Examen – Strategii de text publicitar

 Precizați particularitățile publicității comerciale comparativ cu cea sociala

Publicitatea comercială reprezintă un mijloc de comunicare, specific piețelor de larg consum,

care are drept scop influențarea comportamentului consumatorului prin transmiterea de mesaje
media. Canale utilizate: presă scrisă, TV, radio, afișaj, cinema, Internet, videotex, telefon s.a.
Este o formă de prezentare impersonală care presupune utilizarea de mijloace plătite (de unde și
denumirea de reclamă) pentru a crea imagine și notorietate firmei, produselor și serviciilor
destinate vânzării.
Publicitatea comercială are nevoie de timp pentru a avea efect. Formă cea mai cunoscută de
publicitate comercială este publicitatea produsului, care urmărește informarea clienților potențiali
privind existența și caracteristicile unui produs, construirea unei imagini favorabile și incitarea la
cumpărarea mărcii; de asemenea, s-a dezvoltat foarte mult și publicitatea firmei (publicitatea
instituțională). Spre deosebire de alte mijloace de comunicare ale companiei, publicitatea media
are o serie de caracteristici: se adresează unui public larg (este o publicitate de masă, atingând
zeci, sute de mii sau chiar milioane de persoane); accesul la suportul media este costisitor, însă
costul per persoană este scăzut; se bazează pe principiul repetiției: continuitate, insistență;
mesajul este unic și direct pentru întreg publicul țintit. În funcție de obiectivele urmărite,
publicitatea media este de mai multe feluri: publicitate informativă, persuasivă, de notorietate, de
reamintire, sugestivă.
Personajele garant publicitare decupează o tipologie umană care corespunde mentalităţilor
publicului nostru. Identităţi feminine sau masculine variate animă publicitatea comercială
autohtonă, oferind modele de viaţă consumatorilor: tânărul tată grijuliu cu bebeluşul lui (lapte
Mili), bărbatul responsabil, dornic să asigure bunăstarea familiei sale (Omniasig), stomatologul
amabil (pasta de dinţi Colgate), petrecăreţul (bere Tuborg), femeia-mamă (Nurofen), femeia-
soţie (balsam de rufe Lenore), adolescenta rebelă (şampon Head & Shoulders), femeia de afaceri
(parfum Pret–a–porter).
Publicitatea comercială se adresează unor segmente de public țintă foarte clar delimitate în
funcție de vârstă, ocupație, grad de cultură, sex, mediu de proveniență (urban, rural), venit,
publicitatea politică se adresează unui număr de doar trei segmente de public: adepții, oponenții
și indecișii. În publicitatea comercială identificăm o mulțime de segmente de public țintă
(gospodinele, femeile de afaceri, tinerele rebele, adolescenții, sportivii, bărbații macho, bătrânii,
mamele, copiii, părinții, tinerii proaspăt căsătoriți având slabe mijloace financiare, oamenii cu
diferite disfucționalități organice).
 Publicitatea sociala, in schimb, reprezintă interesele societăţii şi ale statului în ce priveşte
propagarea unui mod de viaţă sănătos, ocrotirea sănătăţii, protecţia mediului înconjurător,
integritatea resurselor energetice, protecţia socială a populaţiei. Ea nu are scop lucrativ şi
urmăreşte obiective filantropice şi de importanţă socială. Principalii actori ai unei campanii
sociale sunt companiile, organizaţiile nonprofit şi agenţiile de relaţii publice. Aportul fiecăruia
constă în finanţare pentru companii, experienţă şi implementare pentru organizaţiile non-profit şi
în abordare strategică pentru agenţiile de relaţii publice. O campanie socială poate aduce pentru
companii recunoaştere şi apreciere socială, cu efect pe termen lung, iar pentru organizaţiile non-
profit, aduce problema susţinută de organizaţie pe agenda publică.
În publicitatea socială, publicul țintă se restrânge la un singur segment: societatea însăși. În
fața neregulii sociale prezentate (consumul excesiv de alcool, consumul de droguri, violența
domestică, poluarea mediului înconjurător, etc) cu toții ar trebui să rezonăm la fel, indiferent de
vârst, sex, profesie sau nivel de cultură. Personajul garant este aproape întotdeauna victima,
inspiră teamă, nepăsare, neliniște. Vrea să inspire publicului țintă îngrijorare și vrea să-l
determine să ia acțiune, să facă ceva. Mai nou, în publicitatea socială, a început să apară tendința
instituirii unei stări optimiste, de încredere, în viitoare obținut prin înlăturarea neregulii.

Raluca Doltu
CRP-IFR
ANUL III