IMPLICAREA TINERILOR ÎN VIAȚA POLITICĂ PRIVITA

COMPARATIV CU ALTE STATE

COMPARAȚIE ROMÂNIA-POLONIA

În cadrul statelor în care regimurile democratice au fost instaurate relativ recent, rolul
tinerilor în viața politică are o importanță majoră întrucât, în contextul actual, liderii politici
aparținând vechilor generații sunt, în general, asociați cu fostele regimuri politice nedemocratice
la care au fost, mai mult sau mai puțin, părtinitori, discreditate pentru repercusiunile asupra vieții
cetățenilor. Contrastând puternic cu această idee, generațiile tinere care se implică în viața
politică nu sunt susceptibile niciunui fel de asociere cu un trecut în care interesele lor erau
ignorate, militând pentru o societate în care drepturile și libertățile lor fundamentale să fie
respectate.
Căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, finalizată la începutul anilor
90, a însemnat inițiativa fără precedent a numeroase țări de a face simultan pași uriași în
implementarea instituțiilor specifice unor democrații liberale. Pe cale de consecință, a fost
reiterată dezbaterea conform căreia implicarea cetățenilor și mai ales a tinerelor generații în viața
politică este necesară pentru funcționarea performantă a aparatului democratic. Cu toate că
abordarea inițială a cercetătorilor din acest domeniu s-a axat pe demonstrarea eficienței
procesului de democratizare din fiecare țară prin măsurarea implementărilor procedurale
specifice precum alegerile libere, de exemplu, a devenit din ce în ce mai evident că, în ciuda
apariției instituțiilor democratice de bază, calitatea democratică varia considerabil de la stat la
stat. Concluzia la care s-a ajuns face referire la faptul că democratizarea prin care au trecut
fostele state sovietice s-a concentrat mai degrabă pe rezultat, în detrimentul procesului de
implicare efectivă a cetățenilor. Astfel, s-a pus un oarecare semn de egalitate între democrație și
alegeri pluripartidiste, ignorându-se totodată, la scară largă, nevoia construirii unei democrații în
plan orizontal, prin implicarea activă a civililor.
De remarcat este faptul că România și Polonia sunt exemple de state excomuniste care au
preluat abordări realmente diferite în vederea descentralizării. Polonia a implementat o reformă
administrativă radicală după 1989 care a conferit un grad de autonomie ridicat autorităților
municipale, în timp ce România a rămas, în principiu, un stat centralizat, unitar. De asemenea,
diferențele la nivel politic dintre cele două state sunt evidente. În Polonia, sistemul partidist
actual este alcătuit din numeroase partide programatice, multe dintre ele încorporând tendințe
populiste. Pe de altă parte, în România sunt prevalente figurile politice aparent carismatice, care
apelează de cele mai multe ori la clientelism. Ambele abordări afectează implicarea tinerilor în
viața politică.
În Polonia, chiar dacă prima perioadă după căderea comunismului a fost caracterizată de
o volatilitate excesivă la nivelul partidelor politice și de o instabilitate guvernamentală acută, se
poate observa o stabilizare politică în contextul zilelor noastre. Cu toate acestea, numeroasele
fluctuații din perioada inițială coroborate cu reforme sociale și economice care au avut un impact
profund asupra poporului sunt văzute ca factori cheie ce au dus la un grad mare de absenteism al
cetățenilor polonezi cu privire la implicarea în viața politică. S-a demonstrat că progresele
economice și politice duc la sporirea încrederii și implicării civice, în timp ce practicile
clienteliste sunt de cele mai multe ori asociate cu corupția și conduc la indiferența sau chiar
revolta cetățenilor. De aceea s-a datorit ca, după căderea comunismului, Polonia să fie un stat în
care să se aplice programe de restructurare politică și economică.
Acesta nu este, însă, și cazul României, în care este încă evidentă moștenirea lăsată de
regimul patrimonial comunist prin inconsistența reformelor politice și economice și prin
perpetuarea practicilor prin care liderii politici dețin din ce în ce mai mult control asupra mass-
media, fapt care generează o scădere a încrederii tinerilor în sistemul de guvernare, considerat o
clică inchisă. Astfel, tinerii nu numai că au lipsuri în ceea ce privește experiența vieții politice,
dar nici nu găsesc modele de implicare în acest sector întrucât interesele generale sunt deseori
subminate de cele particulare, ale guvernaților. Susținerea politică este de cele mai multe ori
atașată unor stimulente pecuniare prin care cei aflați la putere încearcă să dobândească simpatia
electorală. Unii tineri pot percepe acest fapt într-un mod pozitiv și pot alege să se implice astfel
în viața politică, în timp ce alții pot manifesta sentimente de respingere a practicilor mai sus
menționate, devenind complet dezinteresați, alienați politic de către sistemul corupt.
Accesul la resurse, precum bani, timp sau informație, s-a dovedit a impacta în mod
pozitiv participarea la viața politică a tinerilor. De aceea, nivele de implicare, atât în România,
cât și în Polonia, sunt mult mai scăzute decât cele din alte state, mai dezvoltate din punct de
vedere socioeconomic. Cu toate că accepția prezentată anterior este validată de numeroase cazuri
practice, efectele pot varia în funcție de țara sau chiar localitatea de referință. De aceea, nivelul
mai ridicat al dezvoltării economice și educaționale din Polonia ar putea indica o mai mare
implicare în viața politică a tinerilor. Cu toate acestea, dacă luăm un exemplu simplu, practic al
participării politice (prezența la vot), se poate observa, conform studiilor, că gradul de abstinență
electorală este mai mic chiar în zone private de numeroase resurse sau de dezvoltări economice
durabile, cum este și cazul anumitor județe din România.
Participarea tinerilor la viața politică în moduri formale este în mod cert influențată de
sistemele partidiste prevalente din fiecare țară. În Polonia, numărul tinerilor membri într-un
partid politic este mai mic decât în România, întrucât cei care se implică sunt de cele mai multe
ori persoane provenite din pături sociale superioare, cu legături politice puternic înrădăcinate în
familie, educați în scopul unei cariere în acest domeniu și care alcătuiesc de fapt o elită,
concentrată în importantele centre urbane poloneze. Elitismul prezentat anterior nu face decât să
blocheze accesul liber al tinerilor mai puțin privilegiați. În România, mult mai mulți tineri se
implică activ în activitățile desfășurate de partidele politice pentru a obține, în general, beneficii
sociale sau pentru a-și clădi un viitor. Cei ce se alătură unui partid din rațiuni pur civice sau din
dorința de a schimba fundamental societatea pot fi dezamăgiți de realitatea cu care se confruntă.
Nu în puține cazuri, politicienii în vârstă, cu mai multă experiență, încearcă să se folosească de
tineri ca de niște marionete și să le insufle propriile ideologii, urmând ca doar cei care se
conformează statu quo-ului să beneficieze de anumite avantaje.
 Concluzionând, există numeroși factori de care depinde implicarea tinerilor în viața
politică. Cele două state alese prezintă, atât asemănări, cu privire la contextul istoric, de
exemplu, cât și deosebiri ce țin de organizare, resurse socioeconomice, atitudini și practici
politice. Cu toate acestea, tendința este clară în cazul amândurora - din ce în ce mai puțin tineri
au încredere instituții. Un studiu realizat în România arată ca doar 6% din tineri au multă și
foarte multă încredere în partidele politice, doar 9% în Parlament și doar 13% în Guvern. Același
studiu scoate la iveală și numeroase lacune de ordin ideologic, majoriatea tinerilor necunoscând
clar diferențele dintre un partid de stânga și unul de dreapta. Astfel, este evidentă scăderea
interesului prvind viața politică și orientarea tinerilor către autorealizare și formarea de valori
individualiste.

COMPARAȚIE ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA

Datele existente indică o participare politică și civică scăzută a tinerilor. Într-un context
general de dezinteres și lipsă a implicării, tinerii sunt chiar mai puțin activi și interesați decât
media populației.
Nu există un standard internațional care să stabilească limitele de vârstă pentru tineret.
Organizația Națiunilor Unite (și toate instituțiile afiliate) folosește în rapoartele proprii grupa de
vârstă 15-24 de ani. Uniunea Europeană, în propria strategie pentru tineret, se referă la intervalul
15-29 de ani, dar fiecare dintre statele membre are definiții proprii în legislația națională, iar
acestea sunt foarte variate.
Intervalul 14-35 de ani, ales de legislativul Republicii Moldova, mai este utilizat doar în
România, dintre statele membre ale Uniunii Europene. Dintre statele participante la Parteneriatul
Estic, același interval îl utilizează doar Ucraina. Se poate spune că Moldova a ales o poziționare
similară cu cea a țărilor vecine.
Criza politică, economică și socială din societatea moldovenească are un efect destabilizator
pentru tineret. În general, contextul actual nu este prielnic pentru o bună dezvoltare a sectorului
de tineret, iar consecinţele sunt simţite direct de tineri. Din punct de vedere politic, avem o clasă
politică închisă la idei inovative venite de la tineri, cu organizaţii de tineret cu statut juridic
neformal și fără pârghii legale de a influenţa viaţa politică. Sfera educaţională nu este racordată
la noile cerinţe de pe piaţa muncii, ceea ce creează probleme pentru agenţii economici și crește
șomajul în rândul tinerilor.
Politicile de tineret în România sunt ghidate de Programul de Guvernare și Strategia naţională de
tineret în domeniul politicii de tineret elaborată de MTS. Astfel, în România la fel ca în
Republica Moldova sunt consideraţi tineri – persoanele cu vârsta între 14 și 35 ani. Acest fapt
este deosebit de important în contextul în care majoritatea granturilor și altor beneficii existente
pentru tineri în Uniunea Europeană sunt valabile până la 35 ani, astfel dacă vârsta de etichetare
drept „tânăr” ar fi 30 ani mulţi tineri ar fi automat discriminaţi. Autoritatea naţională pentru
tineret este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează politicile
guvernamentale în domeniul tineretului și coordonează aplicarea acestora.
Spre deosebire de Republica Moldova, autorităţile publice locale din România sunt obligate prin
lege să consulte tinerii în procesul de luare a deciziilor care influneţează sau pot influenţa tinerii.
Guvernul României este obligat prin lege să consulte Consiliul Naţional al Tineretului înainte să
elaboreze politici de tineret, iar un membru desemnat al Consiliului Naţional al Tineretului are
vot consultativ în cadrul Consiliului Economic și Social. O asemenea practică ar fi foarte
necesară și pentru Republica Moldova. Tinerii români beneficiază în regim gratuit de fondul de
carte și resursele informaţionale administrate de bibliotecile publice. Din păcate, în Republica
Moldova, în vechea Lege cu privire la biblioteci28 sunt prevăzute plăţi de la tineri pentru accesul
bibliotecilor. În noul proiect de lege cu privire la biblioteci prezentat de Ministerul Culturii al
RM această prevedere rămâne valabilă. 29Spre deosebire de Republica Moldova, în România
elevii sunt asiguraţi cu un program de consiliere profesională. În noul Cod al educaţiei al RM și
strategia de guvern de aplicare a Codului sunt prevăzute careva programe de consiliere
profesională, dar momentan nu au fost aplicate.
La data de 30.11.2014, când au avut loc ultimele alegeri legislative încă funcţiona legea veche cu
privire la tineret în care era stipulat că vârsta maximă în care poţi fi catalogat tânăr este 30 ani.
Deoarece între timp Legea cu privire la tineret a fost modificată, iar vârsta maximă până la care
poţi fi etichetat tânăr este de 35 ani, numărul de deputaţi tineri în Parlamentul RM a crescut până
la 10, în puncte procentuale constituind aproximativ 10%.
Am constatat că în Republica Moldova implicarea tinerilor în procesul decizional și în cadrul
organelor elective este minimizată de diferite bariere de ordin legislativ și regulatoriu,
instituţional, educaţional, infrastructură de tineret. Deși, conform statisticii pe anul 2016 a BNS,
copii și tinerii constituie aproape jumătate din populaţie, la nivel de reprezentare în structurile
administrative și politice tinerii sunt într-o proporţie mult mai mică.

COMPARAȚIE ROMÂNIA-SCOȚIA
 În ceea ce privește politica de votare și chiar reacția tinerilor referitoare la viața politică,
Scoția și România se află, din cele mai multe aspecte, în situații mult diferite, ceea ce prezinta o
tema de dezbatere interesantă. Pentru a face o comparație între aceste două țări referitor la
implicarea tinerilor în viața politică, este relevant să comparăm atât sistemul de votare, cât și
felul în care sunt priviți tinerii și cum aceștia reacționează la ceea ce “se propune” și “se decide”
în propria lor țară.

Politica de votare
La nivel mondial, majoritatea țărilor impun ca vârstă de voare vârsta de cel puțin 18 ani,
printre care și România. Spre deosebire de România, în Scoția lucrurile stau diferit, vârsta de
votare fiind în prezent de 16 ani.
Conferința Partidului Național Scoțian a votat în unanimitate la 27 octombrie 2007 pentru
o politică de reducere a vârstei de vot la 16 ani, precum și în favoarea unei campanii de atribuire
a puterii necesare parlamentului scoțian.
În septembrie 2011, s-a anunțat că vârsta de votare va fi probabil redusă de la 18 la 16
pentru referendumul din Scoția privind independența. Aceasta a fost aprobată de Parlamentul
Scoțian în iunie 2013.
În iunie 2015, Parlamentul Scoțian a votat în unanimitate să reducă vârsta de votare la 16
ani pentru alegerile pentru Parlamentul scoțian și pentru alegerile guvernamentale locale din
Scoția.

Cum a decurs primul refendum pentru tinerii de 16-17 ani din Scotia
Potrivit organizatorilor, s-a înregistrat un record de 3,6 milioane de persoane care au
ajuns să voteze în referendumul privind independența scoțiană, iar mai mult de 100.000 din
totalul voturilor au fost ale tinerilor de 16-17 ani.

Cum sunt priviți tinerii cu drept de vot

In Scoția:
Deputatul scoțian, Danny Alexander, a declarat pentru Newsbeat că el consideră că tinerii
"aduc prospețime dezbaterii și pun întrebări importante”. El a spus: "Întotdeauna am crezut că
vârsta de 16-17 ani ar trebui să aibă votul. Unele dintre cele mai bune dezbateri și discuții pe care
le-am avut despre referendumul scoțian au fost cu tinerii din școli și cu Big Debbie Newsbeat”.
In România
Spre deosebire de Scoția, unde tinerii prezintă un interes pentru viața politică, în România
se încearcă implicarea tinerilor, întrucât s-a înregistrat un major absentism al tinerilor la vot.
Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală a
declarat că: „Oamenii în vârstă votează, cei tineri nu votează sau pleacă din ţară. Preferinţele
celor mai în vârstă nu sunt aceleaşi. Politicienii trebuie să înceapă să gândească mai departe
decât beneficiile pentru cei în vârstă, pentru că vrem ca tinerii să rămână în ţară. Şi cei bătrâni au
nevoie de tineri să aibă grijă de ei. Trebuie să pregătim societatea pentru noua tehnologie, e
important, e mai important decât să satisfaci oamenii care încă trăiesc în vechea economie.”. El a
menționat și că: "Guvernul ar trebui să regândească întregul sistem de protecţie socială din
România, întrucât tinerii nu găsesc nicio formă de protecţie în mecanismul actual”.
Comparând cele două percepții, ale scoțienilor și ale românilor despre tinerii cu drept de
vot, observăm și că o țară este mai dezvoltată (Scoția) decât cealaltă (România), atât pentru că se
axează pe actualitate, încercând să țină pasul cu dezvoltarea continuă a societății, dar și să susțină
o relație “sănătoasă" cu generația tânără, acordandu-le încredere și sprijin. România încearcă,
totuși, și ea acest lucru, însă este abia “la început de drum”.

Cum percep tinerii politica

In Scoția
Un studiu a sugerat că "Școlile ar trebui să discute problemele politice în clasă pentru a
atrage mai mulți tineri să se angajeze în politică”. Cercetarea, implicând 800 de studenți, a fost
efectuată de Universitatea din Edinburgh.
Prin studiu s-a constatat că dezbaterile făcute în clase sunt cel mai mare factor care
influențează atitudinile civice ale copiilor de 16 și 17 ani, depășind discuțiile cu părinții sau cu
prietenii. De asemenea, a concluzionat că tinerii scoțieni au fost informați mai bine din punct de
vedere politic decât cei din alte părți ale Regatului Unit.
Echipa universitară a descoperit că cei care au susținut un curs școlar în care s-a discutat
despre politică și societate (cum ar fi studiile moderne din Scoția) au fost mai puțin probabil să
găsească politica greu de înțeles.
In România
Politica în România este privită dint-o perspectivă sceptică de către tineri, iar viața
politică nu este tolerată sau permisa în școlile române, deși s-a încercat introducerea educatiei
politice în școli.
Fundația Stânga Democratică (fondată și condusă de europarlamentarul Victor Negrescu)
și Fundația Europeană pentru Studii Progresiste au lansat studiul “Generația mileniului” privind
atitudinea tinerilor din România privind politica. Studiul a arătat că:
● 4% dintre tinerii din România consideră că politicienii le ignoră punctele de vedere;
● 60% consideră că politicienii vor să îi controleze și să-i restricționeze pe tineri;
● Mediul înconjurător și accesul la educație sunt principalii factori relevanți pentru calitatea
vieții, susțin 91% dintre tinerii din România;
● 76% dintre tineri afirmă că vor să voteze, dar majoritatea nu merg la vot din cauza
lipsei încrederii în politicieni și ideii că toate partidele sunt la fel. Tinerii români ar veni
la vot în număr mult mai mare dacă politicienilor le-ar păsa mai mult de problemele
tinerilor, arată cercetarea.
Deși în Scoția politica a devenit mai accesibilă tinerilor, tinerii români înca se confruntă
cu dificultăți în înțelegerea reală a politicii, dar și cu o problemă de încredere în politica actuală,
de aici și procentele mici privind prezenta tinerilor la vot.
 În diagrama de mai jos se poate observa că prezența tinerilor la vot în România în 2016
este foarte mică. Ceea ce subliniaza faptul că tinerii nu sunt foarte preocupați de
viața politică și se ce “se votează” în propria lor țară.

(nominal, românii cu vârste intre 18 si 24 de ani, cu drept de vot, erau circa 400.000 de oameni)

Spre deosebire de România, în Scoția persoanele cu vârste de 18-24 de ani au avut

prezenta la vot de 78% in 2015, potrivit BBC News.

COMPARAȚIE ROMÂNIA-GERMANIA

Cel mai des citat întâlnit în sistemul german de vot: membrii Bundestag-ului sunt ”aleși prin
alegeri generale, directe, libere, egale și secrete.” Acest lucru este trecut în articolul 38, Alineatul
1, din Constituție. Ceea ce înseamnă că toți cetățenii care au peste 18 ani au dreptul să voteze
independent de statutul financiar, de educație sau de preferințe politice. Fiecare are dreptul să
aleagă pe două liste - pe una alege un candidat (primul vot) iar pe a doua un partid (al doilea
vot). Până aici, totul e clar. Dar sistemul electoral german este diferit de cel al românilor.

Germania, o democrație reprezentativă

Diferența cea mai importantă: forma de conducere politică germană nu este directă, ci
reprezentativă. Parlamentarul joacă un rol central; acesta este, cu alte cuvinte, reprezentantul
voinței poporului. Elveția, de pildă, are o democrație directă. Elvețienii promulgă legi și pe baza
unor referendumuri. Dar, în Germania, deciziile politice sunt luate numai prin reprezentanții
poporului, parlamentarii. O responsabilitate majoră pentru fiecare deputat.Constituția germană
întărește rolul acestora, formulând: ”(Parlamentarii - N.Red) sunt reprezentanții întregului popor,
nu se supun ordinelor sau instrucțiunilor și răspund doar în fața conștiinței lor”. Dar și simplul
votant primește prin constituție o funcție de control. Cine consideră că scrutinul nu s-a desfășurat
conform legii, poate face contestație.Dintre cele două voturi pe care și le poate exprima fiecare
cetățean, al doilea este mai important. Pentru că decide asupra formării Bundestag-ului. Dacă, de
pildă, un partid obține 35% prin al doilea vot, va fi reprezentat în parlament cu 35%. Prin al
doilea vot, cetățenii decid asupra majorității în Bundestag. În momentul în care este clar câte
mandate a obținut un partid prin cel de-al doilea vot, acestea vor fi distribuite pe listele de land.
Cetățenii pot, de asemenea, decide dacă vor să-și exprime numai primul sau numai al doilea vot.

Atât România, cât și Germania impun vârsta minima de 18 ani pentru un tanar de a-si
exercita dreptul la vot. Spre deosebire de România, Germania este o tara mai implicata din
punctul de vedere al politicii, deoarece incurajeaza cunoasterea in acest sens si incearca sa
maximizeze cunostintele tinerilor sub 25 ani. Însă in ambele cazuri, tinerii sunt destul de
dezinteresați de sistem, prin urmare nu isi mai exercita dreptul la vot atat de activ precum
populatia mai in vârsta.

COMPARAȚIE ROMÂNIA-FRANȚA

Un articol al lui Jean-Claude Richez ( șeful unității de cercetare, studii și formare INJEP)
publicat în numărul 1 al revistei „Cahiers de l’action” ilustrează faptul că există un paradox în
societatea noastră în legătură cu implicarea tinerilor în viața politică din Franța. Pe de o parte,
sunt mulți tineri care nu mai doresc să se angajeze, care nu se mai angajează și care refuză să își
asume responsabilitatea în asociații și pe de altă parte, are loc o mobilizare puternică a tinerilor
în ceea ce privește problemele importante ale societății umane ( de la războaie și până la
mișcarea de justiție globală) .
Din punct de vedere istoric, unele cifre din această lucrare arată că : pentru grupa de
vârstă 13-17 ani, 85% dintre tinerii chestionați au un interes scăzut în ceea ce privește politica,
43% nu sprijină nicio parte politică, 23% refuză să se poziționeze pe o scară politică, 59%
consideră că toți politicienii spun și urmăresc același obiectiv și 82% , o majoritate evidentă ,
afirmă că politca nu ascultă vocea tinerilor. Doar 16% intenționează să se mobilizeze într-o
asociație si 6% să se alăture unui partid.

Tinerii și votul
În Franța , vârsta la care un tânăr poate vota ( pentru orice tip de alegere ) este de 18 ani,
vârsta majoratului, la fel ca în cazul României, conform Legii nr 74-631 de la 5 Iulie 1974.
Fiecare tânăr francez care a trecut de toate formalitățile recensământului cetățenesc la vârsta de
16 ani și care a îndeplinit vârsta majoratului este automat adăugat la registrele electorale,
conform Legii nr 1016-1048 de la 1 August 2016.
Rata participărilor electorale ale tinerilor francezi variază în funcție de alegeri: cele
municipale, département și europene aduc mai puțin tineri la vot decât alegerile prezidențiale,
care atrag mai mulți tineri să participe , la fel ca restul populației.
Exemple: Alegerile prezidențiale . Conform unui sondaj făcut de IPSOS, aproape 30% din
populația Franței cu vârsta sub 35 de ani nu a votat în prima parte a alegerilor prezidențiale din
2017.
Alegeri legislative . 74% din tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani nu a votat în a doua
parte a alegerilor din Iunie 2017.

Tinerii ca reprezentanți politici

Nu există o anumită lege care să acopere locul sau rolul tinerilor în partidele politice.
Vârsta minimă pentru a putea face parte dintr-un partid este aleasă de către respectivul partid.
Parlamentul pentru tineret
În Franța nu există încă un parlament pentru tineri.
Consilile de tineret și/sau consiliile consultative pentu tineret
● Consiliile locale. Din 1970, autoritățile locale au fost implicate în participarea tinerilor în
democrația locală. Autoritățile dispun de o anumită libertate în crearea unor organisme de
reprezentare a tineretului , ceea ce conduce la o diversitate în ceea ce privește proiectarea,
frecvența și practica înființării acestor consilii. Se reunesc în rețeaua ANACEJ (Asociația
Națională a Consiliilor pentru Copii și Tineret).
● Grupul de organizare si de mișcare a studenților din cadrul CESE (Consiliul economic,
social și de mediu). CESE este alcătuită din 18 grupuri de reprezentare în care membrii
sunt repartizați în funcție de filiera lor profesională, ce reprezintă interesele tinerilor și
studenților.
Componența CESE:
● UNEF - Uniunea Națională a Studenților din Franța (Union Nationale des Étudiants de
France)
● FAGE - Federația Asociațiilor Generale de Studenți (Fédération des Associations
Générales Étudiantes)
● JOC - Tineri lucrători creștini (Jeunesse Ouvrière Chrétienne)
● MRJC - Mișcarea pentru Tineretul Creștin Rural (Mouvement Rural de Jeunesse
Chrétienne)
● FFJ - Forumul Francez de Tineret (Forum Français de la Jeunesse)
Rolul și responsabilitatea : Grupul exprimă idei privind problemele de mediu, sociale și
economice și pot vota în ceea ce privește:
1. Planificare teritorială durabilă;
2. Economie și Finanțe; Educaţie,
3. Cultura și comunicarea; Mediu inconjurator;
4. Agricultură,
5. Pescuitul și alimentația;
6. Activitati economice;
7. Afaceri europene și internaționale;
8. Afaceri Sociale și Sănătate;
9. Muncă și locuri de muncă.
● colegiile studențești din unitățile de învățământ superior și din liceu.
●
"Parlements Libres des Jeunes"
În general, parlamentele reunesc tineri între 18 și 30 de ani dintr-o gamă largă de medii
sociale și din mai multe teritorii; se întâlnesc pe o durată de două zile pentru a dezbate o varietate
de subiecte. Aceste forumuri deliberative se bazează pe o procedură elaborată: tinerii emit
opiniile și planurile de acțiune în cadrul comisiilor tematice, care sunt apoi votate de toți
"parlamentarii" (tinerii) în cadrul unei sesiuni plenare. Diferiții tineri sunt aleși de rețeaua de
asociații de organizatori. Parlamentele sunt auto-finanțate, iar organizatorii lucrează în mod pro
bono .Obiectivul este de a încuraja dobândirea de abilități civice și de a spori puterea tinerilor.

Bibliografia capitolului „Comparatiei”

 A Study of Youth Political Participation in Poland and Romania, Fiona Mary Robertson
(http://discovery.ucl.ac.uk/18725/1/18725.pdf)
 http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/flash/fl_375_en.pdf
 http://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/articol/tineretul-si-politica
 https://www.soros.md/files/publications/documents/Implicarea%20tinerilor%20schimbare
%20pozitiva%20%28april%202017%29.pdf
 https://www.cntm.md/sites/default/files/Nivelul%20de%20implicare%20a%20tinerilor
%20%C3%AEn%20procesul%20decizional%20%C8%99i%20%C3%AEn%20cadrul
%20organelor%20elective.pdf
 https://www.dw.com/ro/cum-se-votează-în-germania/a-39235306
 https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/en/content/youthwiki/52-youth-participation-
representative-democracy-france
 http://www.injep.fr/article/lengagement-des-jeunes-aujourdhui-2505.html
 https://en.wikipedia.org/wiki/Voting_age#Scotland (8 Noiembrie 2018)
 http://www.bbc.co.uk/newsbeat/article/29279384/scottish-referendum-how-first-vote-went-
for-1617-year-olds (19 Septembrie 2014)
 https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/10/19/banca-mondiala-trebuie-regandit-tot-
sistemul-de-protectie-sociala-din-romania-inclusiv-cota-unica--196051 (19 Octombrie
2018)
 https://www.bbc.com/news/uk-scotland-33067326 (10 Iunie 2015)
 http://www.kristofer.ro/studiu-tineri-politica-romania/ (5 Martie 2016)
 https://www.hotnews.ro/stiri-esential-21463626-statistica-alegeri-parlamentare-2016-tinerii-
aveau-prezenta-scazuta-urne-jurul-orei-19-00.htm (11 decembrie 2016)
 https://www.bbc.com/news/election-2017-39965925 (19 Mai 2017)