www.referat.

ro

ELEVATOARE (E.)

1. Elevatoare cu cupe (E.C.)

2. Elevatoare cu poliţe şi leagăne (E.P.; E.L.).
Elevatoare sunt destinate pentru transportoarea încărcărilor în vrac, şi cu bucata,
pe sectoare verticale sau înclinate la un unghi mai > de 60 o .
În dependenţă de formă elementului portant se clasifică în:
- Elevatoare cu cupe
- Elevatoare cu poliţe sau leagăne.
În dependenţă de tipul e.t.:
- cu bandă;
- cu lanţ.
Fără organ de tracţiune:
- cu melc,
- preomatice;

Elevatoare cu cupe 1
9
2
Elevatoare cu cupe este alcătuit dintr-un e.t. infinit, pe care se
fixează cupele. E.T. înconjoară tamburul de acţionare şi de
4
tensionare. Toate aceste elemente se află într-un corp. Partea 10
superioară a corpului poartă denumirea de CAP, inferioară – SABOT. 8
Capul şi sabotul se unesc între ele prin 2 ţăvi. 7
Ca regulă tamburul superior serveşte ca element de acţionare, iar
cel interior – ca mecanism de tensionare. Cupele se confecţionează
5 6
prin sudare sau stanţare din foi de oţel 1...2mm. şi se fixează de
bandă prin şuruburi. Forma cupelor este determinată de proprietăţile
produsului şi metoda de încărcare.
Eficienţa procesului de alimentare determină productivitatea elevatoare. Se
întîlnesc 2 tipuri de alimentare:
- echicurent;
- contracurent.
1-cap; 2- tamburul de acţionare; 3- banda transportoare;
4- cupă; 5-sabot; 6- tamburul de tensionare; 7- dispozitivul de întindere-tensionare; 8-
buncăr de alimentare; 9- gura de evacuare; 10 – tub:

În cazul alimentării echicurente cupa se încarcă cu produs de la fundul

sabotului. La această încărcare se obţine un coeficient de umplere relativ mic (
 depinde de viteză). La încărcare contracurent, produsul nimereşte nemijlocit
în cupă. Cuplele se împlu mai bine şi  practic nu depinde de viteză. În schimb
apar rezistenţe adăugătoare la încărcare. Această metodă se foloseşte pentru
produsele abrazive.
Se deosebesc 3 metode de descărcare în funcţie de direcţia forţei centrifugale
la descărcare:
 gravitaţională
 centrifugală
 mixtă
Caracterul descărcării elevatorului depinde de viteza e.t. În elevatoarele cu
cupe diametrul tamburelor este proporţional vitezei e.t.
Pentru elevatoarele rapide se determină:
În dependenţa de valoarea lui T, diametrul se alege:
- Elevatoare rapide (descărcării centrifugă),
2Tv 2
D
2
- Elevatoare lente (descărcării gravitaţională) ,
D  0.6  v 2
Forma capului şi dimensiunile lui sunt determinate de traiectoria
particulelor
la descărcare, care se determin cu relaţia.
g  x2
x  Vo  t , y  g  t
2
sau y  ,
2 2  V2
V 0 - viteza iniţială a particulei cînd ea se desparte de cupă.
Această ecuaţie se foloseşte la executarea grafică a traiectoriei. Tot în bază
traiectoriei se verifică corectitudinea alegerii distanţei dintre cupe.
 În E. lente traiectoria nu influenţează la forma capului, în schimb conform ei
alege locul amplasării gurii de elimentare.

CALCULULE.
Datele iniţiale:
- productivitatea;
- caracteristica produsului;
- înălţimea.
- proprietăţile
mv v  m
Q ;
a
1. Se alege lăţimea benzii cu 50...100mm mai mare decît lăţimea cupei, după
aceasta se calculează efortul după metoda ocolirii după contur, se ea în
consideraţie tensiunile suplimentare apărute la impactul dintre cupă şi produs
în sabot.
2. Forţele necesare pentru accelerarea produsului.
3. Forţele de frecare dintre cupă şi încărcătură.

Tensiunea minimă a benzii se alege ca să nu alunece pe tambur.

S
hS sin   mgl

mgl
S min 
h sin 
O

Cunoscînd efortul de tracţiuni

verificăm nr. de garnituri şi alegem
motorul electric şi mecanismul de
acţionare.
S
Productivitatea elevatoarelor cu cupe poate fi determinată:
i
Q v     , kg/s (1)
a
unde: i- volumul cupei, m3; a- distanţa dintre cupe, m;  - coeficientul de umplere (
  0,6  0,8 );  - densitatea materialului transportat, kg/m3: v- viteza cupelor, m/s;
Productivitatea elevatoarelor cu cupe poate fi determinată şi cu formula:
Q  v  m  z , kg/s (2)
unde:
m- masa produsului în cupă, kg: z- numărul cupelor pe 1m de bandă; v- viteza cupelor,
m/s;
Puterea motorului, kW
Et  v  k
N , (3)

unde: Et- efortul de tracţiune a tamburului de comandă, N; k- coeficientul de rezervă (
k  1.2  1.25 );  - randamentul dispozitivului de acţionare, (   0.6  0.7 ):

Elevatoare cu poliţe şi leagăne

Transportarea cu bucata:
Se deosebesc în funcţie de modul de fixarea a podinei:
- cu leagăne
- cu poliţe
Se utilizează pentru transportarea încărcăturilor cu bucată sau cu ambalaj.
E.P. prezintă 2 lanţuri infinite cu placi, de care se fixează poliţile. Pentru
evitarea deplasării poliţilor în direcţie orizontală. Lanţul se mişcă între două
ghidaje. Totodată aceste ghidaje evită tensionarea preventivă exagerată a e.t.
Forma poliţilor este determinată de tipul încărcăturii şi condiţiile de încărcare,
transportoare şi descărcare. Încărcarea se poate efectua manual sau automat prin
intermediul unor mecanisme
speciale. Descărcarea are loc de
obicei în punctele superioare a
ramurii pasive.
Deosebirea E.L. constă în aceia că
elementul portant (leagănul) se
fixează de E.T. articulat. Acesta
permite de a menţine în poziţie
orizontală leagănul, pe tot traseul.
Viteza transportorului este de 0,2-0,3m/s.
Productivitatea poate fi determinată după formula deja cunoscută:
Q  m  v  z , kg/s (4)
unde: m- masa încărcăturii, kg; v- viteza tr. m/s;
z- numărul de încărcături pe 1m de lungime a tr.
Puterea motorului elevatorului poate fi calculata şi din următoarea relaşie, kW:
N  N sp .  Q  H , (5)
unde: Nsp.- consumul specific de energie pentru a ridica 1 kg greutate la înălţimea 1m;
- pentru elevatorul cu cupe Nsp.=0,012…0,016
- pentru elevatorul gîtul găştii Nsp.=0,07…0,08

Transportorul (elevator) cu fricţiune

La fabricile de conserve, în secţiile de confecţionare a
(cutiilor din tablă) recipientelor metalice, ultimele sunt
transportate cu ajutorul elevatoarelor (transportoarelor cu
frecţiune ) principiul de funcţionare al cărora se bazează pe
forţa de frecţiune ce are loc între banda de cauciuc şi corpul
cutii.

1-banda cauciucată; 2-tamburul conducător; 3-tamburul

condus; 4- jgheab; 5-ghidaj neted de direcţionare; 6- arc plat;
7- platbandă de oţel; 8-jgheab;

Din fig. 6 se observă că elementul de tracţiune a

elevatorului este banda cauciucată (1), care este întinsă pe două
tambure de curea (2) şi (3). Cutiile metalice nimeresc între
banda cauciucată şi ghidajul neted (5), şi sunt strînse de banda
(1), care la rîndul său este apăsată de platbanda de oţel (7) cu
ajutorul arcurilor lamelare (6).
Fig. 6
În partea de sus a elevatorului cutiile nimeresc în jgheabul (8) de unde sunt
deplasate la depozit, sau în secţia tehnologică.
Din schema de funcţionare se vede, că banda cauciucată (1) acţionează cu forţa F
recipientul (2), masa căruia este G.
G
Condiţia ca dispozitivul să funcţioneze normal este următoarea F  f ,
în care: f-coeficientul de frecare. Dacă ghidajul neted este imobil (rigid) şi e confecţionat
din metal, atunci f= 0,3 şi F  3G . Dacă banda (1) se mişcă cu viteza vb, apoi cutia
metalică se deplasează cu viteza v c  vb 2 ;
Aceasta reiese din următoarele: în punctul „N” viteza cutii (vc=vb), iar în punctul
„M”, care se socate centrul de rotaţie instantaneu (de moment) cutia se roteşte în jurul
centrului „M”, totodată deplasînduse în direcţia mişcării benzii cauciucate. Atunci
punctul „O”situat la mijlocul liniei „MN”se deplasează cu viteza medie:
v  vN
v med .  M  vC (6)
2
 Însă punctul M convenţional fiind centrul de rotaţie instantaneu, viteza cutii în acest
punct M, adică în centrul va fi egală cu „o” vM=0, de aceea:
v  v N 0  v N v N vb
vC  v med .  M    (7)
2 2 2 2
Productivitatea transportorului cu fricţiune poate fi calculată din ecuaţia:
v
Q b , (cutii/s) (8)
2a
unde: a-depinde de diametru cutii (d) şi este egal cu a=(1,5…2,0)d.