STUDIU DE CAZ

Dochița Marina Alexandra

  

Gen: F

Vârstă: 13 ani și 7 luni

Ocupație: elevă

Teste utilizate:

●       Testul arborelui

●       Fabulele Duss

Anamneză:

Frați/surori: NU

●       Înainte să fie născută, mama a mai avut un copil. Tot fată. Tot născută
prin cezariană. Seară trăia, dimineață a murit. Mama a avut un șoc
emoțional și nu a vorbit două săptămâni.

●       A urmat un tratament timp de un an, apoi a rămas însărcinată.

●       a fost un copil dorit.

 
Istoricul dezvoltării:

●       Fata nu a acceptat laptele mamei, deși aceasta avea lapte comestibil (a
testat cu alt sugar) - a fost hrănită cu biberonul.

●       Încă din prima copilărie, aceasta a avut o problema cu o valva a inimii.
Până în prezent face control o dată pe an, starea se îmbunătățește.

●       În jurul vârstei de 6 ani, a început să manifeste somnambulism (tatăl

avea accese de violență cu nervi și strigăte, ea plângea și îl ruga să nu mai
facă așa, apoi seara, în timpul somnului, făcea o sinteză a zilei, retrăia ce a
vorbit cu alții, inclusiv strigătele tatălui, iar pe lângă asta se ridica din pat.
Tatăl ei țipa și atunci la ea să revină, ea era inconștiență, mama ei o lua și o
punea în pat. Dimineața nu își amintea nimic).

●       A fost la psiholog, aceasta i-a dat un sirop naturist ce o liniștea. În

prezent, episoadele se întâmplă mai rar, când este foarte obosită, aproximativ
o dată pe lună.
 1. Testul arborelui

Precizări:

●       Înainte și în timpul desenului, cerea foarte multe confirmări sau mă ruga să-i dau o idee,
continuam să i răspund că oricum face e bine și că sunt sigură că are destule idei și că se
va descurcă.

●       M-a întrebat dacă poate folosi o rigla, i am spus că poate folosi ce instrumente vrea. A
ținut să precizeze că nu-i place să facă linii care nu sunt perfecte. - nevoie de autocontrol
și conformare
●       M-a întrebat ce culoare să facă leagănul. A spus că l va face galben, apoi s-a răzgândit,
alegând movul.

Precizări:
● își ascute creioanele foarte des
● “cred ca fac o salcie”; nu, mai bine
fac parul asta al meu din curte, cu
o canapea dedesubt. uite, îl fac așa
inclinat într-o parte, cum e el”
● “am vrut sa fac ceva si a ieșit
altceva, e mișto”
● “credeam ca mi-a ieșit cam urâțel”
● “zici ca am făcut o masa de
întâlnire aici”
● “Uite, primul copac este mai
TANAR iar acesta mai
BATRAN.”
● “nu îmi place sa las lucrurile
nefăcute”
 COPAC INIMA

Precizări:

● “aceasta este cea mai grea cerința”

Interpretare:

Denise de Castilla recomanda primul arbore ca reprezentare a atitudinii sociale si profesionale a

subiectului.

Per total, desenul este armonios, bine încadrat in spațiu. Se observa o doza mare de autocontrol si
perfecționism, din trasarea liniei leagănului cu rigla si împrejmuirea coroanei. Subiectul vrea sa
asculte, sa fie obedient, sa nu supere, sa se încadreze in norme (un alt indice important este
nevoia ei de confirmare din timpul executării desenului).

Prezenta leagănului in desen arata nevoia de suport din partea celorlalți, pentru a se putea
exprima, are nevoie de un cadru in care sa simtă ca nu va fi judecata, iar exprimarea ei depinde
foarte mult de exterior.
Observăm că 80% din ramuri sunt direcționate spre partea stânga, anume spre mama, cu care are
o comunicare emoțională.

20% dintre crengi sunt direcționate spre partea dreapta, unde prezența leagănului ar putea indica
faptul că tipul de comunicare cu tatăl este unul ludic-umoristic. (și în realitate este așa, tatăl fiind
o persoană impulsivă și ludică). Prin completarea desenului cu un leagăn, subiectul poate
comunica faptul că are nevoie de afectivitate și înțelegere din partea acestuia.

Trunchiul ce nu se deschide în coroana ar putea însemna lipsa de securitate și incertitudinea

subiectului, acesteia fiindu-i greu să se exprime, cu frică de a nu face ceva incorect.

Totodată, din spusele subiectului, la școală nu răspunde din proprie inițiativa, deși este printre cei
mai buni copii din clasa (teama de eșec). Seara își face temele și își organizează programul astfel
încât să se trezească la timp dimineață și să învețe, înainte de școală. Această tendința este
sugerată și de minuțiozitatea ramurilor și coroanei, ceea ce înseamnă o organizare bună mentală.

 Observăm că nici unul dintre copaci nu prezintă rădăcini vizibile nici frunze, ceea ce ar putea
indică tendințe de anxietate și introversie.

A doua imagine, cea a vieții familiale și intime a subiectului arată aceeași nevoie de afectivitate
din partea tatălui. Observăm niște scaune goale, de aici observându-se sensibilitatea și nostalgia
subiectului. Din afirmația acesteia din timpul desenului, “zici că am făcut o masă de întâlnire
aici” ar putea indică o intrare în perioada pubertății, o ușoară activare a impulsurilor, prin
prezența vazei cu flori roșii, în formă de inima.

Totodată arată firea sensibilă a subiectului.

Prezența vazei cu flori mai poate însemna și faptul că subiectul tinde spre a se atașa de
problemele exterioare și de a trăi prezentul imediat. (copacii desenați sunt copaci reali cu care a
intrat în contact, iar aici este foarte important somnambulismul).

Față trăiește experiențele din realitate în timpul nopții. Ne putem da seama de această
întrepătrundere a planurilor din lipsa rădăcinilor copacilor, iar, după cum vedem, trunchiul nu se
închide la contactul cu solul. Consider acesta un indice important, întrucât vedem precizia cu
care subiectul transează toate liniile. Și îmi explic faptul că nu-și amintește dimineața ce s-a
întâmplat, prin închiderea trunchiului în contact cu coroana, anume cu latura conștientă.(lipsa
unei punți de legătură intre subconștient si conștient, intre emoțional si cognitiv).

 
Imaginea 3

Cum in primele 2 imagini observam anumite dependente( prin prezenta obiectelor adiacente), a
treia imagine, cea cu aspirațiile subiectului, ne prezinta dorința acesteia de a fi o persoana
independenta, libera, creativa, pozitiva, dinamica si echilibrata).

Copacul este situat central, ceea ce denota axare pe sine si nevoie de independenta. Proporțiile
ies din norma regularității, in comparație cu celelalte doua imagini, ceea ce denota dorința de
deschidere si de renunțare la rigurozitate.

Coroana este in forma de inima si echilibrata in ambele parți, ceea ce exprima dorința spre a
capătă echilibru intre ceea ce simte si ceea ce exprima, cat si nevoia de a fi înțeleasa si de a
comunica, dar s-ar putea ca așteptările ei sa fie nerealiste, având in vedere ca linia solului este
foarte înalta iar copacul foarte sus așezat in pagina.

In ansamblu, subiectul este o persoana pozitiva, cu puternic control emoțional, spirit ludic si
sensibil, care este încă in perioada in care are nevoie de confirmări si suport emoțional pentru a
se putea manifesta.

FABULELE DUSS

Subiectul a fost mult mai entuziasmat in timpul aplicării acestui test.

FABULA I: Pentru a vedea fixarea copilului fată de unul dintre părinții săi sau, din contră,
independentă sa
Puiul a zburat puțin si s-a așezat si el intr-un copac mai mic - din răspunsul dat, observam ca
subiectul vrea sa fie independent si se centrează pe sine, pentru a reuși sa se descurce fără
suportul emoțional al părinților
FABULA II: Pentru a verifica dacă copilul a avut vreun șoc în camera părinților. Gelozia față de
apropierea părinților.

Aici am fost întrebata daca se poate pune in locul personajului, i-am lăsat libera alegere.
RASPUNS: “pentru ca s-au pupat părinții...pentru ca l-au lăsat intr-un loc si nu l-au mai băgat in
seama”

Aici observam ca subiectul s-a simțit exclus din relația părinților, de unde extragem nevoie de
afecțiune si de confort emoțional. Totodată, dormind in camera părinților pana la pubertate, este
foarte probabil sa fi surprins momente intime intre aceștia si sa se fi simțit exclusa sau mai puțin
iubita. Avem aceasta confirmare si in răspunsul fabulei 8.

FABULA III: Pentru explorarea complexului de înțărcare şi complexului fratern.

Aici am observat o grimasa, așa ca am întrebat-o daca i-au venit mai multe răspunsuri in cap.
Subiectul mi-a confirmat.

Răspuns 1: “a ascultat si s-a dus sa mănânce iarba”

Răspuns 2: “l-a luat la bătaie pe mielul mic”

Aici observam o posibila supunere a subiectului in fata cerințelor mediului, in timp ce

agresivitatea este refulata si se manifesta de obicei in vise. Observam ca adolescenta, pentru a se
apară de un potențial pericol, recurge, precum in vise (vezi fabula 10) la violenta, pentru a-si
dovedi ca este mai puternica decât stimulul ce-i provoacă frica. Astfel, aceasta își controlează
manifestările conștiente.
Este posibil ca la nivel subconștient subiectul sa fi simțit ca mama a identificat-o cu fetița
pierduta.

FABULA IV: Pentru explorarea : agresivității, dorințelor de moarte, culpabilității, auto-

pedepsirii.
Aici am observat cel mai mare blocaj, pana la urma am reușit sa “scot” de la ea faptul ca era un
om bătrân, de 98 de ani.

Faptul ca moare un bătrân este un răspuns normal, dar reacția de blocaj pe care a avut-o înainte
sa îmi dea răspunsul poate sugera teama de moarte, care poate sa aibă legătură cu tulburarea de
somn.

FABULA V: Pentru angoasă și auto-pedepsire

“sa se duca la dentist. si mie îmi e frica”
Dinții ar putea fi asociați cu inițiativa, puterea si agresivitatea. Subiectului ii este frica sa nu-si
piardă mecanismele de apărare (in mod normal își reprima agresivitatea in viată reala, dar știe ca
are putere, pe care si-o manifesta in vise, in fata pericolului pentru a scapă de frica).
FABULA V I: Pentru examinarea complexului castrării
“a fost scăpat pe jos de către mama copilului si s-a murdărit”

Este foarte probabil ca, provenind dintr-un context familial de inteligenta medie si mediu rural,
părinții (mama, in cazul de fata) sa-i fi impregnat ideea ca explorarea sexualității este ceva
murdar sau rușinos.
Probabil ar trebui făcută o recomandare mamei sa poarte o discuție despre procesele biologice si
intime ale adolescentei, pentru a nu se ajunge la blocaje si neînțelegeri grave in viitor.

FABULA VII: Pentru testarea complexului posesiv și încăpățânat- Complexul anal.

“da, o sa i-l dea, pentru ca a făcut o inima pentru mama lui”.

Din acest răspuns ne putem da seama ca subiectul a avut parte de îngrijire si afecțiune in prima
parte a vieții si nu este dominata de complexul posesiv.

FABULA VIII: Pentru identificarea complexului lui Oedip

“pentru ca s-a supărat ca nu a luat-o si pe ea la plimbare in pădure”.

Aici observam ca nucleul familial ar putea sa nu fie unul foarte unit sau independent întrucât
fiecare membru sa aibă relații armonioase atât cu toata familia ca întreg, cat si cu fiecare in parte.
De aici putem extrage din nou faptul ca adolescenta s-a simțit exclusa din “iubirea” părinților săi.

FABULA IX: Pentru cunoașterea fricilor și dorințelor subiectului.

“il trimite la magazin”

In legătură si cu informațiile din celelalte fabule, de aici as putea înțelege ca dorințele si voința
subiectului sunt direcționate sau subjugate de dorința părinților ei. Deci, probabil, relatai pe care
o are cu cel puțin unul dintre părinți (probabil tatăl) ar putea fi una de dominare, astfel
adolescenta ar putea simți ca aceștia sunt centrați pe satisfacerea nevoilor lor, nu pe ei). Astfel,
fata nu are încredere in ea si in puterea sa de decizie (vezi confirmările pe care le cerea in
elaborarea desenului copacului), pe de-o parte, iar pe de alta parte faptul ca tinde sa se
conformeze i-ar putea bloca creativitatea. Din fericire, subiectul nu este in punctul de creativitate
blocata.

FABULA X: Pentru controlul fabulelor precedente

“adică sa mă pun eu in locul lui?”
“mie mi-e frica de vrăjitoare”
“daca mi-e frica de ceva, seara visez ca mă aleargă”
“am visat odată o vrăjitoare, după ce a murit pisica mea. Am visat ca m-am dus in beci iar acolo
era o vrăjitoare care voia sa îl omoare pe pisoi. atunci am bătut-o si am omorât-o si nu l-a mai
omorât ea pe pisoi. M am trezit așa liniștita si eliberata. Eu când visez ca bat pe cineva de care
îmi e frica, apoi nu îmi mai e frica de el”.
Vrăjitoarea este un personaj de basm (ludic), ceea ce indica faptul ca fricile ei sunt nerealiste,
fără obiect.

Este interesant faptul ca unele vise le trăiește aproape conștient si si le amintește, dar perioadele
in care este somnambula dispar de tot din memorie.

Concluzii:

Per total, adolescenta are o mare nevoie de a face totul bine si armonios, așa ca tinde sa nu
supere pe nimeni si sa se conformeze dorințelor celorlalți. Acesta lucru face ca subiectul sa nu își
poate exprima liber originalitatea si sa nu se poată afirma pe sine, deși una dintre aspirațiile ei
este aceasta afirmare si înțelegere din partea celorlalți.
Neputând sa își manifeste agresivitatea in relațiile de zi cu zi, aceasta refulează si se manifesta in
timpul somnului, in vise.

Recomandări:

Ar fi bine ca părinții sa încerce încet încet sa o ajute sa se desprindă de ei, au început prin a-i da
camera ei si a o lasă sa iasă pe strada mai mult.

Este nevoie ca mama sa poarte o discuție despre corpul feminin si, poate, despre relațiile cu
persoanele de sex opus cu adolescenta, deoarece este la vârsta la care are nevoie sa știe
schimbările prin care va trece.

Ar fi bine ca tatăl sa fie mai înțelegător si deschis emoțional, pentru ca adolescenta sa simtă ca
are un suport din partea acestuia necondiționat, fără sa tinda a-l caută (vezi obiectele desenate in
dreapta copacului, vezi dezechilibrul creat din cauza acestei lipse in Fabula 8).

As recomanda sa meargă la psihiatru pentru a discuta mai detaliat despre tulburările de somn ale
fetei.