Sunteți pe pagina 1din 16

Conținutul logisticii mărfurilor

și principiile de performanță
ale logisticii de succes

1
Obiectivele urmărite de învățare:

să definim conceptul de logistică;


să cunoaștem componentele esențiale ale
activității de logistică;
să identificăm principalele principii ale
logisticii;

2
Cuprins

1.Conținutul logisticii mărfurilor. ...................pg.4-7


2.Principiile de performanță ale logisticii de
succes. ...............pg.8-11
3.Sistemul logistic al organizației. ...................pg.12-
14
4. Concluzie. ....................................................pg.15
5. Bibilografie. .................................................pg.16

3
1. Conținutul logisticii mărfurilor

Competitivitatea economică obligă economiile naționale să-și îmbunătățească


performanța iar perfecționarea logisticii comerciale reprezintă o modalitate
inteligentă pentru sporirea eficienței, pentru reducerea costurilor și pentru creșterea
economică. Logistica este abordată inițial de către teoria economică ca o
alternativă superioară de exprimare a noțiunii de distribuție fizică, cunoscută cu
semnificația de repatizare a produselor de la producător la consumator, respectiv
cu logistica în aval.Acest punct de vedere a ignorat rolul logisticii în amonte,
respectiv asigurarea disponibilității resurselor materiale destinate activității firmei
și a logisticii interne , respectiv punerea la dispoziția producției a resurselor
necesare.
Logistica ocupă în cadrul companiei o poziție unică ce-i permite să coordoneze
relațiile care influențează atât fluxul de informații, cât și pe cel de bunuri, având ca
scop final executarea comenzilor primite. Fluxul începe atunci când clientul se
decide să facă o comandăși se încheie atunci când comanda este onorată.
Logistica constituie un proces de gestionare strategică a achiziționării,
deplasării și depozitării materialelor , semifabricatelor și produselor finite, alături
de fluxurile informaționle corespunzătoare acestor procese în interiorul
organizației și al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor la cele
mai mici costuri; logistica creează valoare adăugată și poate juca un rol vital în
creșterea profilului.
Logistica reprezintă așadar capacitatea de organizare și realizare a fluxurilor de
persoane sau de mărfuri pentru a obține ceea ce se dorește într-un timp și spațiu
optime cu costuri minime.
Pentru tot mai multe organizații, logistica este o competență care conectează
organizația cu clienții și furnizorii ei, prin intermediu a două fluxuri intercorelate –
fluxul mărfurilor și cel al informațiilor.
Logistica poate fi considerate “ știință si arta potrivirii unui context complex de
cerințe: asigurarea existenței unei materialităti – CE?, în cantitatea dorită – CÂT?,

4
în condiții dorite ori specificate – CUM ?, la locul dorit – UNDE? și la momentul
dorit.”
Logistica este o activitate de servicii care are ca obiect controlul desfășurării
fluxurilor de resurse ala unei organizații punând la dispoziție aceste resurse
conform cerințelor, condițiilor economice și de calitate determinate , în condiții de
securitate și siguranță satisfăcătoare.
În final putem defini logistica ca totalitatea activităților organizatorice, de
gestiune și strategie care coexistă în cadrul companiilor, fluxul de materiale de la
originea lor, prin intermediul furnizorilor și până la livrarea produselor finite către
clienți precum și service-ul post-vânzare.
“Lanțul logistic (supply chain), cunoscut în literatura de specialitate și sub
denumirea de lanțul aprovizionării, lanțul furnizării sau lanțul livrării, cuprinde
toate activitățile care compun fluxul și transformarea bunurilor de la stadiul de
materie primă până la consumatorii sau utilizatorii finali, precum și fluxurile
informaționale asociate.”
Acest concept de lanț logistic poate include, alături de furinzori și clienți , și
companii specializate în servicii logistice, inclusiv terți nonoperatori. Caracteristica
esențială a lanțului logistic este reprezentată de capacitatea de a se face legătura în
timp util între toate activitățile care au loc între furnizori, clienți și consumatorii
finali.
În sensul cel mai larg , managementul lanțului logistic cuprinde întreaga rețea și
dezvoltă strategii și influențe de a investi în și a relaționa cu furnizorii, furnizorii
furnizorilor și așa mai departe, în amonte, de asemenea a investi în și a relaționa cu
clienții, clientii clienților și așa mai departe, în aval, până la consumul final.
Managementul lanțului logistic este o sursă importantă de îmbunătățire a
eficacității și eficienței firmei prin faptul că asigură integrarea logisticii între
firme , respectiv gestiunea integrată a lanțurilor logistice ale partenerilor , cu
scopul de a crea valoare adăugată pentru clientul final , ceea ce permite formarea
unor relații sau parteneriate ,pe termen lung, care implică colaborarea pentru
îmbunătățirea designului, reducerea costurilor, îmbunătățirea calității și dezvoltarea
produselor pentru a fi lansate cât mai rapid pe piață. Performanța fiecărei
organizații este deja influențată într-un grad mai mare sau mai mic de acțiune
managerilor celorlalte organizații care alcătuiesc lanțul logistic, ceea ce determină
pe unii specialiști să afirme că astăzi competiția are loc nu numai între organizațiile
individuale, ci și între lanțurile logistice.

5
Logistica firmei presupune , prin urmare , atât domeniu Gestiunii Materialelor
(aprovizionarea, gestiunea stocurilor de material, programarea producției), cât și
domeniul Distribuției Fizice (gestiunea produselor, a depozitelor și a
transporturilor , livrările la punctele de vânzare) dar și domeniul Serviciilor
pentru Clienți.
Logistica integrată sau globală , reprezintă un stadiu evoluat de gestionare
strategică a resurselor în scopul asigurării produselor și serviciilor la timp, în locul
cuvenit, destinatarului focalizat, la cel mai mic cost total posibil și la standarde
calitative superioare.Realizarea acestui obiectiv necesită analizarea și optimizarea
activităților în mod sistematic și impune integrarea unor activități ce aparțin , în
mod tradițional, unor funcții economice independente.Uneori acest lucru poate
constitui un obstacol în desfășurarea normală a activității firmei.
Managerul logistician este singura persoană din firmă însărcinată cu gestionarea
tuturor fluxurilor de informații și material, pornind de la conceperea produsului
până la consumul lui, ținând cont de interacțiunile acestor fluxuri. Această poziție
îi dă posibilitatea managerului departamentului logistic să estimeze capacitatea
firmei de a răspunde așteptărilor. Managerii logisticieni trebuie să identifice
activitățile care creează valoare adăugată și care permit astfel o diferențiere a
produselor realizate de firma lor față de cele ale concurenților.
Principalele atribuții ale managerului logistician se referă la:
 Cine ia deciziile de reaprovizionare:cantitatea de produse, frecvența și
programarea, cine se ocupă de aprovizionare.
 Ce gamă de produse este transportată/manipulată?
 Programarea livrărilor , primirea comenzilor și manipularea livrărilor.
 Produsele depozitate – disponibile în stoc; suficiența stocului, rotația
stocului, condițiile de stocare; stocarea sezonieră.
 Apropierea de piață; acoperirea pieței potențiale.
 Divizarea loturilor, selecționarea, împachetarea și încărcarea produselor.
 Primirea și procesarea comenzii.
 Livrarea: programarea/frecvența/rută.
 Administrarea comenzilor: facturi, extrase de cont.
 Controlul creditului: seriozitatea clientului; limitele creditului; condițiile de
creditare/finanțare; colectarea banilor și stimulente.
 Administrarea prețurilor: modificări de preț, valoarea reducerilor de preț,
influența factorilor de timp.

6
 Vânzarea, promovarea, activitățile promoționale, sondarea vânzării și a
reprezentării.
 Relația cu clientul:reprezentarea, administrarea garanțiilor; schimbări aduse
produsului; stabilirea prețului; performanța produsului.
 Informații de piață: acțiunile concurenților; performanțele în respectiva
ramură și în domeniul vânzării/stocării/disponibilității produsului ; rapoarte
asupra produsului și utilizatorului său; noi oportunității.
 Ce reduceri/majorări de prețuri trebuie aplicate? Sunt ele obișnuite pentru
respectivul domeniu de activitate? Sunt corespunzătoare serviciului? Ar
trebui făcut mai mult?
 Cât de important este produsul nostru pentru ei? Cât de importanți sunt ei
pentru noi?
Îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a bunurilor sau serviciilor
solicitate la momentul și locul potrivit, în condițiile celei mai mari contribuții la
profilul firmei presupune desfășurarea unui ansamblu de operațiuni
intercorelate, care constituie mixul activităților logistice. Mixul logistic include
două categorii de activității: de bază și de susținere.
Activități de bază Activități de susținere
- asigurarea serviciilor complete - depozitarea;
pentru clienți; - manipularea produselor;
- cumpărarea; - ambalarea;
- transportul; - activități legate de fluxurile
- gestiunea stocurilor; informaționale logistice;
- prelucrarea-procesarea;

Proiectarea și funcționarea oricărui sistem logistic au ca element de referință


un anumit nivel de servire a clienților. Principalele activități desfășurate pentru
asigurarea nivelului de servire logistică sunt următoarele:
 cercetarea nevoilor și cerințelor clienților actuali și potențiali, referitoare la
nivelul serviciilor logistice;
 stabilirea nivelului de servire logistică a clienților ( ce va fi oferit de firma
furnizoare) sau diferențierea nivelului de servire în funcție de cerințele
segmentelor de piață vizate;
 evaluarea percepțiilor clienților în privința nivelului de servire oferit, a
decalajului dintre nivelul așteptat de clienți și cel efectiv oferit;

7
 ajustarea nivelului de servire logistică, în funcție de evoluția cerințelor
clienților;

2.Principiile de performață ale logisticii de succes

Fiecare organizare logistică este unică in felul ei. Totuşi, departamentele


logistice de succes seghidează după o serie de principii esenţiale, valabile
indiferent de sectorul de activitate, tipul firmei şi poziţionarea geografică. Aceste
principii sunt :
1.Asigurarea unei legături între logistică şi strategia firmei
Prima şi cea mai importantă regulă pentru a realiza potenţialul de creştera a
profitului pe care-l oferă logistica este ca toate operaţiunile legate de logistică să
fie integrate în planul strategic al firmei.Datorită lipsurilor ce au existat în
domeniul logisticii, operaţiile de logistică au fost considerate de cele mai multe ori
elemente neutre pentru firmă. Logistica eficientă din punct de vedere al costului
are un mare impact în menţinerea poziţiei firmelor pe piaţă. Inovaţia în domeniul
logisticii contribuie la deţinerea supremaţiei în domeniul costurilor şi la
diferenţierea prin servicii.
2.Realizarea unei organizări globale
Cel de-al doilea principiu susţine o organizare globală a logisticii prin care să
fie controlate toate funcţiile logisticii de către un singur departament din cadrul
firmei. Gestionarea materialelor,transportul, depozitare, distribuţia, logistica
internă trebuie să fie unificată printr-o combinaţie adecvată de management.
Asigurarea unor servicii logistice eficiente necesită o coordonare riguroasă a
tuturor operaţiilor cu strategia firmei. Logistica cu costuri reduse se bazează pe o
mutitudine de decizii continue ca de exemplu: cheltuieli mai mari de transport dar
costuri mai mici pentru stocuri şi depozitare. Deciziile adecvate în ambele domenii
sunt mai uşor de luat dacă un singur manager va fi responsabil pentru toate
funcţiile logistice interdependente. O serie de firme recunosc inter relaţiile între
logistică, producţie, marketing, vânzări şi finanţe. Ele identifică funcţiile şi
activităţile care au legătură cu logistica, urmărind o integrare cât mai bună a lor.
3.Valorificarea puterii informaţiei

8
Departamentele de logistică profită din ce în ce mai mult de avantajul
informaţiilor şi al tehnologiilor de procesare a informaţiilor. Ele sesisează că
sistemele bazate pe tranzacţii şi cele decizionale sunt resurse esenţiale pentru
realizarea profitului activităţii de logistică. Utilizarea în scop creativ a simulării
decizionale poate aduce reduceri de costuri şi servicii ce pot contribui la câştigarea
avantajului competitiv. Cea care a determinat o scădere semnificativă a costurilor
este informaţia. Ca urmare tot mai multe firme alocă resurse pentru investiţii în
sistemele de gestionare a informaţiilor, ca alternativă la cheltuielile pentru alte
resurse logistice mult mai convenţionale. O serie de firme utilizează deja modele
computerizate menite să ofere un ajutor în luarea deciziilor tactice şi operaţionale.
Un astfel de model analizează componenţa solicitărilor de produse în cadrul
comenzilor,decizând unde să poziţioneze echipamentele de transport şi rampele
de descărcare astfel încât să minimizeze distanţele de transport în
interiorul depozitului.
4.Recunoașterea și aprecierea factorului uman
Managementul resurselor umane este o condiţie esenţială pentru obţinerea
performanţelor superioare de logistică. Aceste performanţe se obţin într-un mediu
care recunoaşte că oamenii sunt cea mai importantă resursă a departamentului.
Managementul superior trebuie să conceapă un sistem care să conducă la creşterea
productivităţii, iar în anumite condiţii să găsească stimulente care să favorizeze
îndeplinirea în bune condiţii a funcţiei logistice. De asemenea, calitatea este strâns
legată de resursele umane. Dacă firma nu impune în rândul personalului său o
orientare bazată pe calitate, produse şi servicii, ei vor rămâne în urma concurenţei.
Firmele de renume privesc altfel investiţiile în pregătirea personalului. Ele au
înregistrat importante reduceri de costuri şi au mărit numărul de servicii oferite
prin îmbunătăţirea operaţiunilor şi prin modul cum s-au preocupat de gestionarea
resurselor umane. În planurile acestor firme sunt incluse derularea unor operaţii de
proiectare sau achiziţionare a unor tehnici specifice şi a unor cunoştinţe de
management.
5.Construirea de alianţe strategice
Cel de-al cincilea principiu de logistică vizează formarea de către firme a unor
relaţii de parteneriat cu alţi participanţi în cadrul lanţului produsului sau al
canalului. Formarea alianţelor strategice oferă posibilităţi de profit nelimitate.
Relaţiile de parteneriat nu pot avea succes fără un schimb deschis şi promt de
informaţii. Firmele trebuie să-şi comunice reciproc datele financiare şi operaţionale

9
dar şi prognozele şi planificările. Planificarea şi realizarea de alianţe fiabile este un
proces complex mai ales în cazul firmelor multinaţionale. Este un obiectiv care
necesită o abordare atentă, o coordonare cu clienţii şi furnizorii, sprijin din partea
angajaţilor şi pregătirea prealabilă a acestora dar şi cheltuieli pentru pregătirea
şi susţinerea schimbărilor operaţionale. Firmele importante de transport
demonstrează modul în care pot fi parteneri deplini ai producătorilor şi
comercianţilor în cadrul lanţului logistic. În mod asemănător, firmele inovatoare
din domeniul depozitării constituie alianţe puternice, oferind servicii de depozitare
şi manipulare.
Pe măsură ce producătorii se confruntă cu pieţe din ce în ce mai complexe şi
concurenţiale,logistica va juca un rol mai mare în servirea clienţilor. Acele
firme care vor cultiva cel mai bine alianţele strategice cu furnizorii, transportatorii,
distribuitorii şi clienţii vor obţine profituri mai mari decât firmele care nu iau in
considerare astfel de alianţe.
6.Accentul pe performanţele financiare
Cunoaşterea consecinţelor financiare ale activităţii logistice este esenţială
pentru activitatea de planificare. Funcţia logistică utilizează pentru măsurarea
performanţelor sale indicatori de tipul eficienţei utilizării activelor, valorii
adăugate, costurilor şi standardelor de operare. Activităţi cum sunt transportul,
depozitarea, stocarea şi servirea clienţilor vor putea fi cel mai bine conduse în
calitate decentre de cost sau de profit.
7.Stabilirea nivelului optim al serviciilor
Stabiliea unui nivel optim al serviciilor reprezintă un element cheie al
strategiei logistice afirmei. Pentru a realiza acest obiectiv firmele trebuie să
cuantifice veniturile suplimentare obţinute din oferirea unor servicii de calitate
clienţilor şi să măsoare raportul cost – profit pentru a stabili diferite niveluri de
servire. Acesta implică înţelegerea nevoilor aşteptărilor clienţilor, şi a tipurilor
de servicii pe care ei sunt dispuşi să le achiziţioneze. In final firmele trebuie să
calculeze nivelul optim de servicii şi să determine costurile asociate acestor
servicii. Aceasta poate conduce, spre exemplu, la stabilirea unor preţuri stratificate,
în care diferitele niveluri de servicii să fie asociate unor preţuri corespunzătoare
costurilor necesare pentru oferirea lor.
8.Importanţa rezolvării detaliilor

10
Gestionarea eficientă a detaliilor conduce la derularea unei activităţi
consecvente. În firmele de azi, în care numeroşi lucrători, clienţi, anagajaţi,
departamente şi discipline interacţionează,pe arii geografice largi, consecventa este
deseori un element care lipseşte. Consecvenţa scopului, obiectivelor,imaginii şi a
informaţiilor oferite clienţilor sunt aspecte deosebit de importante. Misiunea
managerului departamentului de logistică este de a coordona procesul logistic
astfel încât să asigure consecvenţă.Aceasta presupune şi adoptarea de planuri şi
metode comune pentru simplificarea activităţii degestionare a detaliilor.
9.Optimizarea volumului de mărfuri
Cel de-al noulea principiu de logistică menţionează faptul că operaţiunile de
logistică vor trebui să gestioneze unitar volumele de mărfuri transportate, stocurile,
etc. în scopul îmbunătăţirii performanţelor financiare. Această gestionare unitară a
mărfurilor va determina îmbunătăţirea serviciilor şi reducerea costurilor. Pe măsură
ce departamentele integrate de logistică evoluează, se varealiza o
coordonare sporită a volumului de mărfuri expediate în interiorul şi în exteriorul
firmei, ceea ce va contribui la economii importante în privinţa costului
transportului. Indiferent că este vorba de unificarea încărcăturii, de legături
cu transportatorul sau cu furnizorul, de coordonarea sosirilor şi expedierilor de
marfă, de investiţii în logistică, de rotaţia stocurilor, de apelarea la terţe părţi sau de
constituirea societăţilor mixte, capacitatea de a optimiza volumul mărfurilor va
determina reduceri de costuri, creşterea rentabilităţii şi obţinerea avantajului
competitiv pe o perioadă îndelungată de timp.
10.Evaluarea şi depăşirea propriilor performanţe
Odată dobândită, eficienţa activităţii logistice va trebui susţinută pentru ca
performanţele să nufie de scurtă durată. Firmele trebuie să-şi măsoare
performanţele de logistică şi să reacţioneze dinamicla rezultatele obţinute.
Firmele de primă mărime percep activitatea logistică ca pe un instrumentstartegic,
şi nu ca pe o funcţie care determină costuri, realizând o coordonare a acestei
activităţi cu producţia, vânzările, marketingul, cercetarea, dezvolatrea şi alte
activităţi ale firmei.

11
3.Sistemul logistic al organizației

Sistemul logistic este compus dintr-un ansamblu de activităţi aflate în


strânsă interdependenţă,toate trebuind să contribuie la realizarea politicii de
marketing. Dintre aceste activităţi cele mai importante sunt: aprovizionarea,
transportul, depozitarea, manipularea, preambalarea, expedierea şirecepţia
produselor, distribuţia inversă, fluxurile informaţionale privitoare la logistica
produselor.
Sistemul logistic al unei organizații cuprinde următoarele activități:
Cumpărarea are un rol important în crearea de valoare în cadrul procesului
logistic. Activităţile reprezentative pentru domeniul cumpărării sunt:
- stabilirea necesităţilor de aprovizionare;
- alegerea surselor de aprovizionare;
- planificarea modului de realizare în timp a aprovizionării;
- evaluarea periodică a performanţelor furnizorilor;
- determinarea cantităţii economice a comenzii.
Transportul – are rol în asigurarea utilităţii de timp, reprezentând o importantă
componentă a misiunii logistice. În esenţă, transportul presupune derularea
următoarelor activităţi:
- alegerea celor mai adecvate modalităţi de transport ( rutier, feroviar, maritim,
aerian, prin conducte);
- evaluarea şi selecţia ofertanţilor de servicii de transport, la care apelează firma;

12
- stabilirea rutelor de transport;
- programarea transporturilor.
Gestiunea stocurilor este o componentă esenţială a sistemului logistic, ce oferă
utilitatea de timp aşteptată de clienţi. În privinţa gestiunii stocurilor activităţile
principale ce trebuiesc realizate sunt:
- elaborarea politicilor privind stocurile de materii prime, materiale şi produse
finite;
- stabilirea mixului de produse din stoc ( ponderea diferitelor articole în numărul şi
cantitatea totală de produse menţinute în stoc), în funcţie de contribuţia diverselor
articole la vânzările firmei;
- determinarea stocului de siguranţă şi a nivelului de reaprovizionare ( mărimea
stocului la care se lansează o nouă comandă de reaprovizionare);
- aplicarea strategiei “ just – in time”.
Prelucrarea comenzilor presupune realizarea următoarelor activităţi:
- determinarea procedurilor de primire a comenzilor ( metoda de transmitere,
restricţiile de timp şicerinţele privind mărimea comenzii);
- stabilirea metodelor de transmitere a informaţiilor referitoare la comenzi în cadrul
firmei;
- definirea ordinii de prioritate în prelucrarea comenzilor;
- alegerea variantei de onorare a comenzii, numai din stocul disponibil şi / sau din
producţie.
Depozitarea mărfurilor este considerată a componentă de susţinere deoarece nu
este prezentă în sistemele logistice ale tuturor firmelor. Principalele activităţi legate
de depozitarea mărfurilor sunt:
- stabilirea necesarului de spaţii de depozitare;
- alegerea amplasamentului depozitelor;
- determinarea numărului de depozite necesare;
- stabilirea configuraţiei depozitului;
- amplasarea mărfurilor în spaţiul de depozitare.

13
Manipularea mărfurilor are o pondere considerabilă în costurile logistice.
Totodată, ea are impact asupra duratei ciclului comenzii şi implicit asupra nivelului
serviciului pentru client.Eficacitatea manipulării materialelor este condiţionată de
următoarele activităţi:
- alegerea echipamentului de manipulare ( manuale, mecanizate );
- utilizarea încărcăturilor prin paletizare şi contanerizare;
- introducerea şi prelucrarea materialelor în şi din spaţiul de depozitare.
Ambalarea de protecţie permite ajungerea mărfurilor la clienţi în condiţiile
dorite. Ca activităţi legate de ambalarea protectoare, care susţin logistica
mărfurilor, pot fi enumerate:- proiectarea de ambalaje care să răspundă cerinţelor
proceselor de manipulare;
- realizarea de ambalaje care să asigure integritatea produselor pe durata
transportului şi păstrării;
- asigurarea de ambalaje care să protejeze mărfurile contra pierderilor
şi deteriorărilor.
Fluxurile informaţionale sunt o parte integrantă a sistemului logistic
care facilitează derularea tuturor activităţilor de bază şi de susţinere. În rândul
principalelor activităţi pe care le presupune funcţionarea sistemului informaţional
logistic se includ:
- culegerea şi prelucrarea datelor;
- analiza informaţiilor;
- elaborarea rapoartelor necesare ( situaţia stocurilor );
- stabilirea unor proceduri de stocare a datelor;- controlul fluxului de informaţii.

14
4.Concluzie

Logistica este funcția suport în realizarea misiunii organizației. Limitată


initial la organizarea transporturilor și stocării, logistica intervine azi în
toate fazele ciclului de viață al produsului, de la concepția sa până la
perioada postvânzare și întreținere.

15
5.Bibiografie
1.Stan Anca Ștefania ( 2012) Logistica mărfurilor, Editura
Alma Mater – Bacău
2.https://se-b.spiruharet.ro/images/secretariat/2017-
2018/programe_licenta/mk/sinteze/an2_sem_1/mk_logisti
ca_marfurilor_anii.pdf.
3.https://prezi.com/nv-ohtzmqk0a/principiile-logisticii-de-
succes-cele-zece-principii/

16

S-ar putea să vă placă și