Cum se manifestă cancerul la ochi.

Primele semnale şi tratament

În fazele incipiente, melanomul ocular malign este greu de depistat,, din cauză că nu are

simptome evidente. Un punct de culoare închisă la nivelul irisului şi orice tulburarede vedere
necesită control oftalmologic, deoarece pot anunţa prezenţa cancerului ocular. 
Neavând simptome care să atragă atenţia, tumora intraoculară va fi greu de depistat. În faza
incipientă, tumora poate rămâne latentă mai mulţi ani, mai ales atunci când este posterioară şi nu
este localizată central. Melanomul malign coroidian, afecţiune relativ rară, apare la adulţi după
50 de ani, foarte rar la tineri, şi evoluează unilateral. La copiii de până în 6 ani, întâlnim, cu
incidenţa 1:15.000, o altă formă de tumoră intra-oculară, şi anume retinoblastomul, vizibil sub
forma unei pete de culoare albicios-gălbuie în pupilă, la unul sau ambii ochi; semne asociate:
strabism, lăcrimare abundentă, ochi roşu, durere, pierderea vederii. „În cazul melanomului
malign, localizarea anterioară, la nivelul irisului sau corpului ciliar, îl face mai uşor de depistat;
localizarea pos-terioară, coroidiana «ascunde» mult timp prezenţa şi evoluţia tumorii în lipsa
unui control oftalmologic detaliat (fund de ochi, ecografie oculară, tomografie oculară
etc.). Prognosticul este grav, deoarece sunt tumori agresive cu capacitate mare de metastazare la
nivelul altor organe”, precizează dr. George Ilie, medic specialist oftalmologie, Doraly Optic. 

Ulceraţii şi sângerări ale pleoapelor 

Deşi boala nu este recunoscută de pacienţi, primul semnal de alarmă este slăbirea accentuată a
vederii într-un timp relativ scurt. 
Ulceraţiile sau sângerările pleoapelor pot fi simptome de melanom malign cutanat, iar vasele
dilatate periferice pot anunţa prezenţa melanomului malign conjunctival. Pentru a se putea păstra
funcţia vizuală, dar şi pentru a creşte şansele de supravieţuire a pacientului, medicii recomandă
excizarea imediată a tumorii. În caz contrar, pacientul va fi nevoit să suporte o operaţie
invalidantă, de scoatere a globului ocular. „Tratamentul ideal urmăreşte să distrugă local tumora
înainte de a da metastaze şi până nu se produc local efecte nocive. Opţiunile terapeutice includ
fotocoagularea laser (pentru tumori mici), radioterapie, chimio-terapie; în cazul tumorilor
extinse, se recomandă tratament radical - enucleaţia (extirparea globului ocular). Este foarte
importantă urmărirea atentă a cazurilor pentru depistarea precoce a unei posibile noi tumori
intraoculare”, mai spune medicul. Pentru diagnosticarea melanomului ocular, medicul ar putea
recomanda: examen oftalmologic - evaluând interiorul ochiului afectat de boală, ecografia
oculară, metodă ce folo-seşte unde sonore de înaltă frecvenţă transmise prin intermediul unui
instrument numit traductor, pentru a produce imagini de la nivelul ochiului. În anumite cazuri,
pentru a pune un diagnostic exact, medicul poate recomanda biopsia. 

Cancerul de ochi sau retinoblastomul reprezintă o tumoră malignă care se dezvoltă la nivelul
retinei, tumoră care apare în copilărie, uzual până la vârsta de 5 ani. Boala este cauzata in
principal de transformarea unor celule imature retiniene, care deţin mutaţii într-o genă notată
RB1, localizată pe cromozomul 13. Retinoblastomul face parte din categoria bolilor rare, a cărei
frecvenţă este estimată la 1:15.000 – 1:20.000 de nou-născuţi. Cu toate acestea, retinoblastomul
este cea mai frecventă tumoră la nivelul ochiului la copii şi al treilea ca frecvenţă dintre toate
cancerele copilului. În jur de 300 de cazuri noi de retinoblastom se diagnostichează anual doar în
Statele Unite, iar în Marea Britanie anual apar 45 de cazuri noi de retinoblastom.

Tumora evolueaza rapid in 4 etape: 

- Faza incipienta tumoarea se dezvolta endofitic (spre vitros-tumora de culoare alb-rozie prezinta
vase de neoformatie) sau exofitic catre spatiul subretinian producand dezlipire de retina. 
- Faza de hipertensiune intraoculara tumora invadeaza progresiv tot ochiul;clinic apare buftalmia 
- Faza de exteriorizare- tumoarea se propaga in afara globului ocular 
- Faza de generalizare locala si prin metastaze la distanta 

Factori de risc

- ereditară. În aproximativ 40% dintre cazuri, copiii afectaţi prezintă forma ereditară a bolii.
Aproximativ 10% dintre pacienţi au antecendente familiale cunoscute, adică în familie au mai
existat cazuri de retinoblastom, ceilalţi dezvoltând boala din cauza unor mutaţii noi (mutaţie „de
novo”). În cazul pacienţilor cu forma ereditară de retinoblastom există riscul de a dezvolta şi alte
forme de tumori, cu alte localizări decât cea oculară. Predispoziţia ereditară rezultă din existenţa
unei mutaţii germinale transmisă fie de la un părinte afectat, fie în urma unei mutaţii apărute „de
novo” în celulele germinale parentale (cel mai adesea la tată) sau în timpul dezvoltării
embrionare. Mutaţiile germinale care determină predispoziţia la retinoblastom sunt transmise
după un model autozomal dominant, cu un risc de aproximativ 50% pentru urmaşii unui pacient
cu retinoblastom. Retinoblastomul poate fi unifocal, atunci când o singură tumoră este prezentă
sau multifocal, caz în care este vorba de prezenţa mai multor tumori la nivelul aceluiaşi ochi sau
cu extensie la ambii ochi. Diagnosticul precoce al bolii reprezintă o condiţie importantă în
managementul bolii, nediagnosticată şi netratată la timp, ea putând deveni o condiţie fatală.

Simptome

- leucocoria, adică apariţia unei pete, de culoare albicios-gălbuie, la nivelul pupilei,

- strabismul (privirea incrucişată).

- lăcrimarea abundentă,

- ochiul roşu dureros, glaucomul (creşterea presiunii în interiorul globului ocular)

- îngustarea câmpului vizual sau pierderea vederii

Dezvoltarea tumorii, cu invazia nervului optic şi la interiorul craniului, se poate produce în

stadiile avansate şi constituie complicaţii de temut a retinoblastomului, putând conduce la deces.
 

Metode de diagnostic

Diagnosticul este stabilit cel mai adesea de un medic oftalmolog, care va efectua examenul
fundului de ochi, după o prealabilă dilatare a pupilei cu ajutorul unor picături administrate în
ochiul copilului. In acest mod, se poate observa, tumora ca o masă de culoare albă, la nivelul
retinei. Ulterior, examinările se pot completa cu computer-tomografia (CT) sau cu rezonanţa
magnetică nucleară (RMN). Dup ace tumoarea a fost extirpată, poate fi examinată histo-
patologic acordându-se o atenţie deosebită analizei nervului optic, pentru a stabili o posibilă
invazie de vecinatate a celulelor tumorale la nivelul acestuia.

Analiza cromozomială şi testele de genetică moleculară pot evidenţia tipul de anomalie genetică
care stă la baza apariţiei retinoblastomului, în fiecare caz în parte. Vor fi avute în vedere şi alte
examinări de specialitate, pentru a evalua posibile tumori cu alte localizări decât cele oculare,
ţinând cont că, astăzi, se ştie că mutaţiile la nivelul genei RB1 pot fi implicate şi în apariţia altor
tipuri de tumori, cum ar fi tumorile ţesuturilor moi, osului, plămânilor sau vezicii urinare. Pentru
cazurile în care a fost depistată prezenţa unei mutaţii moştenite pe una din genele alele (perechi)
RB1, se recomandă examinarea ochiului lunar, până la un an şi apoi mai puţin frecvent, pâna la
vârsta de trei ani.

Tratament

Opţiunile de tratament includ fotocoagularea, crioterapia (îngheţarea tumorii), chimioterapia

combinată, urmată de tratament laser local sau pentru a distruge celulele tumorale restante,
radioterapie. În cazurile cu tumoră extinsă se încearcă o terapie conservativă, prin combinaţia
dintre chimioterapie şi radioterapie. Tratamentul radical constă în enucleere (extirparea globului
ocular afectat), urmată, de obicei, de chimioterapie, atunci când se urmăreşte evitarea apariţiei
unor posibile tumori secundare. Este foarte importanta o urmărire atentă a cazurilor pentru
detecţia precoce a unei posibile noi tumori intraoculare.

Evoluţie şi prognostic

Dacă boala este depistata devreme, retinoblastomul este curabil într-un procent de peste 95% din
cazuri, iar perioada de un an de la tratament fără recidive ale bolii sau metastaze face ca boala să
poată fi considerată vindecată. La ora actuală, se consideră că rata de supravieţuire la trei ani este
mai mare de 90%, la aceasta contribuind si apariţia de metode noi de tratament, cu eficienţă
dovedita şi cu un grad superior de calitate în ceea ce priveşte prezervarea vederii în cazurile de
retinoblastom. Spre exemplu, în ceea ce priveşte radioterapia, metodele actuale permit o afectare
minimă a ţesuturilor sănătoase din jurul tumorii.

 
Retinoblastomul – simptome, tratament
Retinoblastomul este o tumoră malignă (cancer) ce se dezvoltă la nivelul retinei (tunica
nervoasă a globului ocular, nivel la care sunt recepționate impresiile luminoase) care apare la
copii mici, de obicei între 1 și 4 ani. Cel mai adesea are caracter ereditar, în prezent cunoscându-
se exact care este gena patologică care răspunde de apariția acestei afecțiuni.

Simptome retinoblastom

Din punct de vedere clinic, tumora evoluează în mai multe faze.

Prima fază se depistează cu totul ocazional, în cadrul examinării fundului de ochi. În această fază
se pot observa mici focare tumorale de aspect vătos. Tumora crește apărând ca o pată de formă
neregulată, cu contur policiclic, proeminentă, de culoare alb-gălbuie. Tumora se dezvoltă fie la
nivelul polului posterior, fie în altă parte a retinei. Dezvoltarea tumorii poate fi endofită (către
interiorul ochiului) sau exofită- subretinian (care pleacă din straturile externe ale retinei).

A doua fază este cea de hipertensiune intraoculară, când tumora invadează progresiv globul
ocular dând naștere unui glaucom secundar. Ochiul devine roșu și dureros. Prin pupilă se poate
vedea tumora de aspectul unei mase gălbui care proemină în vitros( substanță gelatinoasă,
transparentă, cu rigiditate, vâscozitate și elasticitate variabilă, care umple spațiul dintre cristalin
și retină). De obicei în acest stadiu copilul este adus la medic și se pune diagnosticul.

Faza de exteriorizare constă în propagarea tumorii în afara globului ocular prin perforarea
sclerei( alcătuiește cea mai mare parte a învelișului exterior al ochiului) sau corneei( partea
anterioară a tunicii externe a globului ocular). Tumora invadează orbita și poate apărea în fanta
palpebrală ca o masă violacee dureroasă, friabilă, sângerândă. Tumora invadează nervul optic,
de-a lungul căruia pătrunde în cutia craniană.

Faza de generalizare( metastazarea), este reprezentată de apariția de metastaze în creier și

meninge, ganglioni cervicali, mediastinali, în ficat, în sistemul osos.
 Pentru diagnosticul și stadializarea acestei
afecțiuni se vor efectua următoarele investigații:

–          examenul oftalmoscopic;

–          radiografia de craniu;

–          ecografia;

–          computer tomografia;

–          RMN (rezonanță magnetică nucleară);

–          angiografia fluoresceinică;

–          radiografia pulmonară și ecografie hepatică pentru diagnosticul eventualelor metastaze.

Tratamentul constă în chimioterapie în mai multe serii, enucleerea ( extirparea globului ocular )
globului ocular, radioterapie. Dacă afecțiunea a fost surprinsă în stadiul de invazie orbitară, se
practică exenterația (înlăturarea completă a globului ocular și a întregului țesut orbitar) orbitei
asociată cu citostatice și radioterapie.