac
parte acestia.
Magistratii timisoreni au inregistrate in declaratiile de
Magistratii timisoreni, România 7 februarie
109. avere proprietati cu o valoare neasteptat de mare, insa
ingropati in datorii Liberă 2007
paradoxal ei sunt si foarte indatorati bancilor
Senatorii conservatori împreună cu cei de la PSD şi
"Minciuna-adevărul
110. 9 februarie PRM au depus la Biroul permanent al Senatului
justiţiei Macovei", Adevărul
2007 moţiunea simplă "Minciuna-adevărul justiţiei
depusă la Senat
Macovei" prin care cer demiterea ministrului justiţiei
Presedintele CSM
pledeaza pentru 10 Presedintele CSM, Anton Pandrea nu considera
111. incriminarea calomniei Gardianul februarie eficienta introducerea raspunderii materiale a
si lipsa raspunderii 2007 magistratului pentru solutiile date.
magistratilor
Magistratii si conducerea Curtii de Apel Timisoara au
anuntat prioritatile in activitatea judiciara pe care o
12 vor desfasura in anul 2007, dar au identificat si
Magistratii timiseni isi
112. EVZ februarie principalele vulnerabilitati care afecteaza calitatea
fac autocritica
2007 actului de justitie si, ca si o consecinta, determina si
perceptia populatiei asupra institutiilor care ii
reprezinta.
Procurorul general al Laura Codruta Kovesi a asigurat ca va asigura toate
14
Romaniei va asigura conditiile necesare pentru ca procurorii sa poata
113. Gândul februarie
accelerarea dosarelor finaliza cat mai repede dosarul Revolutiei din 1989 si
2007
Revolutiei si Mineriadei pe cel al Mineriadei din iunie 1990.
13
Macovei demisa de Jurnalul
114. februarie
Senat Naţional Motiunea anti-Macovei a fost adoptata ieri in Senat cu
2007
81 de voturi “pentru” si 46 “impotriva”. Astfel,
14
opozitia cere demisia ministrului Justitiei.
115. Macovei pica motiunea Cotidianul februarie
2007
Preşedintele PD, Emil Boc, a cerut, ieri, colegilor din
Boc cheamă Coaliţia să-l 19
Alianţa D.A. şi din coaliţia majoritară o declaraţie
116. apere pe ministrul Adevărul februarie
fermă de susţinere a ministrului justiţiei, Monica
justiţiei 2007
Macovei, precum şi a luptei anticorupţie.
CSM a avizat favorabil controversata ordonanta a
Propunere CSM - 19
Jurnalul DIICOT, dar a facut observatii si propuneri pentru
117. Retelele informatice, februarie
Naţional cateva articole, printre care si cel privind accesul
accesate doar cu aviz 2007
procurorilor la retelele informatice.
Costiniu a acuzat-o pe Monica Macovei si de
22
Macovei a confiscat "veleitarism si amatorism" in incercarea de a confisca
118. Ziua februarie
reforma in folos propriu reforma justitiei in folos propriu, in dauna muncii a
2007
mii de procurori, judecatori si functionari din sistem.
O directiva a Comisiei Europene atentioneaza
23
Romania ca risca clauza de salvgardare pe Justitie,
119. Corijentele Justitiei Ziua februarie
daca nu va recupera restantele din Justitie, ramase
2007
dupa reforma lui Macovei si prestatia CSM.
109
GREVA PARLAMENTARA anti-Macovei pierde

30 de legi ale Justitiei ar 24
teren, dar votul impotriva tuturor proiectelor purtand
120. putea fi boicotate de Gândul februarie
semnatura ministrului - o alta modalitate de protest
PSD si PRM 2007
anuntata de Opozitie - este de actualitate.
Procurorul general al Romaniei, Laura Kövesi, a
dispus redeschiderea anchetei referitoare la doi
26 procurori care au fost acuzati de Sorin Rosca
Procurori din nou sub
121. Cotidianul februarie Stanescu, directorul cotidianului „Ziua“, ca au dispus
ancheta
2007 in mod abuziv verificarea conturilor sale bancare si au
furnizat presei informatii false despre el din dosarul
Rompetrol.
Un raport secretizat påna la pronuntarea finala,
Inspectorii CSM detin o realizat de inspectorii Consiliului Superior al
31
«bomba cu ceas»: un Magistraturii la Parchetul Curtii de Apel Constanta si
122. Gardianul februarie
raport care dovedeste unitatile din subordinea acestuia, releva in 800 de
2007
Justitia «de Limanu» pagini de concluzii multe nereguli in planul de
reforma a justitiei realizat de Macovei.
Reprezentantii Curtii de Apel Timisoara au confirmat
Trei judecaori ai Curtii 2 martie
123. EVZ ca DNA a sesizat conducerea institutiei cu privire la o
de Apel, vizati de DNA 2007
ancheta care vizeaza judecatori ai instantei regionale.
Comisia juridica din Senat a avizat favorabil
Opozitia mai da o
propunerea legislativa din partea PC si PSD care
lovitura in Senat: CSM va 3 martie
124. Cotidianul prevede ca procurorul general al Romaniei sa fie
alege procurorul general 2007
numit de presedinte, la propunerea CSM si nu la cea a
si seful DNA
ministrului Justitiei.
Proiectul de Cod penal lansat spre dezbatere publica
"Presiuni asupra
de catre ministrul Justitiei Monica Macovei introduce
justitiei" prin comentarii 5 martie
125. Gândul o serie de noi infractiuni care ii vizeaza in principal pe
referitoare la judecatori 2007
judecatorii, procurorii, politistii si grefierii care
si procurori
lucreaza la rezolvarea dosarelor penale.
Doua persoane din Bucureşti vor sta după gratii 15
Escroci în numele ani, după ce au fost prinşi în flagrant de către poliţişti
7 martie
126. Consiliului Superior al Adevărul şi procurori, în timp ce luau bani de la o persoană,
2007
Magistraturii pentru a-i asigura o presupusa soluţie favorabilă într-
un dosar penal.
Seful Anticoruptiei, Seful Directiei Anticoruptie din MAI a demisionat
7 martie
127. invins de politistii Cotidianul dupa ce i s-au cerut dosarele in care ancheta politisti
2007
imobiliari din Corpul de Control.
Reforma sistemului judiciar, patronata de Monica
Rezistenta la reforma, un 10 martie Macovei, intampina rezistenta din partea
128. Ziua
risc pentru aderare 2007 parlamentarilor romani, iar aceasta opozitie risca sa
declanseze clauza de salvgardare.
Ultimele rapoarte prezentate arată că magistraţii
Scandalurile din spatele
12 martie consideră presa ca pe un factor important de presiune
129.robei, faţa unei Justiţii cu Adevărul
2007 asupra lor. In plus, Traian Băsescu a recomandat
probleme
magistratilor să nu ia în seamă presa.
CSM a adoptat un plan de masuri prioritare pentru
evitarea activarii clauzei de salvgardare pe capitolul
Masuri pentru evitarea 14 martie "Justitie si Afaceri Interne". Masurile se refera la
130. EVZ
clauzei de salvgardare 2007 unificarea jurisprudentei si asigurarea unei practici
judiciare unitare, consolidarea capacitatii si
raspunderii CSM.
15 martie Ministrul Justitiei, Monica Macovei, sustine ca daca
131. Razboiul Codului Penal Ziua
2007 Parlamentul va pune in vigoare Codul penal din 2004,
110
realizat de ex-ministrul Rodica Stanoiu justitia penala

va fi blocata datorita necorelarii noului cod cu cel de
procedura penala existent.
Promitand ca va pleda Franco Frattini aminteste Parlamentului ca trebuie sa
pentru amanarea activarii 19 martie faca reforme pentru romani, nu pentru Bruxelles.
132. Gândul
clauzei de salvgardare 2007 “Sunt de parere ca e absolut necesar sa fie parcurse
toate jaloanele din domeniul justitiei si securitatii.
Penurie de procurori in 22 martie
133. Ziua
magistratura 2007 Pentru ocuparea a peste 600 de posturi vacante, se va
Evaluarea magistratilor deschide o bresa legislativa prin care absolventii
se face anul acesta, iar 22 martie facultatilor de Drept pot deveni procurori fara a mai
134. Gândul
intrarea in magistratura 2007 trece prin Institutul National al Magistraturii.
se simplifica
O Agentie Nationala de Inregistrare si Interceptare
Macovei nu vrea control 26 martie
135. Ziua aflata sub control parlamentar total este lipsita de
parlamentar 2007
sens, conform declaratiilor lui Monica Macovei.
Proiectul Raportului privind starea justiţiei pe 2006
Justiţia, lăsată de arată ca corectitudinea actului de justiţie este din ce în
26 martie
136. izbelişte sub avalanşa Adevărul ce mai alterată de numărul mare de dosare, raportat la
2007
dosarelor numărul judecătorilor şi al procurorilor care au lucrat
efectiv la ele.
Conform parerilor expertiilor, noul Cod penal propus
Noul Cod Penal nu 27 martie in dezbatere publica, nu respecta dreptul la aparare si
137. Ziua
respecta dreptul aparar 2007 trebuie corelat cu un Cod de procedura penala. In
plus, contine texte neconstitutionale.
La sase luni de la raportul de monitorizare al
Executivului de la Bruxelles privind stadiul
Riscul ca Romania sa fie
pregatirilor Romaniei, stat la acea vreme in curs de
supusa clauzei de 28 martie
138. Gândul aderare, Bucurestiul urmeaza sa trimita, pana la
salvgardare pe justitie – 2007
sfarsitul lunii in curs, un raport Comisiei Europene,
redus
privind progresele reformelor din sistemul judiciar si
combaterea coruptiei.
Conform AFP citand diferiti experti, Romania
Reforma in Justitie 30 martie intarzie reforma din sistemul judiciar, desi a inregistrat
139. EVZ
intarzie 2007 progrese in cadrul luptei impotrivia coruptiei, de la
aderarea la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.
AFP: Romania si Romania si Bulgaria au facut progrese in reforma
31 martie
140. Bulgaria, progrese in Cotidianul Justitiei si in lupta impotriva coruptiei, dupa aderarea
2007
Justitie la UE, dar exista inca intirzieri, relateaza AFP.
In locul Monicai Macovei, a fost promovat in functia
Mafia de la Iasi pune sef 3 aprilie de ministru al justitie, Tudor Chiuariu. Acesta este
141. EVZ
la Justitie 2007 sustinut de Relu Fenechiu al carui nume a fost
implicat in numeroase afaceri cu caracter indoielnic.
Metafore la CSM -
Jurnalul 4 aprilie
Justitie cu Ioana d'Arc si La prima sa intilnire cu CSM, noul ministru al
Naţional 2007
Robin Hood? Justitiei, Tudor Chiuariu, a transmis un mesaj de
142.
conciliere cu organismul care a fost adversarul
Tudor Hood e ironic cu 13 aprilie Monicai Macovei pe parcursul mandatului acesteia.
Cotidianul
Monica d’Arc 2007
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea
Legea contenciosului, Legii privind contenciosul administrativ a fost avizat
5 aprilie
143. amendată de Consiliul Adevărul de CSM însă cu o serie de amendamente în vederea
2007
Superior al Magistraturii recorelării unor texte, tocmai pentru a nu mai lăsa loc
unei interpretări diferite a instanţelor.
144. Magistratii cer asigurare EVZ 7 aprilie Judecatorii Tribunalului Timis au dat in judecata
111
pentru culpa 2007 Ministerul Justitiei si instanta la care lucreaza

reclamand faptul ca nu li s-au facut asigurari de risc
profesional desi legea privind statutul magistratilor
prevede acest lucru.
Scandalul declansat de demisia sefului Directiei
Generale Anticoruptie (DGA) pune MAI intr-o
postura dificila. ONG-urile reprezentate in Comitetul
Blaga, amenintat cu
Strategic, constituit pentru supravegherea activitatii
clauza de salvgardare 8 aprilie
145. EVZ DGA, au criticat pozitia ministerului in raport cu
dupa scandalul 2007
situatia creata la DGA si au amenintat ca vor milita
"Cattani"
pentru declansarea clauzei de salvgardare impusa
Romaniei de UE pe capitolul Justitie si Afaceri
Interne.
Societatea civilă s-a Ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, sesizat de
14 aprilie
146. plâns de noul ministru al Adevărul societatea civilă cu privire la dosarele revoluţiei şi
2007
justiţiei mineriadei din 1990.
Şefii din Ministerul
Macovei a dat un ordin prin care şefii din Ministerul
Justiţiei, promovaţi în 25 aprilie
147. Adevărul Justiţiei pot promova în grad prin susţinerea unui
magistratură printr-un 2007
examen facil.
examen simulat
Ministerul Finantelor Publice a solicitat Consiliului un
punct de vedere referitor la posibilitatea unor actiuni
CSM apara neglijenta 26 aprilie
148. Cotidianul impotriva magistratilor ale caror decizii au fost
judecatorior 2007
infirmate de CEDO si care s-au lasat cu daune
apreciabile pentru Romania.
Chiuariu îl
Tudor Chiuariu, a cerut CSM revocarea din funcţie pe
descăpăţânează pe
149. Gândul motive de “ineficienţă” a procurorului Doru Ţuluş,
procurorul şef Ţuluş cu
şeful Secţiei a II-a din cadrul DNA.
sabia lăsată de Macovei
34 de procurori din cadrul structurii centrale a DNA
34 de procurori îl acuză
au semnat un protest public în care îşi exprimă
pe ministrul Justiţiei de
150. Gândul dezaprobarea faţă de maniera brutală în care ministrul
ingerinţă gravă în
Justiţiei a solicitat CSM revocarea din funcţie a
activitatea DNA
domnului procuror-şef secţie Doru Florin Ţuluş.
Judecătorii şi procurorii
Judecătorii şi procurorii împotriva cărora s-a pus în
inculpaţi vor putea să
151. Gândul mişcare acţiunea penală, si-ar putea profesa in
judece şi să ancheteze
continuare meseria.
inculpaţi
CSM a decis intrarea în
Pentru a acoperi deficitul de personal de la instanţe,
magistratură, fără
152. Gândul CSM a aprobat ca un număr de 26 de candidaţi la
concurs, a 26 de noi
funcţia de judecător să primească postul fără concurs.
judecători
Oficiali din Ministerul Justitiei resping ideea unui
Ideea de Justitie privata
153. Cotidianul 3 mai 2007 sistem judiciar privat, cu judecatori care sa nu fie
lui Patriciu, respinsa
platiti de la buget, avansata de Dinu Patriciu.
Seful DNA il reclama pe Chiuariu i-a cerut lui Morar sa nu mai finalizeze
Romania
ministrul Justitiei la 8 mai 2007 dosare cu actori politici in perioada suspendarii
Libera
CSM presedintelui. Mai exact, ministrul a solicitat sa fie
Daniel Morar l-a acuzat anuntat inainte de finalizarea unor dosare importante.
154. pe Ministrul Justitiei de Adevărul 8 mai 2007 Astfel, seful DNA, Daniel Morar, a anuntat ca va
imixtiune depune o plangere la CSM in care il acuza pe
Evenimentul ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, de imixtiune in
Scandal in Justitie 8 mai 2007 actul de justitie.
zilei
112
Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut revocarea

sefului sectiei a II-a din cadrul DNA, Florin Tulus
pentru exercitarea necorespunzatoare a atributiilor
manageriale. Tulus se ocupa de dosarele mai multor
Cazul "Florin Tulus", un România
155. 8 mai 2007 politicieni, printre care si cel al liderului PC, Dan
test pentru Justitie liberă
Voiculescu. Actiunea ministrului este pus la indoiala
de catre procurorul general al Romaniei, Codruta
Kovesi, cat si de catre Tulus insusi care nu se
considera vinovat de nimic.
Nu intoarceti Romania Evenimentul
156. 9 mai 2007
la justitia Chiuara Zilei
Trei demisii in
Adevărul 9 mai 2007
Ministerul Justitiei
Demisii la Justitie EVZ 9 mai 2007
Tudor Chiuariu
decapiteaza DNA cu
Gardianul 9 mai 2007
legea Monicai Macovei
in mana Decizia ministrului Tudor Chiuariu de a-l revoca din
functie pe adjunctul DNA, Doru Tulus, a provocat
157. Justitia ii tranteste usa in Cotidianul 10 mai un val de proteste ale magistratilor si demisii in masa
nas ministrului 2007 in Ministerul Justitiei. In plus Traian Basescu i-a cerut
România 10 mai ministrului demisia
Revolta procurorilor
Liberă 2007
Justiţia Monicăi
10 mai
Macovei, contra justiţiei Adevărul
2007
lui Chiuariu
10 mai
Motivele lui Chiuariu Ziua
2007
Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a declarat ca
cererea de revocare a sefului Sectiei a II-a a DNA,
Doru Tulus, este motivata de faptul ca ar fi primit
Bruxellesul il contrazice 10 mai
158. Ziua avertismente de la insusi comisarul pentru Justitie,
pe ministrul Justitiei 2007
Franco Frattini, ca in Romania inca nu s-a inregistrat
nici o condamnare in marile dosare de coruptie.
Comisa Europeana neaga ca ar fi cerut asa ceva.
Scandal în Justiţie
Jurnalul 11 mai
Chiuariu, indezirabil
Naţional 2007 Ministrul Justitiei l-a demis pe adjunctul
pentru magistraţi Administratiei Penitenciarelor, Sorin Dumitrascu
159.
Scandal - Ministrul invocand o incompatibilitate intre calitatea de
Jurnalul 11 mai
Justiţiei a cerut prima manager public si cea de director general adjunct la
Naţional 2007
revocare la DNA Administratia Nationala a Penitenciarelor. In locul sau
Ministrul Chiuariu 11 mai a fost pus in functie procurorul iesean George Spaiuc.
160. Cotidianul
recidiveaza 2007
Bogdan Olteanu, este cel de-al doilea inalt demnitar
PNL, dupa ministrul justitiei, Tudor Chiuariu,
reclamat saptamana aceasta la Consiliul Superior al
Presiuni liberale asupra Evenimentul 11 mai
161. Magistraturii pentru imixtiune in activitatea
procurorilor zilei 2007
procurorilor. Sesizarea a fost transmisa, la CSM, de
procurorul general al Romaniei, Laura Codruta
Kovesi
113
Cu toate ca Tudor Chiuariu nu beneficiaza de opinii

favorabile imaginii sale in urma propunerii de
Desi DNA protesteaza, revocare din functie a procurorului sef sectie DNA,
Asociatia Procurorilor 11 mai Doru Tulus, atat din partea unor magistrati, cat si din
162. Gardianul
trece de partea 2007 partea conducerii INM si a comisarului european
ministrului justitiei Franco Frattini, au pactizat totusi cu ministrul
Chiuariu membrii Asociatiei Procurorilor din
Romania.
Procurorul general Laura Kovesi a criticat solicitarea
făcută de preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan
Olteanu, privind audierea unor procurori şi ofiţeri de
Dispută Parchet –
Jurnalul 12 mai poliţie judiciară în comisia parlamentară de anchetă
163. Parlament / Kovesi iese
Naţional 2007 privind interceptarea comunicaţiilor, sesizând
la atac
Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se
pronunţa cu privire la imixtiune în activitatea
procurorilor.
Ministrul german de externe Frank Walter Steinmeier
UE repeta: stabilitate si Evenimentul 12 mai a declarat ca actuala criza politica de la Bucuresti
164.
reforma! zilei 2007 trebuie sa se incheie cat mai repede. In plus, reforma
in justitie nu trebuie blocata
Codruta Kovesi afirma ca procurorii nu au de ce sa
fie audiati la parlament, in conditiile in care Parchetul
Razboiul de
a raspuns deja tuturor intrebarilor formulate de
independenta al Evenimentul 12 mai
165. comisia de ancheta. In opnia acesteia, procurorii au
procurorilor (interviu zilei 2007
fost confundati cu functionari, cu angajati ai
Laura Kovesi
guvernului sau cu angajati ai celorlalte organe ale
administratiei publice.
Fostul procuror Alexandru Chiciu care a condus
Secţia a doua a PNA, o acuza pe Monica Macovei de
Ingerinţe politice în Jurnalul 12 mai
166. ingerinta politica în activitatea procurorilor implicaţi
anchete penale (interviu Naţional 2007
în dosarul penal în care apar Rodica Stănoiu şi Şerban
Brădişteanu.
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Nicholas
Taubman: Tensiunile Taubman, a declarat după o întîlnire cu procurorul şef
14 mai
167. din justiţia română au Adevărul al DNA, Daniel Morar, că tensiunile apărute în ultima
2007
trezit suspiciuni în SUA vreme în justiţia română ar fi creat anumite suspiciuni
în rândul oficialilor de la Washington.
Cel putin noua dintre oamenii cu care noul ministru al
Grupul de la Iasi preia 14 mai
168. Cotidianul Justitiei isi face echipa au trasaturi comune. Fie provin
ministerul lui Chiuariu 2007
din Iasi, sunt membrii PNL sau sunt avocati.
Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a afirmat că
Ministrul Justiţiei vrea că
interceptările convorbirilor telefonice în cauze penale
interceptările telefonice 14 mai
169. Adevărul trebuie să se facă numai cu mandat de la judecător. În
să fie preluate de o nouă 2007
plus, el susţine că interceptările trebuie preluate de la
autoritate
SRI de o nouă autoritate.
Interceptări ilegale –
Jurnalul 15 mai
170. 'Luluţa' Kovesi i-a
Naţional 2007
enervat pe deputaţi
Numai cu mandat de la 15 mai
171. Ziua
judecator 2007
Frattini il avertizeaza pe 15 mai Comisarul european ia in calcul varianta clauziei de
172. EVZ
Chiuariu 2007 salvgardare in urma problemelor pe care le intampina
114
Frattini il avertizeaza pe 16 mai Romania in procesul de reforma al Justitiei. Mai exact,

Cotidianul este vorba de incalcarea independentei procurorilor
Chiuariu 2007
Evenimentul 16 mai DNA si despre adoptarea in forma modificata a legii
Atentie la Justitie privind infiintarea ANI.
Zilei 2007
173.
Clauza de salvgardare e 16 mai
Ziua
pe masa lui Frattini 2007
CSM a hotărât să dispună începând cu 1 iunie
efectuarea unui control de fond la DNA-PNA, pentru
Control general la Jurnalul 17 mai
174. a se verifica, sub toate aspectele, activitatea
Anticorupţie Naţional 2007
procurorilor acestui parchet. Laura Codruţa Kovesi se
arata nedumerita de scopul investigatiei
CSM a dat aviz ca procurorul general, prim-adjunctul
şi adjunctul acestuia, procurorii-şefi de secţii din
cadrul acestui Parchet, procurorul-şef al DNA,
precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii
CSM ia şefii din
18 mai acestora să fie numiţi de preşedintele României, la
175. Parchete de sub aripa Adevarul
2007 propunerea Secţiei pentru procurori. În aceste funcţii
Ministerului Justiţiei
pot fi numite persoane care au o vechime minimă de
10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o
perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o
singură dată
Membrii CSM au sesizat Consiliul Ştiinţific al INM cu
privire la atitudinea directorului Mihai Selegean, care
Şeful Institutului i-a cerut ministrului justiţiei, Tudor Chiuariu, să-şi
Naţional al anuleze participarea la întâlnirea cu auditorii de
176. Adevărul 18 mai
Magistraturii, reclamat la justiţie. CSM a luat în discuţie sesizarea Asociaţiei
Consiliul Ştiinţific Magistraţilor din România, în care se cere demisia
directorului INM, Mihai Selegean, ca urmare a
atitudinii acestuia.
Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu a fost de acord în
Surpriză - Chiuariu plenul Consiliului Superior al Magistraturii ca numirile
Jurnalul 18 mai
177. renunţă la numirile în funcţiile de conducere de la Parchetul Instanţei
Naţional 2007 2007
politice Supreme, DNA şi DIICOT să nu mai fie un atribut
ministerial.
Dupa ocuparea functiei de ministru de catre Tudor
Functionari cercetati
Chiuariu, doi prezumptivi corupti (seful pompierilor
pentru coruptie, repusi 21 mai
178. Gardianul din Gorj si fostul sef al ADS Iasi) au fost repusi in
in functii. Altii sunt scosi 2007
functii. Aceste sentinte au ascutit si mai mult
din arrest
ostilitatea DNA fata de MJ.
Constestarea unei decizii a CSM va suspenda
Prezumtie de hotararea prin care este sanctionat un procuror sau un
22 mai
179. nevinovatie in cazul Ziua judecator, pana la solutionarea recursului de catre
2007
magistratilor instanta suprema, fiind aplicabila si lor prezumtia de
nevinovatie pana la o sentinta definitiva.
CSM a stabilit ca procurorii nu pot fi obligati sa se
Statutul de magistrat
Evenimentul 25 mai prezinte in fata comisiilor parlamentare pentru a fi
180.independent a inceput sa
zilei 2007 audiati ca martori in cadrul anchetelor pe care le
deranjeze
desfasoara demnitarii
115
CSM a criticat formulările din scrisoarea emisă de

preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu,
potrivit cărora procurorii ar fi obligaţi să se prezinte la
audierile parlamentare, ei fiind percepuţi ca nişte
Procurorii nu pot fi citaţi Jurnalul 25 mai
181. funcţionari publici. Astfel, Consiliul a decis că,
de Parlament Naţional 2007
potrivit Constituţiei, procurorii fac parte din
autoritatea judecătorească, astfel că ei nu pot fi citaţi
de Parlament pentru a da explicaţii cu privire la
dosare
CSM: Procurorii nu pot
fi audiati de deputati, 25 mai
182. Gardianul
cum vrea Bogdan 2007
Olteanu
Concursul de promovare a judecatorilor, organizat de
30 mai Consiliul Superior al Magistraturii si Institutul
183. Magistratura masluita Ziua
2007 National al Magistraturii, in data de 4 februarie 2007
a.c., a fost falsificat.
Ministrul justiţiei susţine că nu se pune problema
activării clauzei de salvgardare şi cataloghează zvonul
Justiţia a fost tot timpul existenţei unui raport negativ al UE drept rodul
30 mai
184. folosită (interviu cu Adevărul iresponsabilităţii unor politicieni. El admite că există
2007
Tudor Chiuariu suspiciuni în ceea ce priveşte influenţa politicului
asupra justiţiei şi asta pentru că multă vreme în
România justiţia a fost folosită
Fostul presedinte al CSM Dan Lupascu, a propus
CSM vrea mandate pe 31 mai
185. Cotidianul modificarea legislatiei astfel incit membrii institutiei sa
viata 2007
poata avea un numar nelimitat de mandate.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii un
Peste doua milioane de raport amplu despre evolutia sistemului judiciar in
31 mai
186. procese pe rolul Cotidianul anul 2006 comparativ cu anii precedenti. Una dintre
2007
instantelor principalele concluzii ale documentului este cresterea
cauzelor aflate pe rolul instantelor.
Sapte inspectori CSM Tentativa ministrului justitiei, Tudor Chiuariu, de a-l

2 iunie
verifica, in premiera, Gardianul demite pe seful Sectiei a II-a Penale a DNA, Doru
2007
187. activitatea DNA Tulus, s-a transformat in primul control de fond
efectuat vreodata in ograda organismului national de
CSM controleaza 2 iunie lupta anticoruptie, de la infiintarea acestuia.
Ziua
activitatea DNA 2007
Procurorii de la parchetele din Suceava si Botosani s-
au plans ministrului Justitiei, Tudor Chiuariu, ca sunt
Procurorii si-au spus
Evenimentul 8 iunie prea putini si nu fac fata numarului mare de dosare.
ofurile ministrului
zilei 2007 Intr-o intalnire a lui Tudor Chiuariu cu sefii de
Justitiei
instante pe tara, magistraţii s-au plâns de insuficienţa
188. de resursă umană, raportat la numărul de cauze de
. soluţionat, ca şi deficitul bugetar din sistem.
Neonorarea titlurilor judecătoreşti executorii,
Ministrul Chiuariu şi Jurnalul 12 iunie infrastructura slabă a instanţelor, dotarea deficitară cu
problemele justiţiei Naţional 2007 aparatură audio-video pentru şedinţele de judecată,
dar şi pregătirea profesională slabă a personalului
specializat pe achiziţii publice
116
Concursul susţinut la Institutul Naţional al

Doar un candidat a intrat
18 iunie Magistraturii (INM), la începutul acestei luni, pentru
189. la Institutul Adevărul
2007 ocuparea unor posturi de judecători şi procurori a
Magistraturii
scos la iveală slaba pregătire a juriştilor.
Procurorii de la DNA au început să recurgă la tehnici
de intimidare a judecătorilor, similare cu cele ale
Judecători chemaţi la Jurnalul 22 iunie
190. Securitatii, chemându-i la ordine şi ameninţându-i cu
DNA ca la Securitate Naţional 2007
puşcăria, tocmai înainte de a da o soluţie sau alta în
dosarele pe care le au de judecat.
Conform unei analize a Agentiei Reuters, se
demonstreaza ca rezultatele luptei anticoruptie sunt
blocate de politicieni ezitanti, confruntari politice si o
Romania e cea mai 23 iunie
191. Ziua administratie publica ineficienta. In plus, Ministerul
corupta tara din UE 2007
Justitiei considera ca stirea Reuters se bazeaza pe
informatii eronate si solicita agentiei Reuters
prezentarea de scuze publice.
Un raport extrem de critic la adresa Justiţiei româneşti
va ajunge la Comisia Europeană, cu doar câteva zile
Un raport care critică
24 iunie înaintea primului raport de ţară post-aderare. Raportul
192. justiţia va ajunge la Adevărul
2007 elaborat de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată conţine
Bruxelles
toate problemele privind corupţia şi
disfuncţionalităţile din Justiţie.
UE ne dă notă de trecere 26 iunie
la Justiţie Adevarul
2007
UE, nemultumita de
193 27 iunie Un raport intocmit de secretarul general al Comisiei,
progresele Justitiei Cotidianul
2007 Catherine Day, privind progresele inregistrate de
romane
Romania dojenita, nu si Evenimentul 28 iunie Romania si Bulgaria in domeniul justitiei recomanda
pedepsita Zilei 2007 nu recomanda activarea clauzei de salvgardare in
Integrare lentă şi cu Jurnalul 28 iunie domeniul justitiei, deoarece au fost inregistrate unele
poticneli Naţional 2007 progrese. Cu toate acestea, recomanda continuarea
monitorizarii acestui domeniu.
Comisia Europeana:
194
DGA din MAI, singura 29 iunie
Gardianul
structura anticoruptie 2007
vizibila
Ministrul Justitiei a cerut Comisiei Europene sa
elimine din Raportul de tara aprecieri superlative din
Chiuariu a sabotat 29 iunie capitolul dedicat justitiei referindu-se in particular la
195. Cotidianul
Romania la Bruxelles 2007 evaluarea pozitiva a activitatii DNA. Este primul
oficial din istoria extinderii UE care solicita Comisiei
asa ceva.
Ministerul Justiţiei va lansa o campanie anticorupţie la

Campanie anticorupţie
nivel naţional cfare are drept scop educarea publicului
196. lansată de Ministerul Adevarul 3 iulie 2007
larg, a reprezentanţilor serviciilor publice şi a mediului
Justiţiei
de afaceri cu privire la afectele negative ale corupţiei.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis ca

CSM isi apara privilegiile trebuie sa raspunda criticilor aduse consiliului in
197. in fata Comisiei Cotidianul 7 iulie 2007 Raportul de tara al Comisiei Europene dat publicitatii
Europene in 27 iunie, exprimindu-si indignarea in termeni
diplomatici
117
Vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie, Lidia

Barbulescu, a acuzat faptul ca seful statului incalca
Basescu incalca 10 iulie principiul independentei justitiei, dupa ce Basescu a
198. Ziua
independenta Justitiei 2007 contestat in urma cu doua zile unele sentinte
judecatoresti, referindu-se in special la cazul "Parcul
Bordei".
O informare a CSM arata ca, in ultimii doi ani si
DNA, linie fierbinte la
12 iulie jumatate, DNA a ascultat telefoanele celor pe care i-a
199. ascultari fara Gardianul
2007 cercetat. Cu toate acestea, din 465 de interceptari, 178
discernamant
sunt considerate abuzive.
Invocarea a doua ambasade din UE intr-o plingere
Conflictul de la DGA, la
23 iulie penala depusa de procurorul Irinel Paun impotriva
200. un pas de un scandal Cotidianul
2007 predecesorului sau afecteaza relatiile externe ale
diplomatic
Romaniei.
In luna octombrie a.c., ministrul Justitiei, Tudor
Chiuariu, intentioneaza sa trimita la Parlament un
proiect de modificare si completare a Codului de
26 iulie
201. Codul lui Chiuariu Ziua procedura penala, dupa ce, in prealabil, va supune
2007
acest proiect consultarilor cu avocatii si magistratii.
Scopul este ca procesele sa se judece mai simplu, mai
repede si mai echitabil.
Dupa modelul reformei lui Nicolaescu, Ministerul

Reforma lui Nicolaescu
Justitiei intentioneaza ca administrarea instantelor, din
a prins si la Justitie: 28 iulie
202. Gardianul punctul de vedere al bugetelor, sa fie preluata de un
Chiuariu vrea manageri 2007
manager economic, astfel ca magistratii-presedinti de
la instante
instanta sa nu mai raspunda de partea financiara.
Consiliul Superior al Magistraturii propune

modificarea Legii privind statutul magistratilor. Cea
Propuneri pentru modul
6 august mai importanta dintre modificari priveste modul de
203. de numire a procurorului Ziua
2007 numire a procurorilor sefi de parchete si a
general
procurorului general, care nu va mai fi propus de
ministrul Justitiei, ci de sectia de procurori a CSM.
CSM propune modificarea Legii privind statutul
magistratilor. Cea mai importanta dintre modificari
CSM ar vrea sa poata
7 august priveste însa modul de numire a procurorilor sefi de
204. numi si revoca din Gardianul
2007 parchete si a procurorului general. Acesta nu va mai fi
functie directorii INM
propus de ministrul justitiei, ci de sectia de procurori
a CSM.
Procurorul general, Laura Kovesi, a cerut instanţei
supreme să stabilească un mod unitar de interpretare
Kovesi cere interpretare Jurnalul 16 august şi de aplicare a prevederilor legale referitoare la
205.
unică Naţional 2007 măsura obligării de a nu părăsi localitatea/ţara dispusă
sau prelungită în cursul urmăririi penale, ulterior
sesizării instanţei de judecată
CSM se stropeseste la 25 august
Cotidianul
Banca Mondiala 2007 Banca Mondiala critica stagnarea unor reforme in
Chiuariu şi CSM acuză domeniul justitiei din Romania pe care le-a finantat.
206.
Banca Mondială de 25 august CSM riposteaza acuzind Banca Mondiala de
Adevărul
imixtiuni în justiţia 2007 “ingerinte in actul de justitie”.
română
Ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, a declarat in cadrul
Justitie curata pentru Evenimentul 31 august Forumului European de la Alpbach din Austria, ca
207.
mediul de afaceri Zilei 2007 unul dintre obiectivele Romaniei este crearea unui
mediu de afaceri corect si competitiv, prin reducerea
118
birocratiei si prin crearea unei justitii profesioniste,

predictibile si rapide.
Doar 176 de absolvenţi ai facultăţilor de Drept,

dintr-un număr de 2.635 de candidaţi, au reuşit să
4
Dezastru la examenul de treacă de proba scrisă eliminatorie pentru admiterea la
208. Adevărul septembrie
admitere in Magistratura Institutul Naţional al Magistraturii. Candidaţii rămaşi
2007
în concurs urmează să-şi dispute cele 240 de locuri de
auditori de justiţie.
5 Aproximativ 20 de asociatii au adresat un apel public
CSM acuzat de
209. Cotidianul septembrie la transparenta pe care il supun dezbaterii plenului
secretomanie
2007 CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit o
7 noua regula privind varsta de pensionare a
Seful Curtii Supreme nu Evenimentul
210. septembrie magistratilor, care ii da voie actualului presedinte al
se lasa pensionat Zilei
2007 Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Nicolae Popa, sa
ramana in functie inca doi ani.
DNA îi reproşează Consiliului Superior al
Magistraturii că nu făcut publică decizia de săptămâna
trecută referitoare la Nota inspecţiei judiciare, privind
DNA acuză presiuni din 10
cererea procurorului şef al DNA, Daniel Morar, de a
211. partea ministrului Adevărul septembrie
se constata dacă ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a
Justiţiei 2007
săvârşit fapte de imixtiune în activitatea profesională,
de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea
sa şi a procurorilor DNA.
Modificarile propuse de CSM la legile justitiei in
timpul unei dezbateri organizate de Asociatia
Magistratii acuza CSM 17 Magistratilor, filiala Cluj, pe tema celor trei proiecte
212. ca atenteaza la Cotidianul septembrie de legi referitoare la statutul magistratilor, organizarea
independenta lor 2007 si functionarea CSM si organizarea judiciara au fost
calificate drept o modalitate de a prelua controlul
asupra magistratilor.
Replica DNA la aparitia in presa a fragmentelor din
raportul CSM a fost una foarte dura. Institutia
18
Razboi total, ieri, in condusa de Daniel Morar s-a plâns, , de scurgere de
Justitia romana informatii si acuza in mod direct Sectia de procurori a
2007
CSM de „modul defectuos“ prin care „a gestionat“
concluziile anchetei asupra activitatii DNA
Conducerea Camerei Deputatilor a decis sa ceara
19 CSM si Ministerului Justitiei sa ia masuri impotriva
Deputatii solicita masuri Evenimentul
214. septembrie DNA. Motivul este ca a efectuat ilegal o perchezitie in
impotriva DNA zilei
2007 biroul presedintelui Curtii de Conturi, Dan Drosu
Saguna, fara acordul parlamentului.
Daniel Morar s-a lansat intr-un atac furibund la adresa
inspectorilor CSM si a publicat pe site-ul DNA
22
DNA se plange ca obiectiunile fata de raportul acestora. Problema
nimeni nu-l iubeste majora a lui Morar este aceea ca in concluziile
2007
inspectorilor CSM nu se regasesc decât critici si nici o
apreciere.
29 MJ a blocat accesul, din reteaua instantelor si
Chiuaru a scos internetul
216. Cotidianul septembrie Parchetelor, la blogul unui judecator care a devoalat
in afara legii
2007 modul fraudulos de organizare a concursurilor in MJ.
217.Tot ce s-a făcut în ultimii Adevarul 29 Ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, a criticat din nou,
119
ani în justiţie a fost la septembrie în cadrul conferinţei internaţionale "Procurori,

presiuni externe 2007 democraţie şi stat de drept" de la Palatul
Parlamentului, reforma justiţiei iniţiată în perioada
Monicăi Macovei, susţinând că aceasta s-a făcut la
presiunile externe. In plus, actualele probleme ale
sistemului juridic sunt cauzate de "ambiguitatea
constantă şi necoerenţa legislativă a modului în care s-
a făcut reforma în justiţie
120

studiuCSM2007 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

studiuCSM2007 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bd. Nicolae Bălcescu nr.

Studiu privind percepţia magistraţilor

Acest studiu a fost realizat de Asociaţia Română pentru Transparenţă (Transparency

Partenerul instituţional în realizarea studiului a fost IMAS

@ Drepturile de autor sunt rezervate Transparency International România.

III. Sumar executiv ........................................................................................... 13

IV. Independenţa justiţiei ............................................................................ 17

Evidenţierea percepţiei în rândul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor

V. Sursele de ingerinţă în justiţie .................................................................... 27

Identificarea cauzelor şi a factorilor care generează sau favorizează imixtiunile

VI. Situaţii care pot aduce atingere independenţei justiţiei ........................ 47

Stabilirea situaţiilor concrete în care se manifestă imixtiunile sau presiunile

VII. Disfuncţiile şi vulnerabilităţile sistemului judiciar .............................. 71

Evidenţierea disfuncţiior şi a vulnerabilităţilor ce au ca efect diminuarea

VIII. Percepţia asupra garanţiilor asigurate magistraţilor

Existenţa garanţiilor legale sau măsurilor care să asigure independenţa reală şi

IX. Propuneri ............................................................................................... 93

Începând cu 1990, reforma sistemului judiciar a fost un subiect de actualitate în

Misiunea Transparency International România a fost aceea de a extrage prin metode

• ingerinţa politicului în justiţie;

În procesul de pregătire pentru aderarea la uniunea europeană, tema consolidării

La începutul anului 2007, România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii

La 6 luni de la aderare, Raportul de monitorizare al Comisiei, făcut public pe data de

slăbiciunilor care ar putea împiedica aplicarea eficientă a legislaţiei, politicilor şi programelor

În lumina acestor concluzii, Comisia a considerat oportună amânarea activării clauzei

În acest context, Studiul de faţă poate fi un instrument util de evaluarea a situaţiei

Ca şi în anii trecuţi, studiul a fost realizat pe fondul unor coordonate deosebite în

În lipsa asumării vizibile a misiunii de jurisdicţie disciplinară a CSM, alături de cea de

Aceste demersuri au deschis publicului calea de a aprecia justiţia şi din perspectiva

1 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 765 din 12 noiembrie 2007

Percepţiile caracterizează relaţia între societate şi sistemul judiciar, societatea indicând

Studiul din acest an relevă dinamica percepţiei magistraţilor cu privire la impactul

Studiul de faţă îşi propune să evidenţieze percepţia magistraţilor asupra independenţei

Temele studiului sunt împărţite pe cinci categorii de date:

Interpretarea datelor din cadrul studiului nu reprezintă în mod necesar

Studiul de faţă a folosit următoarele metode de cercetare: focus grupuri, aplicare de

Instrumentele de cercetare au fost utilizate succesiv după cum urmează:

o Analiză calitativă privind percepţia magistraţilor asupra temelor discutate şi

o Validarea sau invalidarea întrebărilor din proiectul de chestionar şi

o Evidenţierea dominantelor stării de spirit din interiorul sistemului judiciar.

S-a aplicat chestionarul pe baza datelor privind evidenţa magistraţilor, comunicată de

Chestionarul a fost transmis tuturor magistraţilor, conform evidenţelor transmise de

Din punct de vedere calitativ datele sunt relevante pe nivele de instanţe/parchete

Grefieri, precum şi ai Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti din Romania, cu două

o Interpretarea datelor reieşite din sondaj;

o Explicarea surselor percepţiei pe diferite tematici.

Monitorizarea de presă a fost realizată pe perioada a 12 luni (30 septembrie 2006 – 30

Toate instrumentele au fost aplicate simetric următoarei tematici predefinite de

a) Stabilirea perceptiei in randul judecatorilor, procurorilor si magistratilor asistenti asupra

b) Identificarea cauzelor si a factorilor care genereaza sau favorizeaza imixtiunile si natura

c) Stabilirea situatiilor concrete in care se manifesta imixtiunile sau presiunile nelegale:

d) Evidentierea disfunctiilor si vulnerabilitatilor ce au ca efect diminuarea independentei si

Structurarea studiului urmăreşte integrarea datelor privind tematica şi nu rezultatele

Datele au fost culese în condiţii de anonimat pentru chestionare şi de confidenţialitate

Anexa 1: Metodologia monitorizării de presă

Anexa 2: Tabel sintetic asupra monitorizării de presă

1. Acolo unde datele au păstrat aceeaşi percepţie ca şi în anii precedenţi, explicaţiile

III. SUMAR EXECUTIV

Sistemul judiciar este în general perceput de către magistraţi ca fiind unul

Cercetarea privind percepţia asupra independenţei a fost realizată pe trei paliere de

Astfel marea majoritate a magistraţilor (73,3%) a declarat că percepe sistemul ca fiind

La nivelul judecătorilor şi procurorilor au existat diferenţe de opinii, generate de

În ceea ce priveşte percepţia asupra influenţelor exercitate asupra magistraţilor,