SEMINAR TERMINAREA UP

1. Tema seminarului și bibliografia

► Săptămâna aceasta vom discuta despre rezolvarea cauzelor de către procuror. În acest sens,
urmează să citiți:
 Terminarea urmăririi penale;
 Clasarea;
 Renunțarea la urmărirea penală;
 Trimiterea în judecată.

► Bibliografia:
Cursuri:
- AZ: pag. 354 – 364;
- IN: pag. 87 – 104.
→ Modificări legislative:
- art. 315, privind clasarea, a fost modificat prin OUG nr. 18/2016;
- art. 318, privind renunțarea la urmărirea penală, a fost modificat prin OUG nr. 18/2016;
- art. 319, privind continuarea urmăririi penale, a fost modificat prin OUG nr. 18/2016 (și
nu se mai corelează cu art. 18 CPP).

2. a. La data de 13 mai 2015, numiții Marin Ion, Fieraru Laurențiu și Șugubățu Ciprian au
abordat, într-un club din centrul capitalei, pe numitele Matei Miruna și Vasile Bianca, ocazie cu
care acestea i-au respins, făcând afirmații care aveau o tentă umilitoare. Pe fondul consumului de
alcool, aceștia le-au aplicat celor două mai multe lovituri cu pumnii și picioarele la nivelul feței,
toracelui și membrelor inferioare, precum și la nivelul picioarelor. În urma conflictului, acestea s-
au deplasat la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici", eliberându-li-se câte un
certificat medico-legal care atestă pentru fiecare: agresiune/echimoze la nivelul antebrațelor și
membrelor inferioare/hematom pericranian frontal/suborbital stâng cu extindere pe pomet —
tumefiere violacee-gălbui, în aria narinară o — bilateral prezintă cheaguri hematice negricioase ce
determină jenă respiratorie, pentru care necesită între 5 și 8 zile de îngrijiri medicale, fiecare.

A. În cauză, cele două persoane vătămate au posibilitatea de a introduce plângerea prealabilă:

a) dacă acestea sunt majore, în termen de 3 luni de la data la care au cunoscut făptuitorii, iar
dacă sunt minore, de la data la care reprezentații lor legali au cunoscut o asemenea împrejurare;
b) dacă acestea erau majore, în termen de 3 luni de la data săvârșirii faptei, iar dacă erau minore,
de la data la care reprezentanții lor legali au cunoscut săvârșirea faptei;
c) în termen de 3 luni de la data la care fie acestea, fie reprezentanții lor legali au cunoscut
identitatea făptuitorului.

B. În măsura în care ambele persoane vătămate erau minore, iar fapta era surprinsă în flagrant,
ca organ de urmărire penală, aveați obligația:
1
 a) să constatați săvârșirea faptelor, chiar și în lipsa plângerii prealabile, și să încunoștințați
reprezentanții acestora, întrebându-i, totodată, dacă înțeleg să formuleze plângere prealabilă;
b) să interveniți imediat între aceștia pentru a-i despărți și să îi mustrați, amintindu-le că trebuie
să adopte o atitudine civilizată;
c) de a vă sesiza din oficiu și de a-i reține pe făptuitori.

C. Dacă numai una dintre persoanele vătămate era minoră, iar, în urma conflictului, cei trei
agresori le-au deposedat pe victime de tricourile cu care erau îmbrăcate, pe care ulterior le-au
aruncat în stradă, iar dumneavoastră, procuror, erați de față, pentru a începe urmărirea penală:
a) era necesară plângerea prealabilă a celor două persoane vătămate;
b) era suficientă sesizarea din oficiu;
c) era necesară plângerea prealabilă a persoanei majore și a reprezentantului legal al minorei.

b. La data de 5 februarie 2016, organul de cercetare penală efectuează cercetări în dosarul nr.
123/P/2016, cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de către inculpatul AB. Din
ansamblul probator administrat în cauză, organul de cercetare penală constată două fapte noi
săvârșite de către același inculpat, motiv pentru care dispune extinderea urmăririi penale in rem. În
continuare, apreciind că probele administrate sunt suficiente, organul de cercetare penală dispune
extinderea acțiunii penale, îi aduce la cunoștință inculpatului acest aspect și, constatând că există
unicitate de subiect pasiv, dispune schimbarea încadrării juridice din trei infracțiuni concurente de
înșelăciune într-o singură infracțiune de înșelăciune în formă continuată, compusă din trei acte
materiale.

A. Este legală modalitatea în care s-a extins acțiunea penală?

a) nu, întrucât aceasta trebuia să fie extinsă cu privire la două noi acte materiale, și nu cu privire
la două fapte noi, nemaifiind necesară schimbarea încadrării juridice;
b) nu, întrucât aceasta trebuia dispusă de către procuror;
c) da, câtă vreme din datele și probele existente în cauză rezultă indicii cu privire la două noi
fapte ce pot fi subordonate unei infracțiuni continuate, ca acte materiale distincte.

B. Organul de cercetare penală:

a) poate dispune extinderea urmăririi penale față de noua faptă sau noua persoană atunci când,
din datele și probele existente în cauză, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unei fapte noi sau la
participarea unei alte persoane, prin ordonanță supusă confirmării de către procuror, în termen de 5
zile de la data emiterii;
b) poate dispune extinderea urmăririi penale atunci când, din datele și probele existente în cauză,
rezultă indicii cu privire la o nouă infracțiune concurentă;
c) nu poate dispune, în niciun caz, extinderea urmăririi penale.

C. În măsura în care sunteți procuror în cauză, iar inculpatul vă solicită o copie a ordonanței de
punere în mișcare sau de extindere a acțiunii penale, îi puneți în vedere:
a) să formuleze o cerere de fotocopiere a acesteia, pe care i-o puteți respinge, putându-i
restricționa timp de 10 zile accesul la dosar;

2
 b) să formuleze, în scris, o cerere de studiere a dosarului;
c) să formuleze, în scris, o cerere de eliberare a unei copii de pe ordonanță, având obligația să
i-o admiteți, în toate cazurile.

3. Voi atașa speța, pentru că vrea să verific dacă ați înțeles unele chestiuni privind efectuarea
urmăririi penale. Este lungă, dar vă rog să vă desenați schema, să vă marcați pe ea faptele,
încadrările și persoanele, precum și principalele momente în efectuarea urmăririi penale. De
asemenea, când verificați criticile formulate și apărările parchetului, identificați fiecare problemă,
în dreptul căreia marcați critica inculpatului și apărarea parchetului. Altfel, vă va fi destul de greu
să o rezolvați.

► La 1 septembrie 2016, numita P.V. s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria
X, arătând că dorește a denunța săvârșirea unor infracțiuni de furt. Prin declarația dată în aceeași
zi, a arătat că i-au fost sustrase o serie de bunuri proprietate personală, solicitând tragerea la
răspundere penală a făptuitorilor A.B. și B.C., pe care îi bănuiește a fi autori. De asemenea, a arătat
că, pentru a intra în camera unde erau depozitate o parte din bunuri, a distrus încuietorile.
În continuare, P.V., de profesie asistent social, a arătat că, în mai multe rânduri, bunuri din
biroul său i-au fost sustrase de către minorul A.B., aflat sub tutela sa, asistat de numitul B.C., major.
La 12 septembrie 2016, organele de cercetare penală au dispus începerea urmăririi penale cu
privire la infracțiunea de furt, constatând că sesizarea este legală și nu există niciun caz prevăzut la
art. 16 CPP.
În urma actelor desfășurate în cauză, la 5 octombrie 2016, s-a dispus ca urmărirea penală să se
efectueze în continuare față de suspecții A.B. și B.C., pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt, în
formă continuată, conținând trei acte materiale săvârșite în perioada 27 august 2016 - 29 august
2016.
Prin ordonanța emisă la 10 octombrie 2016, parchetul a dispus renunțarea la urmărirea penală
pentru infracțiunea de distrugere.
Ulterior, la 12 octombrie 2016, prin ordonanță, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale
față de inculpații A.B. și B.C. pentru infracțiunile anterior descrise. A doua zi, au fost prezentați în
fața judecătorului de drepturi și libertăți cu propunere de luare a măsurii arestării preventive.
Propunerea a fost admisă, judecătorul dispunând luarea măsurii pe o durată de 30 de zile, de la 13
octombrie 2016 la 13 noiembrie 2016, inclusiv.
În continuarea urmăririi penale, procurorul a chemat inculpații în vederea audierii acestora.
Inculpatul A.B. nu s-a prezentat la data convocării, încunoștințând în prealabil parchetul de faptul
că avocatul acestuia este bolnav și nu îi poate asigura asistență juridică în cursul acelei săptămâni,
solicitând, totodată, procurorului să fixeze o altă dată pentru audiere.
Inculpatul B.C. s-a prezentat la sediul parchetului, însoțit de un apărător ales. Luând la
cunoștință actele dosarului, apărătorul inculpatului a formulat mai multe cereri, toate respinse de
procuror. Față de acest aspect, apărătorul inculpatului a formulat o cerere de recuzare a
procurorului, înregistrată la parchet sub nr. 22/2016, solicitând acestuia a o înainta, spre competentă
soluționare, concomitent cu reluarea audierii ulterior discutării stării sale de incompatibilitate.
Procurorul a înaintat cererea de recuzare superiorului său, însă a continuat procedura audierii. În
raport de conduita procurorului, pe care a considerat-o abuzivă, avocatul inculpatului a refuzat

3
semnarea declarației, recomandând și inculpatului să facă același lucru, după care a părăsit sediul
parchetului. Procurorul a luat măsuri pentru aducerea unui avocat din oficiu, care, după ce a citit
declarația împreună cu inculpatul, a fost de acord să o semneze.
Ulterior, la momentul întocmirii rechizitoriului, în urma reanalizării materialului probator,
procurorul a constatat că în sarcina inculpaților mai trebuie reținută o faptă, care ar constitui act
material al infracțiunii de furt, în formă continuată. De asemenea, din declarațiile martorului M.A.,
paznic al instituției la care lucrează persoana vătămată, rezultă că, ulterior momentului săvârșirii
infracțiunii de furt, în formă simplă, inculpații au exercitat asupra sa violențe, pentru a-și asigura
scăparea.
Față de aceste aspecte, la data de 20 octombrie 2016, procurorul Parchetului de pe lângă
Judecătoria X a emis rechizitoriu, prin care a dispus trimiterea în judecată a inculpaților pentru
săvârșirea, în concurs, a unei infracțiuni de furt, în formă continuată, compusă din patru acte
materiale, și a unei infracțiuni de tâlhărie.
În camera preliminară, inculpații au solicitat a se constata nelegalitatea sesizării, motivând că
urmărirea penală s-a efectuat cu privire la trei fapte care compun actele materiale ale unei infracțiuni
de furt, în formă continuată, cel din urmă act material pentru care s-a dispus trimiterea în judecată
nefăcând obiectul acestei prime faze a procesului penal. Totodată, la dosar nu există actul de
dispoziție prin care s-a schimbat încadrarea juridică în tâlhărie a faptei cercetate în faza urmăririi
penale ca furt în formă simplă și nici actul prin care urmărirea penală a fost extinsă și cu privire
pretinsele fapte de violență săvârșite asupra martorului M.A.
În replică, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea acestei cereri și începerea
judecății, arătând că există dispoziție de trimitere în judecată pentru infracțiunea continuată de furt
calificat. Fiind în prezența unei singure infracțiuni, instanța este învestită cu o singură acțiune
penală pentru toate actele ce o compun, nefiind necesară câte o acțiune distinctă pentru fiecare act
material. În ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie, reprezentantul Ministerului Public susține că
există dispoziție de trimitere în judecată cu privire la fapta săvârșită de inculpați. Încadrarea juridică
a acesteia poate fi repusă în discuție direct prin rechizitoriu, ea reprezentând o nouă evaluare a
procurorului cu privire la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, probatoriu cu privire la
care inculpații au avut în prealabil posibilitatea de a-și formula apărări.
În continuare, inculpatul A.B. solicită restituirea cauzei la parchet, sesizarea instanței este nulă,
întrucât procurorul, deși recuzat, a continuat a efectua acte în cauză, iar declarația de inculpat nu a
fost semnată în prezența avocatului său ales.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor formulate de inculpați, arătând
că neregularitățile ivite în cursul prezentării materialului de urmărire penală atrag exclusiv nulitatea
relativă, iar în cauză nu a fost probată nicio vătămare. În plus, procurorul, deși recuzat, în mod legal
a continuat desfășurarea activităților în dosar, cererea formulată de apărătorul inculpatului B.C.
fiind respinsă la 19 octombrie 2016, ceea ce a dus reținerea inexistenței vreunei stări de
incompatibilitate a procurorului care a supravegheat urmărirea penală.
În fața instanței, inculpatul A.B. a solicitat încetarea procesului penal față de lipsa plângerii
prealabile a persoanei vătămate P.V. A arătat inculpatul că la dosar nu se află plângerea prealabilă
a persoanei vătămate, ci numai o declarație prin care P.V. aduce la cunoștința organelor de urmărire
penală cele întâmplate.

4
 Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii inculpatului,
arătând că există o manifestare de voință a persoanei vătămate în sensul tragerii la răspundere penală
a inculpatului, chiar dacă această manifestare este încorporată într-o declarație.

Analizați legalitatea actelor de urmărire penală și temeinicia cererilor formulate de inculpați.

O săptămână excelentă!