Definiţie

•  Orice factor al mediului ambiant care

acţionează cu o intensitate crescută
asupra pulpei dintelui sau care intră în
contact direct cu pulpa dentară = agent
patogen
CLASIFICAREA FACTORILOR
PATOGENI
Factori locali Factori generali
–  Microbieni - Boli sistemice
–  Traumatici - Avitaminoze
–  Termici - Intoxicaţii endogene
–  Chimici - Dismetabolisme
–  Medicamentoşi
–  Iatrogeni
Factorii microbieni
 Căile de pătrundere a florei
microbiene
•  Calea coronară
–  Grosimea dentinei restante
–  Aria suprafeţei expuse
–  Prezenţa-absenţa smear layer
–  Capacitatea de apărare a pulpei (rata fluxului sanguin)
•  Calea radiculară
–  Canale radiculare secundare,
laterale şi accesorii
–  Infecţii de vecinătate
(abces sau pungă parodontală)
•  Calea retrogradă (anacoreză)
Calea coronară

Oral bacteria
 Canalul radicular reprezintă o
nisă ecologică unică ce oferă
conditii optime de dezvoltare si
înmulţire a florei bacteriene
•  Condiţii de anaerobioză sau
prezenţa CO2
•  Umiditate
•  Substrat organic nutritiv
•  Temperatură
•  Mediu acid iniţial
 Flora bacteriană
aerobă anaerobă

Gram pozitivă Gram negativă

 Bacterii
Aerobe
Strep. Salivarius, mutans, mitis
Strep. alfa-hemolitic
Strep. beta - hemolitic

Anareobe
Coci gram pozitivi
Petococcus intermedius
Microaerphilus streptococ
Coci gram negativi
Veilonella

Bacili gram pozitivi

Actinomyces
Eubacterium
Lactobacillus

Bacili gram negativi

Fusobacterium
Bacteroides melaninogenicus
Bac. Oralis
Bac. corrodens
•  Flora bacteriană
diferă ca:
–  număr (102 - 108)
–  virulenţă si
–  localizare în canalul
radicular, în functie de
patologie:

–  dinti cu leziuni
periapicale
persistente, domină
Gram +
–  dinti cu esec
terapeutic,
Enterococcus faecalis
–  abcese periapicale,
asociatii bacteriene
 Asociere semnificativă între simpomatologie şi specia
bacteriană :

•  Exemple :
–  Bacterii cu pigment
negru – parodontita
apicala purulenta
–  Peptostreptococcus

Abcese, acutizări
•  Streptococi: mutans, hemolitic,
salivarius
•  Neisseria, E. coli, Pseudomonas,
Bacteroides melaninogenicus
•  Prevotella buccae, Porphyromonas
endodontalis, Porphyromonas gingivalis,
Peptostreptococcus
•  Bacteriile pot rămâne cantonate la nivelul istmului →
protocol corect de irigare
E. faecalis St. mutans
Calea radiculară

#BEAC
Traumatisme brutale
cu sau fără deschiderea
camerei pulpare
 Microtraumatisme
Obiceiuri vicioase, contacte premature, forţe ortodontice
necontrolate
•  Exogeni – de la nivelul cavităţii bucale
•  Endogeni – provin din mediul organic pulpar
(factori de agresiune tisulară, amine biogene)

•  Exogeni:
•  cimenturile acide (H3PO4)
•  eugenolul
•  materialele de restaurare coronară
•  lineri Ca(OH)2
•  dezinfectanţii şi desicanţii
•  Prepararea cavităţilor: căldură,
deshidratare, hemoragie sau deschiderea
camerei pulpare
Inserţie, finisare, brunisare
•  Cimentarea lucrărilor protetice
•  Chiuretajul parodontal
•  Electrocauterizarea
•  Chiuretajul periapical,
rinoplastia, osteotomia
•  Intubaţia orotraheală
În timpul tratamentului unui molar inferior, în 15
martie 1864, medicului din New York S.C. Barnum i-
a venit în mod spontan ideea de a trage peste dinte
o bucată de cauciuc.
În luna iunie metoda a fost demonstrată în Colegiul
Medicilor unde a acceptată răspândindu-se ulterior
rapid datorită avantajelor pe care le oferea tehnicii
de foliere cu aur care era în vogă atunci.
Odată cu introducerea amalgamului dentar şi a unor
sisteme de aspiraţie perfecţionate, în anii 20,
interesul pentru digă a scăzut.
În ultimii 20 de ani datorită materialelor compozite
a tehnicilor de gravaj acid precum şi perfecţionarea
tehnicilor endodontice, diga a devenit indispensabilă
unui cabinet dentar.
 acelaşi câmp operator

înainte

cu diga
Woodburg-tensori Dr. Cogswell-diga şi cadrul

Dr. Fernald Dr. Brasseur

Părţi componente ale sistemului de digă :
1. cauciucul de digă

LATEX non LATEX

grosimi :
• subţire 0.15 mm
• mediu 0.20 mm
• gros 0.26 mm
• extragros 0.32 mm
• supergros 0.37 mm
datorită potenţialului
alergenic
Părţi componente ale sistemului de digă :
2. clame

pentru dinţii frontali pentru dinţii laterali

cu fălci decalate cu fălci plane pereche pentru cu pereche cu fălci

pentru dinţi cu molarii aripioare dinţate pentru
carii vestibulare superiori molarii inferiori
Frontali Clame de digă Premolari

Molari ( cu aripioare) Molari ( fără aripioare)

Părţi componente ale sistemului de digă :
3. cleşti

forceps cleşte perforator

5 găuri de
cu şanţ de Ainsworth
siguranţă diametru
diferit
Părţi componente ale sistemului de digă :
4. rama

Metalică (Young) material plastic

+ se poate steriliza şi în unică + ieftin

pupinel
folosinţă - se poate doar autoclava
- preţ de cost mai mare
(Quickdam)
Insti - Dam Handidam
Părţi componente ale sistemului de digă :
5. accesorii

suport clame şablon pentru perforat

asigură protejarea clemelor

şablon pentru adulţi
în timpul sterilizării
notare FDI
(realizat şi în variantă
pedodontică)
Instrumentar şi materiale adjuvante pentru aplicare

spatulă bucală

coardă elastică pentru stabilizare

mătase dentară
INDICAŢII şi CONTRAINDICAŢII

• tratamente endodontice • patologie respiratorie sever

obstructivă
• tehnica adezivă
• patologie cardiacă
• brunisarea incrustraţiilor
de aur • afecţiuni psihice
(claustrofobie)
• internal bleaching
• alergie la latex
• îndepăratarea obturaţiilor
de amalgam
• pacienţi cu boli
infecţioase
AVANTAJE
• protecţia pacientului contra
aspirării sau înghiţirii unor
instrumente, materiale
precum şi a mucoasei contra
substanţelor
• menţinerea uscată a
câmpului de lucru
• lucru în condiţii igienice
(HIV,HBV)
• vizibilitate optimă prin
retracţia părţilor moi
• câştig de timp datorită
imposibilităţii pacientului de
a vorbi sau clăti
şi DEZAVANTAJE
• respiraţie îngreunată
• posibile lezări datorită
cauciucului
• lezarea porţiunii cervicale
datorită forţei prea mari de
strângere a clemelor
• traumatizarea papilelor
• greutăţi de orientare la
crearea cavităţii de acces
• Rx mai dificil
Accidente ale tratamentului endodontic

Aspirarea
Înghiţirea acelor acelor
 Verificarea ariilor de contact

Ancorarea clamelor de digă cu dental floss

(previne aspirarea sau înghiţirea lor)
Marcarea locurilor pentru perforare
Tehnica 1.
Aplicarea cauciucului
împreună cu clama
Aplicarea pe câmp
(tehnica la 4 mâini)
Aplicarea cauciucului pe cadru
Adaptarea cervicală cu spatula bucală
Diga poziţionată uşor asimetric
pe câmp permite efectuarea
Rx
 Tehnica 2.
Aplicarea clamei, după care urmează
cauciucul

2.Pregătirea cauciucului

1.Aplicarea
clamei

3.Aplicarea cauciucului
 4.Finalizarea aplicării pe clamă

5.Aplicarea pe cadru şi posibilitatea efectuării Rx

Tehnica 3.
Aplicarea clamei odată cu cauciucul
 2
1

3 4

5 6
Tehnica 4.
Aplicarea cauciucului şi
apoi a clamei (tehnică la 4
mâini)
Aplicarea clamelor cu
aripioare
(cauciuc şi clamă împreună)
Izolarea grupului frontal în leziuni carioase multiple cu
clamă aplicată distal şi icuri
 Clama poziţionată distal pe
M1

Se aplică cauciucul pe clamă

şi pe dinţii frontali
Fixarea cauciucului pe
cadru

Fixarea
icurilor

Aspectul final
PREPARAREA ŞI RESTAURAREA
LEZIUNILOR CARIOASE
Izolarea dinţilor frontali cu clama # 212
Izolarea şi restaurarea leziunilor proximale
multiple
 Îndepărtarea digăi de pe câmp

Secţionarea cu foarfeca la nivel interproximal

 Izolarea dinţilor fracturaţi
•  Solidarizare V şi O cu RDC
 Izolarea resturilor radiculare
(split dam= tehnica fenestratiei)
Izolarea dinţilor malpoziţionaţi
Fixarea digii doar cu coarda elastică
Etanşeizarea în zona de colet
Izolarea dinţilor fixaţi ortodontic
Fixarea la coletul dintelui, sub sistemul
ortodontic nu asigură etanşeitate
Se preferă fixarea deasupra sistemului ortodontic
Pregătirea câmpului prin restaurări compozite
•  Definiţie: senzaţie
de origine
periferică,
conştientizată la
nivel cortical, cu
rol în declanşarea
reflexelor
nociceptive ale
individului
Ramurile nervului trigemen (nerv cranian V)
Nervul maxilar
Nervul maxilar şi distribuţia sa
Nervul mandibular şi distribuţia sa
 ANESTEZIA ÎN ENDODONŢIE
Anestezie în funcţie de starea de sănătate a
pacientului
1. Pacient sănătos Fără tulburări organice, Cură de rutină
biochimice, psihice, care
face tratament numai
pentru o durere
localizată
2. Pacient cu maladie Hipertensiune Cură de rutină cu
uşoară staţionară şi controlată, limitarea procedeelor
obezitate, tulburări de durată şi a stresului
psihice
3. Pacient cu boli grave Diabet, insuficienţă Fără proceduri
sistemice fără cardiacă, emfizem, complexe (drenaj,
invaliditate cardiac cronic incizii)

4. Pacienţi cu boli Infarct miocardic acut, Să rezolve urgenţa în

sistemice care le pun insuficienţă pulmonară, scop paleativ
viaţa în pericol, cardiaci, renali
invaliditate
 Loco-regională

•  Succesul ei depinde de:

–  Anxietatea
–  Oboseala
–  Inflamaţia ţesuturilor de vecinătate
–  Alcoolici, drogaţi
–  Eşecuri anestezice în antecedente
–  Controlul psihologic
•  Cunoaşterea anatomiei orale
•  Pregătirea tuturor materialelor
necesare
•  Dezinfecţia locului de anestezie
•  Efectuarea unei anestezii de contact
•  Expunerea câmpului operator
•  Introducerea foarte lent a anestezicului
(1 ml/min, 1 carpula 2 min)
•  Ac lung 28,9-41,5 mm
•  Ac scurt 19,4-25,5 mm
•  Ac extrascurt 1-10 mm
•  Evaluarea starii generale a pacientului
•  Seringa
•  Carpula de anestezic
•  Acul: lung, scurt, extrascurt
•  Comprese sterile
•  Sol. dezinfectantă
•  Anestezic topic (gel)
anestezie pulpară prin blocarea ramurilor alveolare ale nervului
maxilar superior
§  Situaţia rădăcinii palatinale la
distanţă de rădăcinile vestibulare
§  Incisivul central superior –
anastomoză a nervului supero- anterior
cu omologul său de cealaltă parte
•  Insensibilizarea =
pulpectomie la cei 3
molari maxilari
•  Tehnica
•  Accidente
–  Pericolul formării
hematomului
datorită plexului
venos pterigoidian
•  Ne oferă posibilitatea efectuării pulpectomiei
la dinţii unei hemiarcade
–  Se produce anestezia părţilor moi: mucoasei gingiei
vestibulare, buzei, pielea bărbiei = mici intevenţii
–  Anestezia celor 2/3 anterioare ale limbii
–  Anestezicul se depune pe faţa anterioară a feţei
ascendente a mandibulei la nivelul trigonului
retromolar
–  Tehnica oferă o anestezie profundă şi durează de la
90 minute la 2 ore
–  Se instalează la aproximativ 15 min. de la efectuare
1. Apofiza coronoidă
(superior)
2. Creasta oblică internă
(extern)
3. Rafeul pterigomandibular
(intern)
4. Depresiunea
pterigotemporală
5. Premolarii mandibulari
contralaterali
Palparea marginii anterioare a ramului mandibular
apofiza coronoidă
creasta oblică internă
Acul se introduce în ţesutul moale al
depresiunii pterigomandibulare
Furnicături în buza inferioară – Vincent d`Alger

Se înţeapă cu sonda papila vestibulară (între I şi C)- Jorgensen

•  Infiltraţia linguală şi bucală
•  Anestezia para-apicală pt. incisivi
inferiori
Citoject