Sunteți pe pagina 1din 4

Dimensiuni maxime ale ferestrelor si usilor

Pentru a asigura functionarea si stabilitatea in timp a ferestrelor si usilor este important a se urma
recomandarile noastre cu privire la dimensiunile maxime ale elementelor PVC si instructiunile de armare.

Principii generale:
 dimensiunile maxime recomandate pentru cercevea (partea care se deschide), exceptind ferestrele
fixe, unde dimensiunile sunt indicate pentru toc
 dimensiunile maxime recomandabile pentru cercevea sunt date pentru geam/panel pina la greutatea de
25 kg/m2. In cazul folosirii unui geam mai greu sau la instalarea unei cercevele care preia greutatea unei alteia
se va cere sfatul producatorului.
 se va  tine cont si de limitarea dimensiunilor conform tabelelor de feronerie 
 recomandam armarea tuturor profilelor dupa cum urmeaza: profile albe – suruburi din aprox. 27 in 27
cm, profile colorate (folie sau decoroc) – suruburi la maxim 23 cm distanta. Pentru prinderea armaturii
recomandam suruburile cu cap de asezare plat
Tocurile se vor fixa de constructie cu suruburi sau dibluri de fixare, conform indicatiilor detaliate in capitolele 1 si
2 ale prezentului ghid.
 de preferat ca dimensiunile ferestrelor cu deschidere  sa nu depaseasca urmatoarele dimensiuni
limita: 
profile albe, dimensiune maxima latura: 4000 mm,  suprafata maxima fereastra: 6,0 m2
profile colorate: dimensiune maxima latura: 2500 mm, suprafata maxima fereastra: 4,0 m2

Stiati ca:

1. ...izolarea optima a geamului termopan este data de bagheta de aluminiu de 16 mm grosime;


2. ...o bagheta mai lata sau mai ingusta decat cea de 16 mm face ca pierderile prin camera termopanului sa creasca
exponential;
3. ...in interiorul geamului termopan este aer sau un gaz rar;
4. ...aerul dintre foile de sticla este un bun izolator termic;
5. ...geamul termopan cu Argon izoleaza cu 30 % mai bine decat geamul termopan cu aer;
6. ...geamul termopan cu Kripton izoleaza cu 46 % mai bine decat cel cu aer;
7. ...geamul termopan cu foile de sticla de grosimi diferite (4mm cu 5mm sau 6mm cu 4mm ) asigura o izolare fonica
mai buna cu 32 % decat termopanul cu foile de sticla 4mm cu 4mm;
8. ...geamul termopan cu foile de sticla de 6mm cu 6mm izoleaza termic cu numai 3 % mai mult fata de geamul
termopan cu foile de sticla de 4mm cu 4mm;
9. ...geamul termopan cu foile de sticla de 6mm cu 6mm izoleaza fonic cu numai 2 % mai bine fata de geamul
termopan cu foile de sticla de 4mm cu 4mm;
10. ...geamul termopan cu foile de sticla de 4mm cu 4mm si bagheta de 16 mm, care contine o foaie LOW-E (hard)
ofera o izolare termica cu 78 % mai buna decat geamul termopan float clar (ambele foi);
11. ...geamul termopan cu foile de sticla de 4mm cu 4mm si bagheta de 16 mm, care contine o foaie LOW-E (soft) ofera
o izolare termica 123 % mai buna decat geamul termopan float clar (ambele foi);
12. ...in bagheta de geam se introduce o sare numita "silicagel" care are proprietatea de a absorbi umiditatea din
interiorul geamului termopan;
13. ...geamurile de mari dimensiuni si izolate corect sunt concave sau convexe in functie de temperatura (iarna/vara);
14. ...prin securizare se intelege "calirea" sticlei in cuptoare speciale;
15. ....profilele cu adancime de 60 mm au coeficientul de transfer termic cuprins intre 1,6 si 1,8 indiferent de cate
camere interioare au;
16. ....profilele cu adancime de 70 mm au coeficientul de transfer termic cuprins intre 1,1 si 1,3 indiferent de cate
camere interioare au;
17. ...la profilele de pvc, grosimea peretelui exterior influenteaza foarte putin izolarea termica si fonica;
18. ...configuratia ferestrei influenteaza coeficientul termic al profilului cu 10~20 %;
19. ...ferestrele cu doua canate au cele mai mari pierderi de caldura;
20. ...un pervaz montat incorect (care iese in camera mai mult de 20~30 mm) faciliteaza aparitia condensul.

21. Ce intelegem prin geam termopan? 


Un geam termopan este format din 2 sau mai multe foi de sticla de diferite grosimi intre ele aflandu-se o bagheta de
aluminiu . In interiorul baghetei de aluminiu se afla granule de siliporit cu rolul de a absorbii umezeala din interiorul
termopanului. Bagheta de aluminiu este fixata pe foile de sticla cu o banda, respectiv pasta butylica (grosime 0,6 -
0.8 mm). Cele 2 foi de sticla impreuna cu bagheta de aluminiu sint inchise etans cu o pasta numita poliuretan .

22. Proprietatile termopanului sunt in functie de grosimea lui, de tipul si grosimea sticlei folosite, precum si de gazul inert
introdus intre folile de sticla (cu sau fara argon).

23. Grosimea termopanului este data de suma grosimilor foilor de sticla, a stratului de butyl si a baghetei de aluminiu.

24. Care sunt tipurile de sticla?

25. Sticla transparenta (float) - se obtine prin topirea intr-un cuptor la temperatura de 1500 o C a unui amestec de
nisip, carbonat de sodiu (agent de lichefiere), calcar si dolomita (agent de stabilizare) intr-o baie de staniu, dupa
care este racit treptat la temperatura ambianta. Suprafetele sticlei sunt perfect paralele si netede.

26. Sticla colorata in masa - se obtine din sticla transparenta prin adaugarea de diferiti oxizi metalici (verde, gri, bronz,
albastru). Datorita proprietatilor sale filtrante, functie de culoare si grosime, geamul colorat in masa reduce
solicitarea ochiului la lumina solara puternica.

27. Sticla reflectorizanta - se obtine din sticla transparenta sau colorata in masa pe fata careia se aplica la iesirea din
furnal un strat metalic transparent.

28. Sticla cu emisivitate scazuta (Low-E) - se obtine din sticla transparenta pe fata careia se aplica un strat metalic
sau de oxizi metalici. Proprietatea esentiala a acestui tip de sticla este ca redirijeaza spre interior radiatia termica.
Se foloseste de obicei pe fata 2 sau 3 a temopanului.

29. Sticla de securitate - se obtine prin alaturarea a doua sau mai multe foi de sticla float (clara, reflexiva sau colorata
in masa) cu unul sau mai multe straturi de butiral de polivinil (PVB) de grosime 0,83mm. Daca sticla se sparge,
cioburile raman lipite de folie diminuand riscurile de taiere.

30. Sticla antiglont - se obtine prin alaturarea a doua sau mai multe foi de sticla float (clara, reflexiva sau colorata in
masa) cu unul sau mai multe straturi de PVB. Grosimea finala este este functie de diversele tipuri de arma la care
trebuie sa reziste.

31. Sticla rezistenta la foc - se obtine prin alaturarea mai multor foi de sticla intre care se gaseste un strat special
transparent care impiedica propagarea caldurii prin radiatie si asigura integritatea geamului.

32. Geamul securizat (calit) - se obtine dintr-un geam float tratat termic. Geamul este incalzit la peste 600 o C si apoi
racit repede (cand rezulta o calire) sau mai lent (cand rezulta o intarire termica) cu o viteza riguros controlata.
Comparativ cu geamul float rezistenta la socuri mecanice este de doua ori mai mare in cazul tratarii termice si de
cinci ori mai mare in cazul calirii.

33. Sticla ornamentala - este o sticla obtinuta din sticla clara sau colorata in masa prin trecerea acesteia la iesirea din
cuptor printre doua valturi profilate. Prin incorporarea unei plase de sarma in aceasta etapa se obtine un geam
ornamental armat. Pentru sporirea efectelor estetice, geamurile ornamentale pot fi sablate.

34. Ce inseamna sticla LOW-E?


35. Izolatia termica este o tema de larg interes a timpurilor noastre. Începând cu Conferinta mondiala pentru clima
organizata la Rio de Janeiro în 1992 constatam ca protectia climei si economisirea energiei constituie marile
probleme sociale si politice ale timpurilor noastre.

36. Circa 40% din studiile occidentale privind economia de energie se refera la problema energeticii cladirilor. Se
urmareste sa se construiasca la cel mai bun pret posibil, folosind materiale adecvate si apoi, o data cladirea ridicata,
sa se asigure necesarul de energie la costurile cele mai scazute.

37. Pierderea de caldura prin ferestre la o locuinta este de peste 40 %, în timp ce suprafata acestora reprezinta
aproximativ 10 % (peste 40 % prin ferestre, 26 % prin pereti, 24 % prin acoperis si 9 % prin podea). Geamul
corespunde unei mari parti din suprafata golului (70-80%) si trebuie luat în calcul ca atare când se analizeaza
izolatia termica si fonica. Iata o tema de meditatie foarte serioasa, careia toate firmele ce concura la producerea
elementelor componente tâmplariei moderne si confectionarea acesteia îi acorda pe zi ce trece un interes deosebit.

38. Situatia ferestrelor de la locuintele din tara noastra este mai mult decât alarmanta. Ani de-a rândul problema
pierderii de caldura prin ferestre nu a fost luata în serios. Daca ar fi sa luam în discutie numai problema
apartamentelor de bloc, constatam ca în dorinta unei mai bune izolari termice(de izolatie fonica nici nu se amintea),
a aparut “solutia” montarii celui de-al doilea si al treilea rând de ferestre, una din putinele variante care era la
îndemâna noastra pâna în decembrie 1989.

39. Dupa 1990, chiar daca românii au aflat si au luat contact cu confortul pe care îl ofera o tamplarie moderna, cu un
geam termoizolator de calitate, continua “sa arunce banii prin fereastra”, ramânând “sclavii” solutiilor adoptate atâta
amar de vreme.

40. Se pune întrebarea fireasca ce este de facut în aceasta directie? Adoptarea unei legislatii clare, care sa prevada
inclusiv coeficientul de transfer termic al geamului ce trebuie utilizat. Dupa unele date geamul utilizat în tara noastra
(98%), chiar daca este denumit termopan, are coeficientul de transfer termic k=2,8W/mpK, înregistrându-se o
pierdere de caldura de peste 50%.

41. A fost emisa Ordonanta Guvernamentala nr.29/2000, care probabit v-a deveni lege. Acest important document, desi
prevede obtinerea certificatului energetic al unei cladiri, nu stipuleaza, asa cum este în majoritatea tarilor
dezvoltate(a se vedea reglementarile din Germania, Elvetia, Austria, tarile scandinave s.a.m.d.), inclusiv ce
coeficient de transfer termic sa fie respectat la alegerea geamului.

42. Geamurile termoizolantoare au aparut în urma cu peste trei decenii, tehnologiile de productie perfectionându-se
continuu. Aceasta tendinta este legata de construirea si modernizarea în primul rând a locuintelor dar si a altor tipuri
de cladiri civile sau industriale. Un lucru este foarte clar, geamurile termoizolatoare castiga teren! Nu ne poate fi
indiferenta risipa.

43. Cercetatorii de la PILKINGTON, Marea Britanie (cea mai mare firma producatoare de sticla din lume, inventatoarea
tehnologiei “float”) au început, dupa 1980, o serie de cercetari si studii privind transferul termic, simbolizat LOW E
(Low Emisivity), cu coeficient k=1,4W/mpK. Acest tip de sticla de “inalta performanta” are o suprafata acoperita cu o
pelicula extrem de subtire de metal nobil, din procesul de productie, la temperatura de 600 C. Stratul este aproape
invizibil, pozitionat catre interiorul ferestrei pentru a-l proteja de influentele climatice si de eventualele deteriorari
mecanice. Pelicula speciala care acopera acest tip de sticla reduce pierderile de caldura de la 90%, cat se pierde
prin sticla normala, la numai 10 %. 
O simpla comparatie intre geamul izolator PILKINGTON-OPTITHERM si geamul obisnuit, duce la concluzia ca
geamul obisnuit necesita pentru incalzire un supliment de 19 litri de pacura, sau 22 mc de gaz, raportati la fiecare
mp de geam! Putem lua în considerare si alte beneficii de ordin financiar puse pe seama economiei de energie pe
care un astfel de geam ni le poate aduce. Prin inlocuirea tuturor ferestrelor unui apartament- ce insumeaza în medie
6-8 mp de geam- cu geam LOW E, realizam o economie de cca. 1200 kWh/an.

44. La geamul simplu de 4 mm coeficientul de transfer termic k= 5,4 W/mpK, la cel termoizolator clar cu aer k=
2,8W/mpK, la cel termoizolator LOW E cu aer k=1,4W/mpK, în timp ce la geamul termoizolator LOW E de 6-14-4
mm cu kripton în cavitate k=1,0W/mpK.

45. LOW E OPTITHERM poate sa fie combinat cu o varietate de alte produse din sticla (sticla rezistenta la foc, sticla de
izolare fonica sticla antiiefractie etc.) in vederea îmbunatatirii izolatiei termice si fonice, oferind arhitectilor si
proiectantilor posibilitatea de a realiza proiectele unor cladiri moderne, confortabile, cu spatii interioare luminoase.
46. Folosind geamul termizolator de calitate platiti mai putini bani pentru caldura. Geamul cu emisivitate redusa (LOW
E) reduce considerabil pierderea de energie, constituind o solutie la nivelul exigentelor occidentale. Merita sa
REFLECTATI la cele mentioate si sa observati diferenta de consum anual de combustibil conventional pentru un
metru patrat de suprafata incalzita la utilizarea diferitelor tipuri de geam. A sosit timpul ca si romanii sa aleaga
geamul termoizolator de calitate! 
Pentru orice detalii suplimentare privind calitatea geamului si analiza variantelor optime in functie de situatia
existenta a locuintei dumneavoastra specialistii firmei noastre sunt la dispozitia tuturor persoanelor interesate.

47. Un geam termoizolator de joasa emisivitate (LOW E), la - 10C în exterior si


+20C are pe foaia de geam de la interior +17C, fata de un geamtermoizolator
obisnuit pe care, în aceleasi conditii, sunt numai +9C (PUNCTUL DE CONDENS
exista deja).

48. a) Montajul ferestrelor de la mijlocul parapetului catre interior (in zona


calda); 
b) Etansarea riguroasa a tamplariei pe conturul ramelor atat la interior cat
si la exterior; 
c) Folosirea pe contur a benzii comprimate, care impiedica trecerea
umezelii din exterior; 
d) Aerisirea frecventa a spatiilor respective, deoarece tamplaria moderna
din PVC sau aluminiu opreste transferul de aer.

49. Utilizatorii locuintelor care au ferestre noi, ar trebui sa tina seama de adaptarea
la noile conditii de aerisire. Vechile ferestre erau de regula neetanse si
permiteau un schimb permanent de aer. In cazul noilor ferestre, mult mai etanse, schimbul de aer necontrolat nu
mai este posilbil, astfel incat locatarii trebuie sa asigure aerisirea suplimentara a incaperilor, pentru a evita formarea
condensului.

50. Incaperile care se gasesc in partea de nord a locuintelor se racesc iarna mai mult. Aveti grija ca aceste incaperi sa
fie incalzite ceva mai bine decat cele din sud sau sa suplimentati izolatia termica a acestora. De asemenea
temperaturile din locuinta dumneavoastra sa nu difere de la o incapere la alta.

51. Dimineata se recomanda aerisirea spatiilor aproximativ 20 de minute iar dupa inchiderea ferestrelor, incalzirea sa fie
uniforma si la temperaturi moderate. 
O micsorare a condensului poate fi obtinuta si printr-o modificare a circulatiei aerului cald, respectiv printr-o
dispunere favorabila a instalatiilor de incalzire. Curentul de aer cald trebuie sa treaca de-a lungul ferestrei, astfel
incat sa fie posibili coeficienti mai mari de transmitere a caldurii. In cazul prezentei glafurilor interioare, care acopera
elementele de incazire poate fi redus riscul aparitiei condensului, prin realizarea în acestea a unor fante sau
perforatii.