Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
- Anestezice locale( kelen , xilină..)
- Antialergice (claritin, clorocalcin...)
- Antialgice (algocalmin, antinevralgic, fasconal..)
- Antiasmatice ( miofilin..)
- Antibiotice cu spectru larg ( ampicilină, tetraciclină...)
- Antidiareice (furazolidon...)
- Antiemetice (emetiral, metoclopramid..)
- Antiinflamatorii (paduden, nurofen...)
- Antipiretice (aspirină, paracetamol...)
- Antispastice ( nospa, scobutil...)
- Antitusive (codenal, paxeladine..)
- Dezinfectante ale gurii, nasului, urechilor( faringosept, mentorin, boramid)
- Diuretice ( furosemid..)
- Dezinfectante pentru uz extern (apa oxigenată, acid boric...)
- Expectorante (bromexin, sirogal...)
- Hemostatice (clorocalcin, vit.k, vit.c..)
- Laxative (ciocolax, laxatin..)
- Sedative (extraveral...)
- Seruri (ser fiziologic, glucoză..)
- Somnifere (ciclobarbital,fenobarbital...)
- Sulfamide (neobasept...)
- Unguente
- Vaccinuri.
Materiale :
- Comprese sterile
- Vată
- Rulouri de fașă, benzi adezive, mănuși de unică folosință
Instrumente:
- Atele
- Foarfece
- Garou
- Pensă
- Seringi
2
- Termometru , Pipa oro-faringiană.
Lecția 3 - 4
Rația alimentară
Rația alimentară reprezintă cantitatea de alimente ingerate, care satisface calitativ și
cantitativ toate nevoile nutritive ale omului pe o perioadă de 24 de ore.
Alimentele sunt cuprinse în 8 grupe principale:
1. Lapte și derivate lactate – 15% din rația pe 24 ore
2. Carne, pește și derivate din acestea 10%
3. Oua – 2%
4. Legume, fructe – 15%
5. Cereale, leguminoase uscate - 40%
6. Grăsimi alimentare – 10%
7. Produse zaharoase 8 – 10%
8. Băuturi, în special apa, ce trebuie consumată – 2-3 l pe zi.
Rația alimentară trebuie alcătuită din toate grupele de substanțe nutritive.
Repartiția rației alimentare pe 24 de ore
Mic dejun: 25-30%
Dejun : 40-45%
Cină: 25-30%.
În cazul în care se vor servi gustări între micul dejun și dejun, acestea vor reprezenta 5-10%
din dejun, iar cele dintre dejun și cină vor reprezenta 5% din cină.
Modalități de calculare a rației alimentare:
La nesportivi
Energia absolută necesară organismului pentru a se menține în viață în 24 de ore reprezintă
metabolismul bazal.
Ex: metabolismul bazal----nr.kg X 24
60 X 24 =1440
Indicele de activitate fizică (I.A.F.) stabilit în funcție de intensitate, durată, frecvență.
1440 + 400 kcal(24 ore- I.A.F) pentru sedentari
1440 + 600 kcal( 24 ore- I.A.F.) pentru moderat activi
1440 + 800 kcal(24 ore- I.A.F.) pentru activi.
3
- Trebuie să conțină toate grupele de substanțe nutritive, în cantități și proporții adecvate
- Vitaminele și mineralele vor fi suplimentate, în funcție de tipul de efort depus și de
consumul implicit
- Aportul lichidian va fi crescut
- Necesarul caloric va fi mai mare deoarece exercițiul fizic este cel mai mare
consumator de energie după metabolismul bazal
O dietă echilibrată asociată cu o hidratare adecvată pot:
- Maximiza randamentul activității musculare și preveni crampele musculare.
Dieta trebuie să fie:
- hipercalorică
- hiperglucidică
- hiperproteică
- hipolipidică
- cu aport normal de sodiu.
Distribuția nutrițională optimă a celor trei categorii energetice la sportivi este de:
- 60-65% glucide,
- 15- 20% proteine,
- 20- 25% lipide.
( comparativ cu proporțiile la persoanele sedentare: glucide 50-55%, proteine 12-15%,și lipide
30%).
Aportul de glucide:
Creșterea aportului de glucide complexe:
- Ameliorează performanța fizică,
- Crește capacitatea de concentrare în timpul efortului,
- Întârzie instalarea epuizării.
Aportul de proteine:
Sportivii nu trebuie să consume cantități exagerate de proteine, pentru că masa musculară se
mărește în timp, creșterea fiind determinată de solicitarea diverselor grupe musculare.
Aportul de vitamine:
Se recomandă administrarea de suplimente vitaminice deoarece vitaminele sunt esențiale
pentru funcționarea normală a proceselor enzimatice și susținerea sistemului imunitar.
4
Lecția 5 - 6
Rația alimentară
Aportul de lichide:
- Apa este necesară pentru creștere, regenerare a celulelor,
- Desfășurarea activităților fizice,
- Transportarea energiei la celule,
- Eliminarea reziduurilor din urma metabolismului.
Hidratare suplimentară, cu 1 l pentru fiecare oră de antrenament( în plus de aportul zilnic
normal de lichide de 1,5-2 litri).
O cană apă rece la fiecare 15 minute în timpul activității fizice este suficientă pentru
majoritatea persoanelor.
Apa rece este indicată deoarece scade temperatura corporală și ajunge repede în intestin, de
unde este absorbită.
După efort se recomandă administrarea de lichide dulci, bogate în sodiu, potasiu pentru a
înlocui pierderile.
O masă mai consistentă, bogată în glucide complexe( pentru refacerea glicogenului muscular)
poate fi luată după 2-3 ore.
Deshidratarea la sportivi:
- Scăderea apei corporale cu 2% poate avea efecte negative asupra performanței fizice,
cu 5% duce la epuizare, iar cu 7% - 10% poate fi fatală.
Setea este un semnal dat de organism, care apare atunci când pierderile hidrice sunt deja de 1-
2% din apa corporală.
Consumul de apă destinat doar potolirii setei poate să nu fie suficient.
Corpul are nevoie de 24 de ore pentru a-și rehidrata complet celulele și pentru a redobândi
maximul de performanță.
Deshidratarea duce la supraîncălzirea corpului.
Episoadele repetate de deshidratare pot afecta rinichii.
Efectele deshidratării duc la scăderea rezistenței și afectarea performanței fizice.
Nu se recomandă consumarea de băuturi ce conțin cafeină înainte, în timpul sau după un
antrenament, deoarece acționează ca un diuretic, ducând la deshidratare.
Pentru a preveni deshidratarea sportivii sunt sfătuiți să bea 2 căni de apă pentru fiecare
kilogram pierdut.
5
Tipuri de rații alimentare pentru sportivi
Rația de antrenament:
- Este cea mai importantă deoarece permite repartizarea în țesuturi a aportului alimentar
în perioada de pregătire.
Rația în săptămâna dinaintea competiției:
- Alimentația trebuie să fie echilibrată, nu trebuie să crească aportul de glucide (prin
schimbarea meniului se obține doar dereglarea metabolică).
Rația în ziua competiției:
- Se va respecta legea celor 3 ore ( ultima masă dinaintea competiției trebuie luată cu cel
puțin 3 ore înainte ca sportivul să facă efort).
- Această ultimă masă trebuie să fie echilibrată și ușor de digerat.
Rația de așteptare:
- Asigurarea unor cantități dintr-un zahăr cu absorbție rapidă, diluat în apă la
temperatura camerei, 1 dată la jumătate de oră, sau 1 dată pe oră între ultima masă
dinaintea competiției și începutul acesteia.
Rația de recuperare:
- Rația în primele 24 de ore după competiție, trebuie să fie: hipocalorică( sportivului
obosit nu-i este foame), foarte bogată în lichide(pentru a compensa apa pierdută prin
transpirație), hipoproteică, și cu conținut normal de lipide și glucide.
6
Lecția 7 - 8
PROTEINELE
- Au rol plastic, de formare și creștere a celulelor,
- Au rol în imunitate crescând rezistența organismului la infecții,
- Stimulează activitatea nervoasă superioară,
- Au rol energetic
1 gram de proteină eliberează 4,1 kcal.
Necesarul zilnic : 1,5 – 1,8 până la 2,3 – 2,5 g/ kg corp.
Proteină de origine animală din: carne, pește și derivate din acestea, ouă lapte, brânzeturi...
Proteină de origine vegetală din: pâine, paste făinoase, fructe, leguminoase uscate..
GLUCIDELE
7
- Au în principal rol energetic,
- Au rol în detoxifierea organismului după efort.
1 g eliberează 4,1 kcal.
Necesarul zilnic 10 – 11 g/kg corp.
Glucide de origine animală: lapte, ficat, stridii..
Glucide de origine vegetală: cereale, paste făinoase, orez fructe uscate,leguminoase uscate,
pâine, cartofi, fructe, zarzavat..
Alimente bogate în zaharuri: zahăr, miere, bomboane, dulcețuri, siropuri...
LIPIDELE
Sunt substanțe nutritive ce eliberează energie.
- Au rol energetic,
- Au rol plastic- intră în structura celulelor,
- Au rol în protecția unor organe interne,
- Au rol termoreglator.
1 g eliberează 9,3 kcal.
Necesarul zilnic1,5 până la 2-2,3 g/kg corp.
Lipide de origine animală: unt, frișcă, smântână, lapte, brânză grasă, gălbenuș, carne grasă,
icre, ficat, slănină, untura de pește...
Lipide de origine vegetală: măsline, alune, nuci, migdale, semințe floarea soarelui, dovleac,
soia, porumb...
Lecția 9 - 10
8
Efectuarea pansamentului
Pansamentul reprezintă metoda prin care este tratată și protejată o plagă.
Materiale necesare: substanțe antiseptice, comprese sterile, vată, mănuși, instrumente,( pensă,
foarfecă), materiale fixatoare(rulou de fașă, benzi adezive, plasă elastică..)
Clasificarea pansamentelor:
- Pansament absorbant – cu rol de absorbire a secrețiilor de la nivelul plăgii,
- Pansament compresiv – cu rol de oprire a unei hemoragii, sau de imobilizare a unei
articulații,
- Pansament umed – cu rol antiinflamator, folosit în cazul plăgilor apărute prin
înțepătură, sau în caz de contuzii.
Pentru efectuarea unui pansament corect, trebuie respectate următoarele principii:
- Să fie folosite materiale sterile, soluții antiseptice adecvate plăgii respective,
- Să acopere complet plaga,
- Să fie bine fixat,
- Să nu provoace dureri și să fie efectuat în poziție optimă( plaga să fie orientată
orizontal și în sus.
Efectuarea pansamentului se face în anumite etape specifice tipului de pansament, care trebuie
executate într-o ordine exactă, și anume:
Pansamentul absorbant:
1. Curățarea tegumentului din jurul plăgii, prin spălare cu apă și săpun în sens centrifug
de la plagă spre exterior,
2. Tratarea plăgii: dacă este posibil îndepărtarea cu ajutorul pensei a corpurilor străine de
la nivelul plăgii, apoi se toarnă pe suprafața plăgii soluții antiseptice slabe,
3. Acoperirea plăgii: suprafața plăgii și 2-3 cm în jurul ei se acoperă cu un strat de
comprese sterile,
4. Fixarea materialelor care acoperă plaga: se poate folosi fașa de tifon fixată printr-o
tehnică de bandajare, iar peste aceasta benzile adezive.
Pansamentul compresiv:
1. Curățarea tegumentului din jur și a zonei lezate,
2. Aplicarea unui strat de comprese sterile,
3. Bandajarea cu o fașă bine întinsă și strânsă care să asigure comprimarea la nivelul
zonei lezate.
Pansamentul umed:
1. Curățarea tegumentului din jur și a zonei lezate,
2. Aplicarea unui strat de comprese umede îmbibate în soluție de apă și alcool,
3. Acoperirea compreselor umede cu un material impermeabil,
4. Fixarea acestor materiale.
BANDAJUL
9
Bandajul reprezintă metoda de fixare a materialelor pansamentului.
Reguli generale de efectuare a bandajelor:
- Fiecare tip de plagă, în funcție de localizarea și caracterul ei , necesită un anumit tip de
bandaj,
- Fașa trebuie să depășească materialele pansamentului cu 4-5 cm,
- Bandajul să fie suficient de strâns( să nu permită deplasarea materialelor
pansamentului),
- Să fie suficient de elastic( să permită o bună circulație sangvină sub el),
- Să nu provoace dureri,
- Indiferent de tehnica de bandajare folosită, se începe și se termină cu 2-3 ture
circulare,
- Punctele fixe ale feșei și nodul nu trebuie sa fie situate:
la nivelul plăgii
și în zona declivă,
- La nivelul membrelor bandajarea începe distal și se termină proximal de plagă,
- Ținerea feșei în mână( sensul de desfășurare în sus).
Lecția 11- 12
10
Tehnica aplicării bandajelor la nivelul diverselor segmente corporale
Tehnica aplicării bandajelor la nivelul capului
1. Tehnica circulară:
Pentru plăgi mici, localizate la nivelul regiunii frontale, temporale sau occipitale.
Tehnica de executare: se trag ture de fașă în formă de cerc, fiecare nou tur acoperindu-l
perfect pe cel precedent. Se termină cu ,, nod” la nivelul frunții.
2. Tehnica în capelină:
Pentru plăgi localizate la nivelul calotei craniene.
Tehnica de executare: se începe cu 2-3 ture circulare fronto-occipitale, apoi se trag mai multe
semiture în arc de cerc, în sens antero-posterior. Fiecare dintre aceste semiture acoperind 2/3
din turul anterior. Toate semiturele vor fi fixate cu 2-3 ture circulare fronto - occipitale șu
nod( la nivelul frunții).
3. Tehnica în praștie: pentru plăgi localizate la nivelul nasului- praștia nazală,
bărbiei- mentonieră.
Tehnica de executare: o fașă de 70-90 cm lungime, ale cărei capete se taie longitudinal, lăsând
la mijloc un dreptunghi de 6-8 cm. Se aplică acest dreptunghi la nivelul nasului sau bărbiei.
Capetele secționate ale feșei se încrucișează înainte de pavilionul urechii și legarea se face
pentru praștia nazală occipital, iar pentru cea mentonieră 2 occipital și 2 pe vertex.
Tehnica aplicării bandajelor la nivelul toracelui
Tehnica circulară sau în spirală.
Tehnica de executare: cu fașă lată, începând de sub axile până la nivel ombilical, unde se va
face legarea. Sau improvizat cu un prosop.
Tehnica aplicării bandajelor la nivelul abdomenului
Tehnica de executare: cu fașă lată, prin tehnica circulară sau în spirală, sau improvizat cu 2
eșarfe triunghiulare.
Tehnica aplicării bandajelor la nivelul membrelor
1. tehnica circulară,
2. in spirală,
3. în evantai: la nivelul articulațiilor cu mobilitate mare, când are voie să miște articulația
respectivă. Este o combinație între tehnica circulară și spirală.
Tehnica de executare pentru cot, se începe distal, prin ture circulare, se continuă în spirală. La
nivelul cotului se trag 2-3 ture circulare și se continuă în spirală. Se termină cu ture circulsre
și ,,nod”.
11
Folosită pentru segmente tronconice( antebraț, gambă).
Tehnica de executare: se începe distal cu ture circulare, se continuă cu ture în spirală care se
răsucesc din când în când cu 180 grade pe una din fețele segmentului bandajat. Se termină
proximal cu ture circulare și ,, nod”.
Răsfrângerea nu se face la nivelul plăgii sau în zona declivă, si nu direct pe tegument( pe un
tur de fașă).
Tehnici de improvizare
- Bandajul în hamac
Pentru imobilizarea membrului superior. Eșarfa dreptunghiulară va susține mâna și
antebrațul. Se leagă după gât sau se prinde cu ace de siguranță de reverele hainei.
- Cravata axilară
Pentru imobilizarea umărului pe o perioadă scurtă.
Tehnica de executare: partea centrală a eșarfei acoperă umărul lezat. Capătul posterior
este tras în jos, prin spate, pe sub axilă, apoi se ridică peste umăr și trecut prin spate
spre axila sănătoasă. Capătul anterior este trecut prin față direct spre axila sănătoasă,
unde se va lega de primul capăt.
12
Lecția 13 -14
HEMOSTAZA
A. Compresiune digitală:
- Este prima intervenție efectuată cu maximă rapiditate
- Se comprimă manual artera mare din care provine
- Locul comprimării totdeauna proximal de plagă
- Comprimarea în loc accesibil, preferabil pe plan osos.
B. Flexie forțată:
Se realizează cu ajutorul unui obiect așa numit,,dur”(rulou de fașă).
1. Pentru membrul superior:
- Artera brahială: introducere în axilă a obiectului, apoi fixarea fermă a brațului de de
torace.
- Arterele antebrațului și mâinii: aplicarea obiectului în articulația cotului și fletarea
puternică a antebrațului pe braț, fixată prin bandaj în formă de 8.
2. Pentru membrul inferior:
- Artera femurală: așezarea obiectului în triunghiului lui Scarpa și fletarea gambei pe
coapsă și a coapsei pe bazin. Fixarea prin ture circulare sau în spirală.
- Arterele gambei, gleznei piciorului: așezarea obiectului în regiunea poplitee, flectarea
gambei pe coapsă și fixată prin bandaj în formă de 8.
13
C. Aplicarea garoului
Garoul este un tub de cauciuc de lungime și grosime variabile, care va fi înfășurat de 2-
3 ori în jurul membrului accidentat, deasupra leziunii.
Accidente care pot să apară prin aplicarea garoului:
- Cianozarea zonei distale
- Apariția de direri vii insuportabile
- Dilatarea foarte mare a vaselor de sânge
- Garoul va fi aplicat max. 20-30 minute
- Scoaterea garoului trebuie executată foarte lent
- Accidentatul trebuie supravegheat foarte atent și după scoaterea garoului.
14
15