CZU 636.

59
REZULTATE PRIVIND PERFORMANTELE OBTINUTE LA
SACRIFICAREA PREPELITELOR DIN LINIA FARAON
ELENA COSTACHESCU, D. COSTACHESCU, G. HOHA, LENUŢA FOTEA

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară

„Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, România

Summary. Quail growth in recent decades has become a business that has led to the diversification of
agricultural products, particularly those classified in Category appetizer. The research was performed in a
family-type holding a total of 50 adult female quail and 30 males from the two lines import meat. Weight of
adult quail was studied averaged 345.65 g in the standard and 314.9 g in the yellow crosses above the values
presented in the literature. Body weight of quail chicks increased with a maximum recorded age in the first
week (48.78g) and third week of life (125.24 g). Weight and slaughter yield was different for adults and
youth with values ranging from 80.16 to 81.11.
Key words: body parts, carcass, slaughter yield, quail.

INTRODUCERE
Prepeliţa domestică este, alături de fazan, potârniche, porumbel şi bibilică, pasăre de vânat
care ţinută înr-o captivitate mai mult sau mai puţin apropiată de domesticire şi-a pierdut nu numai
starea de libertate, dar şi o parte din caracteristicile cărnii pentru consum.
Medicina tradiţionala chineza, afirmă că trei produse au efecte farmaceutic deosebite: veninul
de viperă, morcovul (rădăcina vieţii) şi oul de prepeliţă (Rudolf Kiwitt, 2003).
Creşterea prepeliţelor a devenit în ultimele decenii o afacere ducând la diversificarea
produselor avicole, în special a delicateselor.
În prezent, în Japonia consumul de carne de prepeliţă se afla pe locul doi, după carnea de
găină. Alt produs secundar este oul, obţinându-se în medie 300 de ouă a câte 10g bucată,
reprezentând într-un an echivalentul a de 20 de ori greutatea ei corporală (Polen T. şi col, 2007).
La ora actuală, în avicultură niponă, cuturnicultura reprezintă 50% din producţia de ouă şi
ocupă locul secund în producţia de carne de pasăre. Coturnicultura se extinde rapid în toate ţările
dezvoltate şi nu numai, asigurându-le consumatorilor produse alimentare de mare valoare biologică,
foarte dietetice, cu caracter de delicatese, diversificând ţi îmbogăţind oferta de produse avicole
(Viorica Boboc, 2005, citată de Anca Teuşan).

MATERIAL ŞI METODĂ
A fost format din 50 de prepeliţe adulte şi 30 de masculi ce aparţin la două linii de carne,
precum şi 100 de prepeliţe tinere:
Prepeliţele adulte au fost sacrificate la o vârstă mai mare de 29 de săptămâni, la sfârşitul
perioadei de exploatare, iar tineretul a fost sacrificat la 9 săptămâni.
Pentru prezentarea datelor privind sacrificarea prepeliţelor s-a procedat la determinarea
greutăţii corporale înainte şi după efectuarea sacrificării, datele obţinute fiind folosite pentru
determinarea randamentului. S-a cântărit sângele, penele, porţiunile tranşate din carcasă respectiv
pieptul, pulpele, tacâmul, organele interne comestibile şi conţinutul aparatului digestiv. Toate
acestea au fost cântărite şi raportate la greutatea carcasei.
Randamentul şi ponderea porţiunilor tranşate sunt două însuşiri importante, condiţionate de
raportul dintre biomasă şi dezvoltarea diferitelor regiuni corporale. Randamentul la sacrificare la
“cald” şi “comercial” (carcasă şi organe comestibile) se stabilesc imediat după sacrificare (Usturoi
M., 2008).
Datele prelucrate statistic au fost comparate cu cele din literatură de specialitate şi trecute în
tabele.

303
 REZULTATE ŞI DISCUŢII
Pentru evaluarea performanţelor privind sacrificarea prepeliţelor pentru carne, s-a procedat la
sacrificarea tineretului crescut pentru această producţie, dar şi a adultelor aflate la sfârşitul perioadei
de exploatare (1,5-2 ani).
Rezultatele privind sacrificarea tineretului femel si mascul sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1. Rezultate la sacrificarea prepeliţelor femele in vârsta de 9 săptămâni

Nr crt Specificare V% Limite de variaţie
1 Greutate vie 299,5 ±1,217 16,21 240 - 440
2 Greutate sange 6,44 ± 0,16 10,24 5–7
3 Greutate pene 19,54 ± 0,97 20,57 13 – 27
4 Greutate cap-picioare 23,71 ± 1,11 19,19 19 – 30
5 Greutate masă intestinală 17,67 ± 1,38 32,37 14 – 28
6 Greutate ficat + pipotă 15,56 ± 0,29 7,51 14 – 18
7 Greutate carcasă 244,5 1± 10,91 16,26 251 – 449
8 Randament la sacrificare 80,50 ± 1,21 6,89 63,7 – 88,5
9 Greutate piept 89,79 ± 3,41 15,69 76 – 130
10 Greutate pulpe 87,05 ± 3,61 16,30 65 – 105
11 Greutate tacam 48,45 ± 4,29 35,78 35 – 94
Din analiza tabelului 1 se observă că greutatea medie la sacrificare a fost de 299,5g cu limite
de variaţie între 240-440g.
Randamentul la sacrificare a înregistrat valoarea de 80.5%
Cea mai mare greutate a fost înregistrată de piept şi anume de 89,79g şi de pulpe de 87,05g.
Se observă că greutatea pieptului şi a pulpelor ce reprezintă carnea de calitate superioară sunt
aproximativ de 72% din greutatea carcasei.
Se prezintă în continuare rezultatele la sacrificare ale masculilor crescuţi pentru carne având
aceaşi vârstă cu a femelelor.
Remarcăm faptul că la această specie dimorfismul sexual este accentuat, fiind în favoarea
femelelor(Văcaru-Opriş Ioan, 2007). Diferenţa de greutate vie între cele 2 sexe este de 59,3g în
favoarea acestora.
O greutate vie mică determină şi un randament la sacrificare scăzut, fiind de 72,01% la masculi.
Din greutatea carcasei care a fost de 155,72g, cea a pieptului a fost de 73,64g şi de 61,86g la pulpe.
În continuare au fost urmărite aceleaşi aspecte, dar analizate la prepeliţele adulte (tab. 3).
Din analiza tabelului se oboservă că media greutăţii la sacrificare a fost de 338,5 g, cu limite
de variaţie mari între 297-438 g. Randamentul la sacrificare a fost de 81,68%. Greutatea pieptului şi
a pulpelor a reprezentat raportat la carcasă 68%.

Tabelul 2. Rezultate sacrificare prepelite in varsta de 9 săptămâni (masculi)

Nr crt Specificare V% Limite de variatie
1 Greutate vie 240.21 ± 8.43 9.26 185 - 262
2 Greutate sânge 6.50 ± 0.21 3.23 4–8
3 Greutate pene 13.36 ± 0.35 6.88 12-14
4 Greutate cap + picioare 20.14 ± 0.85 11.22 17-23
5 Greutate carcasă 155.72 ± 7.84 13.29 130-188
6 Randament sacrificare 72.01 ± 0.92 3.38 68.1-76.3
7 Greutate pulpe 61.86 ±2.26 9.65 52-75
8 Greutate piept 73.64 ± 4.32 15.49 44-67
9 Greutate tacâm 38.65 ± 2.51 17.66 28-45
10 Greutate masă intestinală 12.42 ± 0.78 16.61 7-15
11 Greutate ficat + pipotă 15.94 ± 0.59 9.84 13-19

304
 Menţionăm că la carcasele rezultate de la prepeliţele adulte s-a înregistrat o cantitate mare de
grăsime internă, de culoare galbenă, aspect neîntalnit la carcasele de la prepeliţele tinere.

Tabelul 3. Rezultatele sacrificarii prepelitelor adulte (femele)

Nr crt Specificare V% Limite de variaţie
1 Greutate vie 338.5±9.65 11.04 297-438
2 Greutate sange 7.03±0.25 14.08 5-8
3 Greutate pene 17.84±0.27 5.82 16-19
4 Greutate cap + picioare 31.19±0.93 11.57 27- 40
5 Greutate masă intestinală 23.40±3.24 3.57 19 -31
6 Greutate carcasă 276.51±7.09 10.38 233-323
7 Greutate ficat + pipotă 15.54±0.24 6.05 14-18
8 Randament la sacrificare 81.68±0.35 4.94 80.14-83.94
9 Greutate piept 103.5±0.52 13.33 82-119
10 Greutate pulpe 86.03±1.98 8.92 76-105
11 Greutate tacâm 51.50±3.84 23.20 47-92
În continuare sunt prezentate în tabelul următor, rezultatele obţinute la sacrificarea masculilor
adulţi (tab. 4). Greutatea la sacrificare la acestă categorie a fost de 314,35g, diferenţa de greutate
între cele două sexe a fost de 24,2g tit în favoarea femelelor.
Randmentul la sacrificare înregistrat la masculi a fost de 72,28%.
Asemănător cu femelele adulte, greutatea pieptului şi a pulpelor a reprezentat peste jumătate
din greutatea carcasei (73,1%).
Analizând procentul de participare a diferitelor părţi anatomice în carcasă, rezultatele obţinute
sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 4. Rezultatele sacrificării prepeliţelor adulte (masculi)

Nr crt Specificare V% Limite variatii
1 Greutate vie 314,35 ± 6,01 13,35 230 – 352
2 Greutate sânge 7,5 ± 0,31 4,17 7–8
3 Greutate pene 16,35 ± 0,40 6,48 14 – 17
4 Greutate cap + picioare 19,35 ± 0,84 4,65 18 - 20
5 Greutate masă intestinală 17,35 ± 0,26 3,97 8 – 15
6 Greutate carcasă 224,50 ± 8,95 10,09 160 – 262
7 Greutate ficat + pipotă 15,36 ± 0,26 4,49 14 – 16
8 Randament la sacrificare 72,28 ± 0,89 3,26 65 – 106
9 Greutate piept 91.84 ± 0,16 12.55 65 – 106
10 Greutate pulpe 84,85 ±4,04 12,59 61 – 95
11 Greutate tacâm 41,92 ± 4,05 25,50 31 - 61
Din analiza tabelului se desprind următoarele aspecte:
- penele reprezintă din greutatea vie un procent cu valori între 5,20%-6,31%;
- nu au fost înregistrate diferenţe mari în privinţa cantităţii de sânge (2,08-2,71%);
- masa intestinală reprezintă un procent mai mare la prepeliţele adulte, deoarece aici a intrat
şi aparatul reproducător.

Tabelul 5. Procentul de participare a diferitelor părţi anatomice in carcasă

Nr Adulti Tineret
Specificrare
crt Masculi (%) Femele (%) Masculi (%) Femele (%)
1 Pene (% din greutate vie) 5.20 5.25 5.56 6.31
2 Cap + picioare 6.13 9.21 8.38 7.65
3 Sânge 2.38 2.37 2.71 2.08
4 Intestine 7.71 10.33 7.96 6.37

305
 5 Ficat + inima 6.81 6.86 10.21 5.61
6 Piept 46.1 40.56 32.51 39.69
7 Pulpe 37.7 37.99 47.27 31.5
8 Cutia toracica 18.6 22.7 24.79 17.5

Se remarcă faptul că cea mai mare cantitate de carne din carcasă a fost cea a pieptului cu procente
între 32,51-46,1% şi a pulpelor cu 31,5% şi 47,2%.

CONCLUZII
1. Greutatea si randamentul la sacrificare au fost diferite la adulte si la tineret cu valori
cuprinse intre 80,16-81,11.
2. Creşterea prepelitelor intr-o exploataţie de tip familial asigură necesarul de ouă şi de carne
pe un an pentru o familie formată din 4 persoane şi produse în plus destinate valorificării prin
vânzare.
3. Carcasa prepeliţelor tinere reprezintă caracteristic faptul că peste 71% din greutatea acesteia
este reprezentată de pulpe şi piept, iar la adulte procentul este de peste 77%.
4. Populaţia studiată a înregistrat performanţe superioare la toate caracterele studiate,
comaprativ cu datele din literatura de specialitate pentru prepeliţele Faraon.
5. Creşterea prepeliţelor în sistem extensiv, pe lânga faptul că este o îndeletnicire relaxantă,
oferă şi satisfacţii, producţia obţinută fiind folosită atât pentru necesităţile familiale dar şi o parte
pentru valorificare.
6. Ce este descurajant în creşterea prepeliţelor este faptul că piaţa este dezorganizată, chiar
dacă există cerinţe pentru carne şi ouă de prepeliţă, acestea se comercializează greu pentru că nu
există un intermediar între producător şi comerciant.

BIBLIOGRAFIE
1. Halga, P., şi col., 2002. Alimentaţie animală, Editura PIM, Iaşi.
2. Polen, T., Herman, V., 2007. Sfaturi utile despre creşterea prepeliţelor, Colecţia revistei Ferma, Editura Waldpress,
Timişoara.
3. Rudolf Kiwitt, 2003. Prepeliţa, creştere,comportare, comercializare, Editura M.A.S.T
4. Teuşan Anca, Vacaru-Opriş I., 2008. Aspecte privind unii indici morfologici ai ouălor de prepeliţă domestică
(Coturnix coturnix japonica), Seria Lucrări ştiinţifice Zootehnie,vol 51, Iaşi.
5. Usturoi, M., G., 1999. Incubaţia la păsările domestice, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.
6. Vacaru Opriş Ioan, 2007. Tratat de avicultură, vol.I-IV, Editura Ceres.
7. Villemin M, 1963. L’elevage de la caille au japon, Editura Le courrier avicol.

CZU 636.59
CERCETĂRI PRIVIND PERFORMANTELE MORFOPRODUCTIVE ALE
UNOR PREPELITE EXPLOATATE PENTRU CARNE
Dragoş COSTĂCHESCU, Elena COSTĂCHESCU, Marius USTUROI,
Gabriel HOHA

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”,

Iaşi, România

Summary. Quail growth in recent decades has become a business that has led to the diversification of
agricultural products, particularly those classified in category appetizer. The research was performed in a
family-type holding made of 50 adult female quail and 30 males from the two lines import and 100 youth
quail. Weight of adult quail was studied averaged 345.65 g in the standard and 314.9 g in the yellow crosses
above the values presented specialitate.Weight body of literature quail chicks increased with a maximum
recorded age the first week (48.78g) and third week of life (125.24 g).
Key words: egg production, growth, incubation, specific consumption.

306

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)