Sunteți pe pagina 1din 35

Elemente de

Imagistică Medicală
Condiții de participare la
examen:
 Frecventarea a minimum 50% din cursuri.
 Frecventarea 100% a laboratoarelor. Excepțional se admit 2
absențe (câte una pentru fiecare jumătate de semestru) pentru care
se va răspunde la testare la întrebări suplimentare din subiectul
laboratorului.
 Examenele se dau numai în sesiune.
 Restantele se dau numai în sesiunea de restanțe. Se vor programa
după terminarea sesiunii.
sesiunii
 Programarea examenelor va fi afișată la secretariat. Nu se dau
examene în afara datelor programate.
 Fiecare test are 18 întrebări.
 Pentru mărire nu se dau teste grilă, ci întrebări.

18/02/2020 Curs 1 2
Introducere
 Imagistica medicală este o metodă de a obţine
imagini ale unor organe sau ţesuturi.
 Imaginile sunt obţinute, de cele mai mult ori, în scop
diagnostic.
 I
Imaginile
i il reprezintă
i tă di
distribuţii
t ib ţii ale
l iintensităţii
t ităţii
luminoase sau distribuţii de culori care sunt corelate
cu caracteristici fizice ale ţesuturilor
ţesuturilor, aflate la rândul
lor în relaţie cu fenomene fiziologice.
 Imaginile
g p
pot fi reprezentări
p 2D ((bidimensionale), ), 3D
(tridimensionale) sau 4D (3D+variaţie temporală).

18/02/2020 Curs 1 3
Introducere
 Obţinerea unei imagini necesită un factor fizic care
să penetreze ţesuturile (organele).
 Factorul fizic trebuie să interacţioneze în mod diferit
cu ţesuturile, pentru a produce contrast.
 Imaginile obţinute prin diverse tehnici relevă doar
unele aspecte
p ale corpului
p uman – nu există o
tehnică “universală”.
 Utilitatea diagnostică
g a imagisticii
g medicale este
legată atât de calitatea imaginii cât şi de condiţiile
de achiziţie.
18/02/2020 Curs 1 4
18/02/2020 Curs 1 5
Tehnici utilizate în imagistica
medicală (modalities)
 Ecografia - ultrasunete
 Radiologia - radiaţii X
 Computer tomografie (CT Scan) – radiaţii X
 Medicina nucleară – radiaţii gama
 Tomografie prin Emisie de Pozitroni (PET
Scan) – radiaţii gama
 Imagistică de Rezonanţă Magnetică (IRM –
MRI)

18/02/2020
Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN)
Curs 1 6
Proceduri ((modalities)
Medicină
)
CT IRM / fIRM Ecografie
nucleară
PET

SPECT

radiaţii X
18/02/2020
spin magnetic trasor
Curs 1
metabolic radioactiv unde ultrasonore
7
Premii Nobel
 Röntgen
Rö t (1901
(1901, fizică):
fi i ă) descoperirea
d i radiaţiilor
di ţiil X
 Rabi (1944, fizică): rezonanţa magnetică nucleară
(RMN)
 Bloch şi Purcell (1952, fizică): măsurători ale
precesiei RMN
 Cormack şi Hounsfield (1979, medicină): tomografia
computerizată (CT)
 Ernst (1991, chimie): spectroscopie RMN de înaltă
rezoluţie
ţ
 Laterbur and Mansfield (2003, medicină): descoperiri
privind imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM)
18/02/2020 Curs 1 8
Concepte

obiect
algoritm de calcul

dispozitiv imagistic date

imagine
g reconstruită
a unei secţiuni
transversale

18/02/2020 Curs 1 9
Imagistică Anatomică şi
Funcţională

18/02/2020 Curs 1 10
Radiologia
g
diagnostică
Imagistica cu radiaţii X
Descoperire

Aparatul lui Roengen (tub Crookes) care


a cond
conduss la descoperirea unui
n i nou
no tip de
radiaţii la 8 Nov. 1895
Radiografia mâinii sotiei
(Bertha Roentgen) la
18/02/2020 Curs 1 12
22 Dec. 1895
Primele imagini X

18/02/2020 Curs 1 13
R di ţii X
Radiaţii
 Fotoni cu lungime
g de undă: 10-9 - 10-11 metri

 Cum se obţin
ţ imagini?
g
 Traversează ţesutul uman fără deviaţii
 Ţesuturile absorb în măsură diferită radiaţiile X
 Imaginea reprezintă “umbre” lăsate de radiaţiile
ce au fost absorbite
 Utilizări
 Detectarea afecţiunilor osoase
 Diagnosticarea afecţiunilor dentare, pulmonare
18/02/2020
etc. Curs 1 14
Tuburi de radiaţii X
 Tub din sticlă
 vidat la 10-3 Pa
 Catod
 termoemisiv
 Anod
 conţine ţinta
 Componente de alimentare, răcire, focalizare
a fasciculului etc
etc.

18/02/2020 Curs 1 15
Tuburi de radiaţii X (cont.)

18/02/2020 Curs 1 16
Tuburi cu filament (Coolidge)

18/02/2020 Curs 1 17
Accelerarea electronilor
 Se aplică o tensiune ridicată (10-500 kV)
între doi electrozi plasaţi într-un
într un tub din sticlă
vidat:
 Electrodul negativ (catodul) este sursa de electroni (e-)
 Electrodul pozitiv (anodul) este ţinta bombardată de
electroni

 Electronii
ec o e emişi
ş de că
cătree ca
catod
od su
sunt acce
acceleraţi
e aţ
către anod şi ajung la o energie cinetică
(E C ) mare
(E.C.) mare.
18/02/2020 Curs 1 18
Procese ce au loc în ţintă
 Excitări şi ionizări ale electronilor din păturile
superficiale (cele mai frecvente):
 conduc la încălzirea ţintei.
 Interacţiuni cu electroni de pe păturile
profunde:
 radiaţie X caracteristică.
 Interacţiuni
ţ cu nucleele din ţintă:
ţ
 radiaţie X de frânare (Brehmstrahlung)

18/02/2020 Curs 1 19
18/02/2020 Curs 1 20
Tuburi de radiaţii X utilizate în
radiologie
 Imagine cât mai clară a ţesuturilor:
 sursa de dimensiuni mici
 timpul de expunere scurt
 Constructiv
C t ti celel d douăă cerinţe
i ţ se exclud
l d
deoarece conduc la distrugerea ţintei
 Soluţia - Tuburi cu focalizare liniară
 suprafaţa
p ţ bombardată cu electroni este mare
 ţinta pare de dimensiuni mici

18/02/2020 Curs 1 21
Construcţia anodului cu focalizare
liniară

ab  sin  cd
Stinta
G
Sfasc
ab  cd 1
G 
ab  cd  sin sin

  6  16
 

18/02/2020 Curs 1 22
Tubul cu anod rotitor
 Proiectat pentru a creşte câştigul (G)
 utilizat în cazul unor fascicule intense şi a unor
timpi mari de utilizare (Computer Tomografie)
 Suprafaţa expusă creşte prin rotirea anodului
 se evită supraîncălzirea anodului

18/02/2020 Curs 1 23
Tubul cu anod rotitor

18/02/2020 Curs 1 24
Tubul cu anod rotitor

Lungimea expusă L este mult mai mare decât


cd în cazul tubului cu focalizare liniară
18/02/2020 Curs 1 25
Filtrarea
 Filtrarea reprezintă înlăturarea radiaţiilor X de
mică energie, care sunt absorbite integral de
pacient şi nu ajung la receptor
 Există o filtrare inerentă la nivelului tubului de
sticlă
 Se adaugă o filtrare suplimentară (Cu, Al, Fe)
 Scopul este de a reduce doza la nivelul
pacientului

18/02/2020 Curs 1 26
Interacţiunea radiaţiilor X cu
substanţa
 În urma trecerii unui fascicul de radiaţii X prin
substanţă pot avea loc următoarele procese:
 o parte a fasciculului trece prin substanţă
(penetrare) – nu are loc interacţiune
interacţiune.
 o parte este absorbită – are loc un transfer de
energie
i către
ă mediu.di
 o parte a fasciculului este împrăştiată – are loc o
schimbare de direcţie şi o posibilă pierdere de
energie.
18/02/2020 Curs 1 27
Atenuarea radiaţiior X
 La interacţiunea radiaţiei X cu substanţa aceasta
pierde din intensitate – fasciculul este atenuat.
p
 Atenuarea poate fi exprimată în funcţie de
grosime a materialului şi de coeficientul de
atenuare liniară .
  depinde
d i d d de ddensitatea
it t substanței:
b t ț i corpurile
il cu
densitate mare au coeficient mare de absorbţie
a radiaţiilor
di ţiil X X.

18/02/2020 Curs 1 28
Atenuarea radiaţiilor X
 Relaţia dintre intensitatea radiaţiei incidente (I0) şi
cea a radiaţiei transmise (I) de un corp de
grosime x este
  x
I  I0 e
 Corpurile cu densitate mai mare absorb în
măsură mai mare radiaţiile X.
 Imaginile obţinute depind de densitatea (natura)
ţesuturilor parcurse de radiaţie.
18/02/2020 Curs 1 29
Cum se obţin imaginile X

Intensitatea radiaţiei care


“Umbra”
U b a ccreată
eată de uun trece p
prin obiect depinde
p de:
obiect la trecerea
-Grosime
radiaţiei X
-Compoziţie (densitate)
18/02/2020 Curs 1 30
Radiografia prin proiecţie
 Achiziţia unei imagini 2D prin
traversarea unui obiect 3D.
 Intensitatea radiaţiei X
((semnalul)) este determinată
de atenuarea caracteristică.
 Detectorul (film) înregistrează
atenuarea radiaţiei X
p
modulate ca expunere a
filmului (densitatea optică).

18/02/2020 Curs 1 31
Caracteristicile imaginii
 Imaginile obţinute (radiografii) sunt
caracterizate de cele patru mărimi
discutate anterior:
 Contrast;
 Rezoluţie;
 Z
Zgomot;t
 Blurr.

18/02/2020 Curs 1 32
Factori care influenţează
contrastul în radiologie
 anatomia pacientului (prezenţa unor ţesuturi moi
adiacente);
);
 spectrul radiaţiilor X;
 radiaţia împrăștiată;
 caracteristicile filmului;
 condiţiile de vizualizare.

18/02/2020 Curs 1 33
Atenuare şi contrast
 Atenuarea creşte la energii mici ale fasciculului,
pentru valori mici ale tensiunii de accelerare p
p pe
tub, datorită dependenţei secţiunii eficace pentru
efect fotoelectric de energie.
 Imaginea este dată de atenuarea diferită a
radiaţiilor X în diverse ţesuturi
ţesuturi.
 Contrastul produs de un ţesut este dat de
atenuarea
t produsă
d ăd de acell ţţesut.
t

18/02/2020 Curs 1 34
Penetrarea radiaţiilor X
 În general
general, un grad mare de penetrare a unui obiect
conduce la o descreştere a contrastului.
 Penetrarea ridicată a corpului pacientului determină
scăderea contrastului pentru ţesuturi, în special pentru
cele moi
moi.
 Pe de altă parte, o penetrare ridicată conduce la
micşorarea dozei absorbite de către pacient
pacient.
 Penetrarea radiaţiilor prin corpul pacientului creşte cu
creşterea tensiunii aplicate pe tub
tub.
 Contrastul unei imagini poate fi controlat prin alegerea
adecvată a valorilor tensiunii pe tub
tub.
18/02/2020 Curs 1 35