BIOFIZICA MEDICALA

ROSCA-ROMAN ROXANA

AMG, ANUL 1

Radioterapia

Radioterapia, numită și terapie cu radiații, iradiere sau terapie cu raze X, este

o procedură medicală utilizată pentru a distruge celulele canceroase din corp.

Tratamentul este atent planificat și efectuat astfel ca iradierea să nu afecteze

alte celule sau regiuni din corp.

Radioterapia este utilizată de obicei pentru tratarea afecţiunilor maligne

(cancer), dar uneori şi pentru a trata tumori benigne şi alte boli benigne.
Radioterapia distruge celulele canceroase din regiunea supusă tratamentului prin
afectarea ADN-ului din aceste celule. Deși sunt afectate de radiații și celule
normale (sănătoase), acestea au capacitatea de a se regenera mult mai eficient
comparativ cu celulele canceroase. Folosește radiații de înaltă energie (radiații
ionizante) pentru a micșora tumorile și pentru a distruge celulele canceroase.
Radiațiile X, razele gamma și particulele încărcate sunt tipuri de radiații utilizate în
tratamentul cancerului.

Iradierea este transferul de energie de la o sursă la alta. Unele tipuri de

radiații sunt dăunătoare, în timp ce altele nu afectează organismul. Radioterapia
utilizează un tip de radiații ce transferă suficientă energie pentru a distruge
celulele dăunătoare din corp. Radiațiile utilizate în radioterapie sunt obținute prin
două tehnici diferite:

cu ajutorul unui dispozitiv numit accelerator liniar, cu ajutorul căruia particulelor

le este accelerată viteza cu care se îndreaptă către o țintă metalică; în momentul
în care acestea lovesc ținta, trebuie să încetinească rapid, iar acest lucru le
forțează să elibereze energie sub forma radiației (se folosesc magneți și scuturi
pentru a direcționa radiațiile la locul dorit);

material radioactiv care are un exces energetic și pierde în mod natural energia în
timp prin eliberarea sub forma radiațiilor.

Care este principiul de acțiune al radioterapiei?

Terapia cu radiații distruge celulele canceroase afectând ADN-ul lor

(moleculele din interiorul celulelor care conțin informația genetică și o transferă
de la o generație la alta). Poate afecta direct ADN-ul sau poate crea particule
încărcate (radicali liberi) în celulele care pot afecta ulterior ADN-ul. Celulele
canceroase al căror ADN a fost afectat după reparare nu se mai divid sau mor.
Când celulele afectate mor, sunt descompuse și eliminate prin procedeele
naturale ale organismului.

Radiațiile afectează doar celulele canceroase?

Radiațiile afectează și celulele sănătoase, cauzând efecte adverse. Medicul ia în

considerare și această afectare a celulelor normale când planifică tratamentul de
radioterapie. Cantitatea de radiații pe care un țesut normal o poate primi este
cunoscută pentru toate regiunile corpului, informație utilizată de medic pentru a
decide ce cantitate de radiații se va administra pe durata tratamentului.

Indicaţii ale radioterapiei

Radioterapia este utilizată în scopuri curative, pentru a trata cancerului, fie

prin eliminarea tumorii, prevenirea recidivei sau ambele, folosită în acest caz
independent sau în combinație cu tehnicile chirugicale, chimioterapia,
imunoterapia sau o combinație a acestora. Poate fi folosită și în scop paliativ.
Tratamentele paliative nu tratează boala, ci ameliorează simptomele și reduc
suferința cauzată de cancer.
În general, radioterapia paliativă se utilizează pentru cancerele la nivelul regiunii
cerebrale pentru a micșora tumorile formate din celule canceroase răspândite la
creier din alte regiuni ale organismului (metastaze), pentru a micșora o tumoră
care presează coloana vertebrală sau se dezvoltă în oase și cauzează dureri mari,
sau pentru tumori esofagiene când poate interfera cu abilitatea pacientului de a
consuma lichide și alimente.

Astfel, radioterapia este utilizată pentru:

-tratarea cancerului prin distrugerea celulelor maligne;

-ameliorarea simptomelor cauzate de cancer și îmbunătățirea calității vieții la

pacienții cu cancer;

-înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora tumora;

-după intervenția chirurgicală pentru a distruge eventualele celule canceroase

rămase.

Alegerea și planificarea tratamentului cu radioterapie depind de anumiți factori

ca:

-tipul tumorii

-extindera bolii

-localizarea și poziția tumorii

-poziția altor regiuni ale corpului în relație cu tumora, mai ales structuri sensibile
cum ar fi coloana vertebrală, rinichii, ochii etc.

Radioterapia ca tratament curativ

-se poate realiza independent;

-se poate asocia cu intervențiile chirurgicale sau chimioterapia, pentru a distruge

celulele canceroasă rămase după excizia chirurgicală a tumorii, pentru a preveni
recidiva;

-se poate efectua înainte de intervenția chirurgicală pentru a reduce dimensiunea

tumorii (terapie neoadjuvantă).

Radioterapia curativă

Aceasta poate fi utilizată independent sau în combinație cu chimioterapia

(unele medicamente chimioterapice numite radiosensibilizatori ajută și facilitază
acțiunea radioterapiei pentru a face celulele canceroase mai sensibile la radiații –
partea negativă este că asocierea dintre radioterapie și chimioterapie înrăutățește
efectele adverse), înainte de intervenția chirurgicală pentru a reduce tumora
(terapie pre-operativă sau neoadjuvantă) sau după intervenție pentru a preveni
recidiva (terapie adjuvantă).

Cancerele se pot răspândi ușor la alte regiuni din corp. Uneori, zona
predispusă la reapariția cancerului poate fi tratată cu radiații pentru a distruge
eventualele celule rămase, care s-ar putea dezvolta și răspândi. Este vorba de
radiații în scop preventiv sau prolifactic pentru a preveni formarea de noi tumori.

Radioterapia în scop paliativ

Poate ajuta la reducerea dimensiunii cancerului, ameliorarea astfel a unor

simptome ca durerea, presiunea. Uneori cancerele se răspândesc rapid și nu mai
pot fi tratate, dar tumorile pot fi micșorate pentru a ameliora astfel din
simptomele negative care apar odată cu boala. Radiațiile pot ameliora simptome
ca durere, probleme de înghițire sau respirație, blocaje intestinale care pot fi
cauzate de cancerele avansate.

ALIMENT DIETETIC FOLOSIT PENTRU SCOPURI MEDICALE SPECIALE

Orthomol Immun
Orthomol Immun este potrivit pentru controlul dietetic al deficiențelor imunitare
legate de nutriție. Datorită caracteristicilor sale, acest produs satisface nevoia
extrem de ridicată de micronutrienti în acest domeniu.

Despre Orthomol Immun >

Cât de importantă este radioterapia?

După excizia chirurgicală, radioterapia este a doua cea mai importantă

metodă pentru tratamentul cancerului. În cazul a aproximativ 40% dintre pacienții
care s-au vindecat de cancer, efectele s-au datorat radioterapiei, iar 50% dintre
pacienţii cu cancer beneficiază de această metodă de tratament pentru
managementul bolii. Poate oferi posibilitatea de menținere a funcțiilor organelor
vizate şi evitarea efectelor chirurgiei, inclusiv efecte estetice. Astfel, se poate evita
mastectomia pentru cancerul mamar, şi poate fi utilizată în tratamentul cancerelor
organelor interne permiţând menţinerea funcțiilor organelor afectate, cum e
laringele, prostata sau vezica urinară.

Accesul timpuriu la radioterapie favorizează tratamentul cancerului şi creşte

considerabil şansele de vindecare.

Radioterapia se asociază cu alte terapii?

Radioterapia se asociază de obicei cu chimioterapia (radiochimioterapie sau

chimioradioterapie), care creşte eficiența radioterapiei. Pentru unele tipuri de
cancer este chiar metodă standard de tratament, cum este cancerul de esofag sau
cancerul cervical. Se poate asocia și cu imunoterapia sau cu tehnicile chirurgicale
(înainte, în timpul sau după excizia chirurgicală).

Durata tratamentului radioterapic

În funcție de pacient, de scopul tratamentului, unii pacienți pot beneficia de

o singură sesiune de tratament, în timp ce alții necesită ședințe regulate pentru 1-
8 săptămâni. De obicei ședințele se efectuează o dată pe zi, timp de 5 ori pe
săptămână și fiecare sesiune durează câteva minute.

Tipuri de radioterapie

În funcție de sursa de radiații, radioterapia este de două tipuri:

-radioterapie cu fascicul extern;

-radioterapie cu radiații interne.

Un dispozitiv numit accelerator liniar este utilizat de obicei în terapia externă

pentru a emite raze X într-un spectru specific de energie. Sunt și alte dispozitive de
emitere a radiațiilor, cu alte forme de energie, inclusiv electroni, protoni sau
radiații gamma.

Tipul radioterapiei alese depinde de anumiți factori, cum ar fi:

-tipul cancerului;

-dimensiunea tumorii;

-localizarea tumorii în organism;

-cât de aproape este cancerul de țesuturile sănătoase sensibile la radiații;

-cât de mult trebuie să străbată radiațiile organismul;

-starea generală de sănătate a pacientului și istoricul medical;

-administrarea de alte tratamente pacientului, inclusiv alte tratamente oncologice;

-factori ca vârsta pacientului sau alte boli.

Radioterapia externă

Cel mai comun tip de radioterapie cu fasciul extern este terapia

conformațională 3-dimensională (3D CRT) care utilizează un sistem de ultimă
generație pentru a transmite radiații în zone precise, precum și radioterapia 4D
care este în concordanță cu funcțiile respiratorii ale pacientului.

Tratamentul se realizează într-o cameră specială de radioterapie. Pacientul

se întinde pe masa specială a dispozitivului, iar sursa de radiații este poziționată
deasupra. Se ajustează poziția pacientului și unghiul de acțiune a radiațiilor.
Poziționarea se face în concordanță cu rezultatele planificării procedurii și
simulării anterioare, după prescripția medicului oncolog. În timpul procedurii se
pot auzi unele sunete când acceleratorul liniar emite radiațiile. Personalul medical
poate repoziționa de mai multe ori dispozitivul pentru anumite unghiuri, fie
manual, fie automat din camera de control.

Procedura în sine este nedureroasă, dar pot apărea reacții ale pielii în
zonele expuse radiațiilor.

Se mai utilizează și alte metode de radioterapie cu fascicul extern, cum ar fi:

IMRT – Radioterapia cu intensitate modulată care folosește sute de dispozitive de

transformare a fasciculelor, numite colimatoare. Permite modificarea intensității
radiațiilor în timpul sesiunii de tratament. Comparativ cu 3D CRT, IMRT poate
reduce riscul unor efecte adverse ca afectarea glandelor salivare (xerostomie sau
uscăciunea gurii).

IGRT – Radioterapia ghidată imagistic – sunt efectuate repetat scanări imagistice

pe durata tratamentului (CT, RMN, PET), procesate automat pentru a identifica
modficări în dimensiunea și localizarea tumorii și pentru a permite poziținarea
pacientului sau doza de radiații ajustată.

Tomoterapia – este un tip e IMRT ghidată imagistic, un hibrid de CT și un dispozitiv

de radioterapie cu fascicul extern, ce transmite radiații pentru imagistică și
tratament simultan.

Radioterapia stereotactică transmite una sau mai multe doze de radiații către o
tumoră mică, utilizând ghidaj imagistic precis pentru identificarea și poziționarea
tumorii și a pacientului. Se folosește pentru tumori de dimensiuni reduse cu
margini bine definite, cum ar fi creier sau tumori spinale.
Radioterapie stereotactică corporală – transmite radiații în sesiuni reduse,
câmpuri de radiații mici și doze mai mari decât în cazul 3D CRT. Este pentru
tumorile de dimensiuni reduse, izolate, pentru tumori pulmonare sau hepatice.
Mulți medici se referă la aceste sisteme prin intermediul CyberKnife®, X-Knife™,
Clinac®sau Gamma Knife® .

Terapia cu protoni este cea în care se folosesc fascicule de protoni sau particule
subatomice. Protonii depozitează cea mai mare parte a energiei la finalul
traiectoriei și depozitează mai puțină energie pe parcurs. Reduce expunerea
țesutului normal la radiații, permițând transmiterea unor doze mai mari de radiații
către tumoră.

Radioterapia internă

Brahiterapia

Radioterapia internă este numită brahiterapie, când sursa de radiații este

introdusă în interiorul organismului sau aproape de tumoră. Materialul radioactiv
este plasat în interiorul organismului sau pe corp. În această categorie intră
bahiterapia interstițială, intracavitară, episclerală. Izotopii radioactivi sunt sigilați
în mici semințe, ace, catetere etc sau alte forme de surse radioactive în interiorul
sau în apropierea tumorii. În mod natural se descompun și eliberează radiații care
afectează celulele canceroase.

Poate fi administrată în doze mari sau mici. Plasarea surselor în brahiterapie

poate fi temporară sau permanentă. În cazul celei permanente, sursa este
chirurgical plasată în organism, lăsată acolo chiar și după ce radiațiile au fost
eliberate. Materialele rămase nu cauzează efecte adverse sau disconfort
pacientului, iar în cazul celei temporare, cateterele sau celelalte forme de surse
sunt utilizate pentru a administra sursa de radiații și după tratament sunt
îndepărtate.

Este utilizată de obicei pentru cancere ale gâtului, capului, sânului, cancerul
cervical, de prostată sau la nivelul ochilor.
 Radioterapia sistemică

Se administrează substanțe radioactive oral sau intravenos. Pacientul înghite

sau primește injectabil substanță radioactivă, ca iodină radioactivă sau o substanță
radiaoctivă legată de un anticorp monoclonal. Iodina radioactivă este utilizată
îndeosebi pentru cancerul tiroidian. Pentru radioterapia sistemică pentru unele
cancere, un anticorp monoclonal ajută la identificarea substanței radioactive la
locul potrivit.

Ce presupune radioterapia?

Medicul va dezvolta planul de tratament prin planificare, care începe cu

simularea. În timpul simulării, scanările imagistice detaliate arată localizarea
tumorii și ariile normale sănătoase din jur. Scanările acestea se realizează de
obicei cu ajutorul CT, dar și RMN, PET sau ecografii. De cele mai multe ori se
utilizează scanările CT, în timpul scanării, imagini ale organismului fiind create
automat de computerul conectat la dispozitivul de radiații. În timpul simulării,
pacientul va fi așezat în aceleași poziții ca cele în care va fi și în timpul
tratamentului. Se pot utiliza măști sau alte dispozitive pentru pacient pentru a
preveni mișcările corpului. Pentru poziționare se mai folosesc și marcaje ale pielii.

După simulare medicul ca determina exact zona care urmează a fi supusă

investigației, doza necesară de radiații, doza de radiații permisă de țesuturile
normale din jurul tumorii și unghiurile sigure pentru transmiterea radiațiilor.

Dozele de radiații pentru tratamentul cancerului sunt măsurate în unități

numite gray (Gy), măsură a cantității de radiații de energie absorbite de 1 kilogram
de țesut uman. Sunt necesare doze diferite de radiații pentru a distruge tipuri
diferite de celule canceroase.

Majoritatea terapiilor cu fascicul extern sunt administrat în fracții o dată pe

zi, pentru a minimiza afectarea țesutului normal și pentru a crește predispoziția ca
celulele canceroase să fie expuse la radiații în momente când sunt mai vulnerabile
la afectarea ADN-ului.

Radioterapia poate cauza cancer?

Se vehiculează că radioterapia poate crește riscul de cancer, fiind un posibil

risc al tratamentului care trebuie luat în considerare când se calculează beneficiile
și riscurile tratamentului, dar de cele mai multe ori riscul de apariție a cancerului
secundar de la tratament este redus și depășit de beneficiile tratării cancerului
existent, dar asta nu înseamnă că riscul este nul. Radioterapia se alege ca metodă
de tratament atunci când beneficiile depășesc posibilele efecte adverse.

Radioterapia afectează sarcina?

Radioterapia NU este indicată pentru femeile însărcinate, deoarece poate

afecta dezvoltarea normală a fătului. Dacă ești însărcinată sau vrei să rămâi
însărcinată, discută cu medicul despre acest aspect.

După tratament, pacientul este radioactiv?

Radiațiile externe nu fac un pacient radioactiv. În cazul brahiterapiei

temporare, când materialul radioactiv este în corp, pacientul este radioactiv, dar
după ce este îndepărtat, efectul trece. În acest caz, de obicei pacientul este în
regim de spitalizare într-o încăpere specială care protejează alți oameni de radiații.
În cazul brahiterapiei permanente, când materialul implantat este radioactiv
câteva zile, săptămâni sau luni, pacientul este radioactiv, dar cantitatea de radiații
care atinge suprafața pielii este de obicei foarte scăzută. Cu toate acestea, trebuie
evitat contactul apropiat cu femeile însărcinate și copiii mici pentru câteva zile sau
săptămâni. Unele tipuri de radiații sistemice pot face ca fluidele corpului (saliva,
urina, transpirația, fecalele) să emită doze mici de radiații. Astfel, pacienții pot fi
solicitați să limiteze contactul cu alte persoane în acest timp, mai ales copiii și
femeile însărcinate.
Efecte adverse ale radioterapiei

Radiațiile pot afecta unele tipuri de țesuturi sănătoase mult mai ușor decât
altele. Un exemplu este dat de organele reproducătoare (testicule și ovare) care
sunt mult mai sensibile decât oasele, de exemplu. Uneori, o regiune supusă
anterior radioterapiei nu va mai putea fi supusă a doua oară, în funcție de cât de
multe radiații au fost administrate inițial.

Referințe:

Radiotherapy, link: http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/cancer-in-

general/treatment/radiotherapy

Radiation therapy basics, link: https://www.cancer.org/treatment/treatments-

and-side-effects/treatment-types/radiation/basics.html

Radiation therapy for cancer, link: https://www.cancer.gov/about-

cancer/treatment/types/radiation-therapy/radiation-fact-sheet

Radiation therapy to treat cancer, link: https://www.cancer.gov/about-

cancer/treatment/types/radiation-therapy

Side effects of radiation therapy, link: http://www.cancer.ca/en/cancer-

information/diagnosis-and-treatment/radiation-therapy/side-effects-of-radiation-
therapy/?region=on
An overview of radiotherapy, link: https://www.sor.org/about-
radiography/patient-information/overview-radiotherapy

Radiotherapy, link: https://patient.info/health/cancer/radiotherapy

Radiation therapy (radiotherapy): uses, side effects, link:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/158513.php

Coping with radiation treatment, link:

https://www.cancer.org/treatment/treatments-and-side-effects/treatment-
types/radiation/coping.html