Ministerul Educației și Cercetării

Centrul Național de Evaluare și Examinare

Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
FIZICĂ
Filiera tehnologică – profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediului
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
A. MECANICĂ Test 3
Se consideră accelerația gravitațională g = 10m/s 2 .
I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Proprietatea unui corp numită inerție este descrisă cantitativ de mărimea fizică numită:
a. accelerație b. forță c. greutate d. masă (3p)
2. Unitatea de măsură a energiei potențiale poate fi scrisă în funcție de unitățile de măsură fundamentale din
S.I. în forma:
a. kg  m  s−2 b. kg  m  s −1 c. kg  m2  s −2 d. kg  m2  s −1 (3p)
3. O macara ridică un corp de masă m pe distanța h , pe direcție verticală, și ulterior îl deplasează orizontal,
pe distanța d . Expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutatea corpului este:
a. L = mg (d − h ) b. L = −mgh c. L = mgh d. L = mg (d + h ) (3p)
4. Un fir elastic omogen are constanta elastică k = 600 N/m . Se taie din fir o bucată de lungime egală cu o
treime din lungimea totală a firului nedeformat. Constanta elastică a acestei bucăți de fir are valoarea:
a. 1800 N/m b. 900 N/m c. 400 N/m d. 200 N/m (3p)
5. Un corp este aruncat de la nivelul solului, cu viteza inițială v 0 = 10 m/s , vertical în sus. În absența frecării
cu aerul, corpul urcă față de punctul de lansare la înălțimea maximă de:
a. 0,5 m b. 1m c. 5 m d. 10 m (3p)

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

Într-un experiment s-a studiat căderea unui corp în câmpul
gravitațional terestru, în atmosferă liniștită (în absența curenților de v (m s)
aer). Pe baza datelor obținute de la un senzor de mișcare, a fost 4
trasat graficul alăturat, în care este redată dependența vitezei
corpului de timp. Dependența observată poate fi explicată admițând 2
că forța de rezistență la înaintare exercitată de aer asupra corpului
(

)
este direct proporțională cu viteza Fr = k  v . Determinați: 0 0,8 1,6 2,4 t(s)

a. viteza maximă v max atinsă de corp în timpul căderii;

b. valoarea minimă atinsă de modulul vectorului accelerație momentană în timpul căderii corpului;
v
c. accelerația pe care o are corpul în momentul în care, în cădere, atinge viteza v = max ;
2
d. puterea disipată de forța de rezistență la înaintare care acționează asupra corpului în timpul căderii cu
viteză constantă, dacă masa acestuia este m = 10 g .

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

Unul dintre sporturile olimpice de iarnă constă în lansarea pe suprafața orizontală a gheții a unor blocuri de
piatră cu masa M = 20 kg , astfel încât ele să se oprească în apropierea unui punct desenat pe gheață, numit
centrul țintei. Se constată că, dacă un bloc de piatră este lansat cu viteza inițială v 0 = 3 m s , acesta se
oprește în centrul țintei, parcurgând distanța d = 25 m . Se neglijează dimensiunile blocului de piatră, iar
coeficientul de frecare la alunecare este constant.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra blocului de piatră în timpul alunecării pe gheață.
b. Determinați lucrul mecanic efectuat de forța de frecare din momentul lansării până la oprirea blocului de
piatră.
c. Calculați valoarea coeficientului de frecare dintre gheață și blocul de piatră.
d. Calculați timpul scurs de la lansare până la oprirea blocului de piatră.

Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică

 Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
FIZICĂ
Filiera tehnologică – profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediului
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ Test 3
J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02  10 23 mol −1 , constanta gazelor ideale R = 8,31 . Între parametrii
mol  K
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p  V = RT .
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. În figura alăturată sunt reprezentate, în coordonate p-T, trei transformări efectuate,
la acelaşi volum, de mase egale din trei gaze diferite. Relaţia dintre masele molare
ale acestora este:
a. 1  2  3
1 1 1
b.  
1 2 3
c. 1 = 2 = 3
d. 1 = 2  3 (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat
de o cantitate de gaz ideal diatomic cu mediul exterior într-o comprimare adiabatică, este:
a. L = −2,5 RT b. L = RT c. L = 1,5  RT d. L = 2,5 RT (3p)
3. O cantitate de gaz considerat ideal se destinde la temperatură constantă. În acest proces presiunea
gazului:
a. rămâne constantă b. creşte c. scade d. nu se poate preciza (3p)
4. Unitatea de măsură în S.I. a căldurii specifice a unei substanţe este:
a. J  K −1 b. J  kg -1  K −1 c. J  kmol −1  K −1 d. J  K −2 (3p)
5. O cantitate de gaz, considerat ideal, are masa molară 16,62 g/mol şi se află la presiunea p = 104 Pa şi
la temperatura  = -23  C . Densitatea gazului este egală cu:
a. 40  10−3 kg·m-3 b. 80  10−3 kg·m-3 c. 4,0 kg·m-3 d. 8,0 kg·m-3 (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Un cilindru de secţiune S = 100 cm 2 şi lungime  = 1 m este împărţit în două compartimente printr-un piston
subţire termoizolant, care se poate deplasa fără frecare. Cilindrul este aşezat orizontal, iar pistonul este în
echilibru mecanic. În compartimentul 1 se găseşte o masă m1 = 8 g oxigen ( 1 = 32 g/mol ) la temperatura
t1 = 47C , iar în compartimentul 2 se găseşte o cantitate  2 = 0,16 mol de argon ( 2 = 40 g/mol ) la
temperatura t2 = 27C . Gazele sunt considerate gaze ideale. Determinaţi:
a. numărul de molecule de oxigen din compartimentul 1;
b. valoarea raportului dintre volumele ocupate de cele două gaze;
c. presiunea la care se găseşte argonul;
d. masa molară a amestecului obţinut după îndepărtarea pistonului.

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

O cantitate  = 1mol de gaz ideal monoatomic este supusă unui proces termodinamic
ciclic 12341 reprezentat în sistemul de coordonate p-V în figura alăturată. Căldura
molară izocoră a gazului este CV = 1,5  R , iar temperatura în starea 1 este t1 = 27C .
a. Reprezentaţi procesul ciclic în sistemul de coordonate V-T.
b. Determinaţi lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui
ciclu.
c. Determinaţi variaţia energiei interne a gazului la trecerea din starea 1 în starea 3.
d. Determinaţi căldura cedată de gaz mediului exterior în timpul unui ciclu.

Probă scrisă la Fizică 2 B. Elemente de termodinamică

 Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
FIZICĂ
Filiera tehnologică – profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediului
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Test 3
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de
U
măsură a mărimii  t poate fi scrisă în forma:
R
W J
a. b. W c. d. J (3p)
V V
2. Rezistivitatea electrică a unui conductor metalic la 0C este  0 , iar coeficientul termic al rezistivităţii este
 . Rezistivitatea conductorului la temperatura t este dată de expresia:
a.  =  0 (1 + t ) c.  = 0 (1− t ) d.  = 0 (1+ t )
−1
b.  = 0t (3p)
3. Sensul convenţional al curentului electric într-un circuit simplu este:
a. de la borna „+” la borna „–” în circuitul exterior sursei
b. de la borna „–” la borna „+” în circuitul exterior sursei
c. de la borna „+” la borna „–”prin interiorul sursei
d. acelaşi cu sensul deplasării electronilor în circuit. (3p)
4. La capetele unui bastonaş de grafit se aplică o tensiune electrică. În graficul
alăturat este reprezentată dependenţa intensităţii curentului electric ce străbate
bastonaşul de tensiunea electrică aplicată. Rezistenţa electrică a bastonaşului de
grafit este:
a. 50 
b. 20 
c. 0,1
d. 0,05  . (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată schematic o porţiune dintr-o reţea electrică.
Intensităţile unora dintre curenţii care circulă prin conductoare sunt I1 = 1 A ,
I2 = 9 A şi I 4 = 6 A . Intensitatea curentului I 5 are valoarea:
a. 1 A b. 4 A c. 9 A d. 10 A (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

În circuitul a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată, sursa are tensiunea electromotoare
E = 100 V şi rezistenţa internă r = 5,0  . Cele patru rezistoare au
rezistenţele R1 = 60  , R2 = 30  , R3 = 30  , R4 = 60  . Determinaţi:
a. rezistenţa echivalentă a grupării celor patru rezistoare când comutatorul k este
deschis;
b. intensitatea curentului ce străbate rezistorul R1 când comutatorul k este
deschis;
c. căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei când comutatorul este închis;
d. puterea maximă pe care sursa o poate transfera unui circuit exterior cu rezistenţa convenabil aleasă.
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Sursa de tensiune din circuitul a cărui schemă este redată în figura alăturată are
tensiunea electromotoare E = 12 V şi rezistenţa internă r = 1,5  . Pe soclul becului
din circuit sunt inscripţionate valorile 9 W; 6 V . Se închide întrerupătorul k şi se
fixează rezistenţa reostatului la valoarea R2 = 2  . În aceste condiţii, becul
funcţionează la parametri nominali. Determinaţi:
a. tensiunea electrică dintre punctele a şi b;
b. energia totală furnizată de sursă în timpul t = 1min ;
c. rezistenţa electrică a rezistorului R 1 ;
d. valoarea la care ar trebui fixată rezistenţa electrică R 2 x a reostatului pentru ca becul să funcţioneze la
parametri nominali, dacă se deschide întrerupătorul k.

Probă scrisă la Fizică 3 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu

 Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Examenul de bacalaureat național 2020
Proba E. d)
FIZICĂ
Filiera tehnologică – profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediului
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
D. OPTICĂ Test 3
−34
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3  10 m/s , constanta Planck h = 6,6  10 J  s .
8

I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Sub acțiunea unei radiații cu frecvența  , catodul unei celule fotoelectrice emite electroni cu energia
cinetică maximă E c . Lucrul mecanic de extracție a electronilor din catod este:
a. L = h  + Ec b. L = E c − h  c. L = h  − Ec d. L = h  (3p)
2. O lentilă are convergența C = 2,0 m . Distanța focală a acestei lentile este:
-1

a. 0,2 m b. 25 cm c. 50 cm d. 200 cm (3p)

3. Imaginea virtuală dată de un sistem optic pentru un punct luminos se formează:
a. la intersecția razelor de lumină care ies din sistemul optic
b. la intersecția prelungirii razelor de lumină care ies din sistemul optic
c. la intersecția dintre o rază și o prelungire de rază de lumină care intră în sistemul optic
d. la intersecția razelor de lumină care intră în sistemul optic (3p)
4. Două lentile cu distanțele focale f1 = 20 cm și respectiv f2 = 30 cm formează un sistem alipit. Distanța
focală echivalentă a sistemului este:
a. 12 cm b. 18 cm c. 25 cm d. 50 cm (3p)
5. Într-un experiment s-a măsurat valoarea unghiului de refracție r sin r
al unei raze laser la trecerea din aer (naer  1) într-un lichid, pentru 1,00
diverse valori ale unghiului de incidență i . Pe baza datelor 0,75
obținute, a fost trasat graficul alăturat. Indicele de refracție al
lichidului are valoarea aproximativă: 0,50
a. 0,75 0,25
b. 1,33
c. 1,50 0 0,25 0,50 0,75 1,00 sin i
d. 1,75 (3p)

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

Un elev folosește o lentilă convergentă subțire pentru a proiecta imaginea unei ferestre pe un perete paralel,
aflat pe partea opusă a clasei. Elevul constată că pe perete se formează imaginea clară a ferestrei dacă ține
lentila paralel cu peretele la distanța d = 8,0 cm față de perete. Distanța dintre fereastră și lentilă este în acest
caz D = 6,0 m . Înălțimea ferestrei este H = 2,1m .
a. Determinați distanța focală a lentilei.
b. Calculați înălțimea imaginii clare a ferestrei, obținute cu ajutorul lentilei.
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă, pentru un obiect real situat în fața
lentilei la o distanță egală cu dublul distanței focale și așezat perpendicular pe axa optică principală.
d. Lentila este așezată pe un banc optic împreună cu o a doua lentilă identică, formând un sistem optic
centrat. Se constată că un fascicul paralel de lumină rămâne tot paralel și după trecerea prin sistemul optic.
Calculați distanța dintre cele două lentile.

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

( )
O rază de lumină se propagă prin sticlă nsticlă = 1,73  3 și ajunge la suprafața de separare dintre sticlă și
aer (naer = 1) , sub un unghi de incidență i = 30o . La suprafața de separare are loc atât fenomenul de
reflexie, cât și cel de refracție. Se cunoaște că sin 3514  0,577 .
a. Realizați un desen în care să reprezentați razele incidentă, reflectată și refractată, să marcați și să notați
unghiurile de incidență, de reflexie și de refracție.
b. Calculați viteza luminii în sticlă.
c. Calculați unghiul de refracție.
d. Determinați unghiul de incidență pentru care raza de lumină refractată se propagă tangent la suprafața de
separare dintre sticlă în aer.

Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică