Acest studiu este o examinare a obiectivelor politice și a probabilelor consecințe de a oferi

oamenilor Republicii China turismul de masă. Prin interviuri personale și alte reportaje, acest
articol urmărește dimensiunile organizaționale și politice ale inversării bruște a aproape trei
decenii de acces străin restricționat și selectiv. Autorul a găsit mai multe anomalii: mai multe
structuri de costuri orientate către piață decât în majoritatea țărilor non-socialiste în curs de
dezvoltare, o ierarhie a claselor turistice într-o societate presupusă fără clasă, liberalizarea
itinerariilor turistice, împreună cu înghețarea contactelor dintre turiști și chinezi. Articolul
concluzionează că, în timp ce China a adus câteva avantaje politice tangibile, și a suportat o nouă
vulnerabilitate politică cu noua sa politică turistică, turismul chinez a evitat multe dintre costurile
sociale și economice asociate dezvoltării turismului în altă parte ( Linda Richter, Land Reform
and Tourism Development: Policy-Making in the Philippines (Cambridge; Schenkman 1982).

Izbucnirea unei infecții de coronavirus, necunoscută anterior în regiunea Hubei din China, a
pus accentul pe numeroasele persoane care călătoresc între Uniunea Europeană și China.
Statisticile turismului european indică o creștere în numărul acestor călătorii.

Aproximativ jumătate (48%) din călătoriile efectuate de rezidenții UE în China, în anul 2018,
au fost realizate în scopuri profesionale. Restul au fost realizate din motive personale, în mare
parte pentru vacanțe (35%) sau pentru vizita familiilor sau a prietenilor(15%).

De-a lungul anului, numărul călătoriilor din UE în China variază puternic. În 2018, aproape
jumătate (47%) din aceste călătorii au avut loc în cele patru luni din februarie până în mai; martie
și aprilie au fost lunile cu cel mai mare număr de călătorii, reprezentând fiecare 14% din totalul
anului.

În China, salariul mediu anual brut reprezinta aproximativ 300000yuan, adică aproximativ
46000$, iar cel mai tipic salar este cel de 98500 yuan, iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 8.141
USD. Prețul unui sejur de 11 zile all-inclusive ajunge până la 17000euro de persoană.

Chinezii sunt în continuare cei care muncesc cel mai mult pentru a susține dezvoltarea rapidă a
Chinei. În mod paradoxal, aceștia sunt și cei care primesc anual cel mai scurt concediu din lume.
În concret, angajații din China cu o vechime de peste 10 ani au dreptul la 10 zile de concediu
plătit anual, la acestea adăugându-se 11 zile libere datorate sărbătorilor legale. Prin comparație,
românii beneficiază de 21 de zile de concediu de odihnă în afara zilelor libere pe care le primesc
de sărbătorile legale.
Fig.1. Număr de personae ce locuiesc într-o locuință

Fig.2. Rata divorțului pe categorii