MIOCARDUL

Miocardul

La nivelul miocardului exista 2 tipuri de celule:

1. Celule excito-conductoare care au rolul de a genera impuls electric si de a-l con
duce prin intreaga inima
2. Celule miocardice contractile, care au rolul de a contracta inima cu scopul de a
expulza sangele in circulatia mare si mica

Proprietatile miocardului:
1. Automatismul
2. Ritmicitatea
3. Excitabilitatea
4. Conductibilitatea
5. Contractilitatea

1. Automatismul este proprietatea miocardului de a se contracta si daca este scos i

nafara organismului, daca i se asigura anumite conditii. (ser fiziologic, clorura de
potasiu si bicarbonat) pentru a-i asigura ionii necesari contractiei)
Potasiul are rolul de a produce bradicardie si in excces opreste inima in diastola ad
ica relaxare. De aceea clorura de potasiu este injectata in coronare cand dorim sa o
prim inima in cazul interventiilor pe cord.
Calciul are rolul de a produce tahicardie si in exces opreste inima in sistola.
Potentialul de repaus in fibra musculara contractila este de -90mV iar in actiune se
ajunge pana la +20mV

1
 MIOCARDUL

Sub actiunea unui stimul reprezentat de impulsuri electrice provenite de la celulele

excito-conductoare. Apare depolarizarea celulei miocardice contractile prin intrar
ea masiva a Na in celula. Repolarizarea se face in 3 etape ca in figura.

In celula excitoconductoare, potentialul de repaus este instabil, cel mai frecvent

2
 MIOCARDUL

mentinandu-se la -60, -70mV datorita unei neetanseitati a membranei acestei celul

e pentru sodiu care intra permanent in celula, lent. In momentul in care se ajunge l
a -40, -50 mV, canalele de sodiu se deschid si se autogenereaza un potential de act
iune, adica membrana se depolarizeaza rapid, pana la +20 mV. Urmeaza o panta iz
oelectrica data de intrarea calciului in celula, dupa car are loc repolarizarea prin int
rarea clorului si iesirea potasiului din celula. Acest potential autopropagat se nume
ste depolarizare lenta diastolica sau pacemaker. Datorita acestui potential, se poate
genera stimul si pentru celulele miocardice contractile

Ritmicitatea

Este proprietatea inimii de a bate ritmic, ritmul fiind impus de nodulul sinoatrial ca
re emite cu 70-80 batai pe minut. Acesta fiind numit ritm sinusal. Daca acest nodul
est scos din functie, atunci intra ca si nodul principal ce impune ritmul cardiac, no
dulul atrioventricular care se gaseste la baza septului interatrial si care emite cu 40
pana la 50 impulsuri pe minut (ritm nodal. Daca si acesta este scos din functie atun
ci inima va bate in ritm ideo-ventricular impus de nodulul numit fasciciul his care
se gaseste la sfarsitul septului interventricular si emite impulsuri 20-30 batai pe mi
n.
Sistemul excitoconductor al inimii genereaza si conduce influxul electric prin inim
a astfel:

Ritmicitatea e influentata de urmatorii factori

1. Sistemul simpatic produce tahicardia si parasimpatic brahicardia
2. La emotii apare tahicardia datorita adrenalinei iar in senzatiile de groaza apare o
prirea inimii
3. La caldura apare tahicardie iar la frig bradicardie
4. Potasiul produce bradicardie si calciul produce tahicardie.

Excitabilitate
Este proprietatea inimii de a se excita sub actiunea unui stimul electric. In urma ex
citatiei apare intotdeauna contractia. Exista un asincronism intre contractia atriilor
si cea a ventriculelor deoarece este nevoie de timp pentru ca impulsul electric sa aj
unga de la atrii la ventricule. De aceea, atriile se contracta cu 0,10sec mai repede d
ecat ventriculele.

Conductibilitatea

3
 MIOCARDUL

Rprezinta proprietatea celulelor miocardice excito-conductoare dar si a celor mioc

ardice contractile, de a conduce impulsul electric. Conducerea prin miocardul cont
ractil se face de 10 ori mai lent decat prin fasciculul His si ramurile sale. Conducti
bilitatea este influentata de urmatorii factori.
1. Temperatura. La frig scade conductabilitatea iar la cald creste.
2. In functie de sistemul nervos: sistemul simpatic creste conductibilitatea si siste
mul nervos parasimpatic scade conductibilitatea.
3. Digitala (este un medicament ce creste forta de contractie a inimii) scade condu
ctibilitatea prin fibrele musculare miocardice.

Contractilitatea
Reprezinta proprietatea miocardului de a se contracta dupa depolarizare in prezent
a calciului.
Contractiile se numesc sistole iar relaxarile diastole.
In inima exista doua sincitii. Unul atrial (toate fibrele atriilor se contacta deodata)
si unul ventricular. Toate fibrele ventriculelor se contracta deodata si separat de ce
le ale atriilor.

Intotdeauna miocadrul se supune legii tot sau nimic deci este nevoie de un stimul e
lectric prag care sa produca contractia. In timpul sistolei, orice stimul aplicam, nu
produce o noua contractie. Inima este astfel inexcitabila periodic. Totusi pe perioa
da -55 mV, -90mV, daca apare un stimul suplimentar, poate aparea o contractie m
ai mica a inimii numita extrasistola si in acest caz inima bate aritmic. Aceasta se n
umeste perioada rfractara relativa. Restul sistolei este consoderata perioada rfracta
ra absoluta si tinde sa pastreze ritmicitatea cordului.

Socul apexian.
Reprezinta senzatia de izbitura simtita la nivelul spatiului 5 intercostal stang pe lin
ia medioclaviculara. El se datoreaza modificarilor de forma, consistenta si pozitie
a inimii in sistola fata de diastola.

Ca forma. In diastola, inima este un con cu baza in sus. Iar in sistola are forma de s
fera. Ca si consistenta, in diastola este flasca (foarte moale) iar in sistola este cartil
aginoasa (foarte tare)
Ca pozitie inima se misca dinapoi inainte si de la dreapta la stanga in sistola.

Debitul cardiac:

4
 MIOCARDUL

Reprezinta volumul de sange aruncat in circulatia mare sau mica de ventriculi pe

minut.
DC=V (bataie) x frecventa cardiaca adica (70 x70-80) 5-5.5l/min. Intotdeauna deb
itul ventriculului stang este egal cu cel al ventriculului drept in conditii normale.

Variatiile fiziologice ale debitului cardiac

1. In efortul fizic debitul cardiac creste deoarece frecventa cardiaca poate ajunge p
ana la 200 batai pe minut iar volumul bataie pana la 150ml/min. Rezulta un debit c
ardiac de 30l/min.
2. Debitul cardiac depinde de volumul sangvin (la barbat mai mare ca la femeie)
3. La batrani debitul cardiac pe suprafata corporala va fi de 3.2 ml/m2 corp/min. Ia
r la copil unde oxigenarea este cea mai buna debitul este de 4ml/m2 corp/min. La a
dult 3.5
4. La cald datorita vasodilatatiei debitul cardiac creste iar la frig scade datorita vas
oconstrictiei.
5. In emotii, debitul cardiac creste cu 50 pana la 100%.
6. La gravide debitul crste cu 30-40%
7. Dupa ingestia de alimente debitul cardiac creste cu 30% datorita intoarcerii ven
oase crescute in contextul absorptiei intestinale

Variatii patologice:
1. Debitul cardiac creste intotdeauna in febra datorita accelerarii metabolismului b
azal
2. Debitul cardiac creste in hipertiroidism si scade in hipotiroidism.
3. Debitul cardiac este crescut in insuficienta cardiaca datorata anemiilor netratate
timp indelungat. Si este scazut in poliglobuliile netratate timp indelungat.
4. Debitul cardiac scade in toate cazurile in care inima nu se poate expansiona nor
mal (nu se umple cu sange in diastola) ca de exemplu in pleurezii (colectie de lech
id in pleura si in pericardite (colectie de lichid in pericard)

Variatiile fiziologice ale tensiunii:

La barbat mai mare decat la femeie datorita volumului sangvin crescut.
2. In functie de varsta: la copil TA are valori norme de 80-40 iar la batrani o consi
deram normala daca este sub 140-90 deoarece la batrani scade elasticitatea vascula
ra si creste fiziologic presiunea arteriala.

5
 MIOCARDUL

3. Dupa alimentatie, tensiunea arteriala sistolica creste datorita cresterii volumului

sangvin
4. La gravide, tensiunea arteriala diastolica scade datorita unei vasodilatatii genera
lizate, fiziologica, care apare la gravide inceland cu trimestrul 2 de sarcina.
5.in efortul fizic, creste TAs datorita cresterii debitului cardiac si scade tensiunea d
iastolica datorita vasodilatatiei.
6. In somnul cu vise (somn paradoxal), tensiunea arteriala sistolica creste iar in cel
linistit, tensiunea scade cu 15-30 mmHg.
7. In emotii, TAs si TAd cresc datorita cresterii debitului cardiac si vasoconstrictie
i
8. La trecerea din clinostatism (culcat) in ortostatism (in picioare), scade TAs cu 5
-10mmHg datorita cantonarii sangelui in membrele inferioare in virtutea gravitatie
i.

Factorii de care depinde presiunea arteriala:

1. Debitul cardiac influenteaza TAs si variaza d.p.
2. Rezistenta periferica. influenteaza in special TAd. Intotdeauna cand exista vaso
dilatatie, scade TAd si la vasoconstrictie, creste TAd.
3. Volumul sangvin influenteaza d.p. atat TAs cat si TAd. In hemoragii cand volu
mul sangvin scade, scade si tensiunea arteriala iar dupa transfuzii sau perfuzii pres
iunea arteriala revine la normal.
4. Elasticitatea arterelor mari. Arterele mari se comporta ca si adevarate amortozoa
re de presiune. Ele se dilata in sistola cand sangele este aruncat in circulatia mare s
i mica si i magazineaza energie. In diastola aceasta energie este utilizata pentru im
pingerea coloanei de sange inainte spre arterele mici si arterele mari revin la forma
initiala. Elasticitatea se pierde in momentul in care la nivelul peretelui vascular se
depun placi lipidice numite ateroame. Acestea duc la aderosclereoza care este asoc
iata cu cresterea tensiunii arteriale deoarece vasele se transforma in niste tuburi rig
ide. Depunerea de placi ateromatoase este influentata de consumul de lipide satura
te care sunt cele ce se depun pe vase.

Patologia tensiunii arteriale:

1. Scaderea tensiunii arteriale sub normal se numeste hipotensiune arteriala. Este
mai rar intalnita si apare in urmatoarele cazuri:
A. Hipotiroidism
B. In soc
C. In hemoragii

6
 MIOCARDUL

D. Constitutional (din nastere)

2. Cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale se numeste hipertensiune arte

riala. Are cea mai mare frecventa ca boala in lume si poate fi de 3 tipuri:
A. Hipertensiunea arteriala esentiala. 80-85% din pacienti si la care cresterile tensi
onale nu sunt datorate vreunei cauze cunoscute. Exista doar factori favorizanti pen
tru aparitia acestui tip de hipertensiune. Stresul, alimentatia bogata in lipide saturat
e sau in glucide ( se transforma in lipide saturate) precum si sedentarismul.
B. Hipertensiunea arteriala secundara. 15-20% cazuri si care se datoreaza unei boli
preexistente. Cardiace (cardiopatia ischemica), endocrine (hipertiroidismul, Boala
Cushing, feocromociton ). Tratamentul neintrerupt cu anticonceptionale orale poa
te duce la hipertensiune arteriala deoarece estrogenii stimuleaza secretia de angiote
nsina1 care este cel mai puternic vasoconstrictor natural. Datorita acestui fapt, fe
meile peste 35 ani, fumatoare, nu ar trebui sa ia anticonceptionale
C. Hipertensiunea de sarcina. Este un tip particular de hipertensiune care apare doa
r pe perioada sarcinii fara o cauza cunoscuta si dupa nastere se revine la valori tens
ionale normale. Aceasta se mosteneste de la mama la fica. Apare in sepcial la prim
ipare (prima sarcina) si are repercusiuni foarte grave asupra mamei si fatului. Boal
a se mai numeste si preeclangsie sau disgravidie tardiva si fatul este intotdeauna fo
arte mic datorita faptului ca nu ajung suficiente substante nutritive si oxigen la niv
elul lui, datorita presiunii mari din circulatia materna. Tratamentul hipertensiunii a
rteriale se face inspecial cu vasodilatatoare, cu diuretice daca exista edeme (colecti
e de lichid interstitial, apa in tesut) si cu tonice cardiace. (digitala)

Electrocardiograma
Inregiatrarea curentilor inimii se face cu ajutorul unui aparat numit electrocardiogr
af iar procedura se numeste electrocardiograma.

Exista derivatii bipolare unde curentii electrici sunt recoltati cu 2 electrozi si care s
e noteaza D1D2D3.
Derivatii unipolare in care exista doar un capat care inregistreaza curentii electrici
ai inimii. Acestea sunt AVL, AVR, AVF(foot)
Derivatii precordiale V1-V6 (in jurul inimii)

7
 MIOCARDUL

Unda p reprezinta depolarizarea atriala urmata de contractia atriala. Este pozitiva (

poate fi negativa in derivatia D3. Este simetrica si rotunjita. (A: 01-03mV, 0.08-0.
12sec)
O unda p crestata inseamna fibrilatie atriala adica atriile nu se comporta corspunza
tor (in dinti de fierastrau).

Segmentul PQ este izoelectric (linie dreapta). Reprezinta transmiterea impulsului d

e la atrii la ventricule si are durata de 0,10sec. Prelungirea segmentului PQ poate fi
urmata de disparitia contractiei ventriculare (qrs) si boala se numeste bloc atriove
ntricular.

Complexul QRS reprezinta depolarizarea ventriculelor urmata de contractia ventri

culelor:
-este alcatuit din doua unde negative q si s si o unda pozitiva unda R. Ampl lui q si
s : 0,1-0,3 iar unda R: 0,5-2. Durata intregului complex este de 0.6-0.10 sec. Daca
exista o unda R maxima ca amplitudine in derivatia D2 atunci inima este situata o
blic in organsim orientata spre stanga iar tipul constitutional este atletic. Daca R es
te maxima in D1 atunci inima este orizontalizata iar tipul constitutional este picnic
(mic si gras). Daca e in D3, inima este verticularizata sau in picatura iar tipul cons
titutional este astemic( inalt si slab). Toate gravidele vor avea derivatia in D1 maxi
m deoarece uterul impinge inima in sus si o orizontalizeaza.
-modificarile de amplitudine ale undelor R, daca nu sunt asociate cu modificari de
forma, nu sunt considerate patologice.

8
 MIOCARDUL

- daca q e mai mare de 0.3 mV diagnosticul este de infart miocardic si modofocare

a ramane toata viata. Daca pacientul supravietuieste

Segmentul ST este izoelectric (linie dreapta). 0,10 secunde. Reprezinta repolarizar

ea ventriculara in platou. Daca St este supra sau subnivelat diagnosticul este de car
diopatie ischemica.

Unda T reprezinta repolarizarea rapida finala a ventriculelor si este asimetrica si p

ozitiva. Are o panta ascendenta mai lunga si o panta descendenta mai scurta. Are o
amplitudine de 0.4-0.5 mV si o durata de 0.15. 0.20 secunde. O unda T simetrica s
au negativa, inseamna cardiopatie ischemica.

Unda u este optionala pe electrocardiograma. Este simetrica si pozitiva, are o ampl

itudine de 0.4-0.5 mV. Durta de 0.16 0.25 si reprezinta Repolarizarea muschilor ca
pilari ai inimii.

I totdeauna unda p trebuie sa fie urmata de complex qrs adica dupa sistola atriala s
a urmeze sistola ventriculara dupa 0.10s
Dezorganizarea totala a electrocardiogramei, se numeste fibrilatie ventriculara si e
ste starea premergatoare mortii. In acest moment trebuiesc aplicate padelele de res
urscitare cardiaca. Voltajul pentru resurscitare se creste treptat si se mai poate folo
si injectia intracardiaca cu adrenalina pentru a porni inima. Linia izoelectrica pe el
ectrocardiograma inseamna deces.