1

Introducere

Somnul este esenţial pentru sănătate, fiind indispensabil pentru funcţionarea organismului la
maxima capacitate fizică şi mentală.

"Orele necesare pentru somn variază de la persoană la persoană, însă statisticile arată că în
general fiecare avem nevoie de 7-8 ore de somn. Sub 6 ore sau peste 9 ore de somn în cazul
persoanelor adulte sunt asociate cu dereglarea metabolismului şi cu probleme la nivelul inimii",
atenţionează dr. Phyllis C. Zee, profesor de neurologie şi directorul Centrului pentru Studiul
Tulburărilor de Somn de la Şcoala de medicină Feinberg din cadrul Universităţii Northwester din
Chicago.

Lipsa unui somn de calitate determină numeroase probleme de sănătate ca obezitatea,

hipertensiunea, diabetul, se ajunge la o vigilenţă scăzută, lipsă de atenţie, reducerea concentrării,
scăderea productivităţii la locul de muncă şi în mediu academic, dar şi producerea de accidente de
maşină. De exemplu, cei care suferă de insomnie sunt de 7 ori mai predispuşi la accidente
cauzatoare de deces sau leziuni severe faţă de cei cu somn odihnitor.

Exemple de tulburări de somn sunt:

-insomnia;
- apneea de somn;
- teroarea nocturnă;
- narcolepsia;
- somnambulismul;
- miocloniile nocturne (mișcări neobisnuite în timpul somnului);
- enurezisul;
- coșmarurile.

Insomnia
,,Probabil că oricine a avut măcar o dată în viaţă o noapte rea, de somn, în care s-a învârtit pe toate
părţile fără să poată adormi. Lătratul câinilor, şuieratul vântului, o cină luatã prea târziu şi foarte

2
consistentă, toate acestea şi multe altele pot cauza probleme de somn ocazionale. Se estimeazã că
35% dintre adulţi au din când în când probleme de somn. Termenul pe care îl folosim în asemenea
circumstanţe este acela de insomnie. Din punct de vedere medical, insomnia reprezintã existenţa
unor dificultăţii de adormire atunci când îţi ia mai mult de 45 de minute ca să adormi.’’
Insomnia poate fi clasificată ca fiind:
Acută . Înseamnă incapacitatea de a dormi bine în mod constant pentru o perioadă de mai puţin de
o lună. Aceasta poate fi ocazională sau tranzitorie, care poate să dureze de la o noapte până la 10-15
zile, de obicei fiind declanşată de anumite evenimente perturbatoare din viaţă: diferenţa de fus orar,
program de lucru în ture, schimbarea domiciliului etc.
Cronică. Depăşeşte de obicei perioada de o lună, este însoţită de tulburări somatice sau psihice.
Aceasta poate fi primară sau secundară (cancer, boli cardiovasculare, boli respiratorii, boli
digestive, boli neurologice, boli reumatismale, depresii, care declanşeză simptome pe timpul nopţii
şi trezesc bolnavul).

Tratamentul insomniei
 Faceţi exercţii fizice în timpul zilei.
 Evitaţi exerciţiile extenuante cu două ore înainte de culcare.
 Odihniţi-vă spre searã. Nu rezolvați atunci problemele dificile.
 Păstraţi-vă dormitorul întunecat, la o temperatură potrivită.
 Mutaţi lucrurile care v-ar putea distrage, cum ar fi ceasul, telefonul sau radioul.
 Încercați să folosiţi noaptea o mască de somn (care să acopere ochii) şi dopuri de urechi.
 Dacă luaţi medicamente care pot fi stimulatoare, luaţi-le cu cât mai mult timp posibil înainte
de culcare.
 Păstraţi destinaţia dormitorului doar pentru somn şi pentru activităţi asociate cu somnul.
Mergeţi în altă cameră pentru a citi, pentru a vă uita la TV sau pentru a mânca.
 După ce v-aţi pus în pat, faceţi un efort conştient pentru a vã relaxa muşchii. Imaginaţi-vă
într-o scenă liniştitã şi plăcută.

Apneea

3
 ,,Este de obicei cauzată de un blocaj în nas, gură sau gât, al căilor respiratorii superioare.
Când aerul din nas şi din gură este blocat, respiraţia se poate opri pentru 10 secunde sau chiar
mai mult. De obicei, oamenii care au apnee în somn sforăie tare şi sunt foarte obosiţi în timpul
zilei. Boala poate afecta atât copiii, cât şi adulţii’’.
Cel mai comun tip de apnee de somn este apneea obstructivă de somn. Cauzele acesteia sunt în
general de natură fizică, inclusiv excesul de greutate sau de ţesuturi, amigdalele mărite,
congestie nazală sau blocarea căilor nazale, o formă anormală a capului, gâtului sau bărbiei.
Măsurile principale de prevenire ale apneei uşoare şi moderate includ scăderea în greutate,
ridicarea părții de sus a patului, dormitul pe o parte.

Sforăitul
Cauzele sforăitului ar putea fi îngustarea căilor respiratorii, postura din timpul somnului,
excesul de greutate sau anomalii de ordin fizic ale gâtului. Căile respiratorii îngustate
îngreunează respiraţia nazală şi creează sunetul sforăitului. Există mai multe modalităţi pentru a
preveni sforăitul. Dacă sforăiţi uşor, dormiţi pe o parte, ridicaţi capul de pe pat sau încercaţi să
scăpaţi de surplusul de greutate, dacă este cazul.

Sindromul picioarelor neliniştite

Este o tulburare care provoacă dorinţa irezistibilă de a mişca picioarele. Nevoia de a mişca
membrele apare atunci când persoana în cauză se odihneşte sau stă întinsă şi este declanşată de
obicei, din cauza unei senzaţii de disconfort, furnicături la nivelul membrelor

Narcolepsia

Este o tulburare neurologică care provoacă somnolenţăa extremă şi episoade de somn, brusc
instalat, de scurta durată.

Simptomele de nacrolepsie includ:

- intermitenţa ( atacuri de somn necontrolabile în timpul zilei)

4
- somnolenţa excesivă în timpul zilei
- pierdere bruscă, de durată, a controlului muscular, în situaţiile în care intervin emoţiile.

Parasomniile

Se refera la totalitatea tulburărilor de somn caracterizate de acţiuni anormale sau evenimente

care au loc în timpul somnului.

Sunt considerate parasomnii următoarele:

- tulburările de somn asociate cu coşmaruri (teroarea nocturnă);
- mersul în somn;
- mâncatul în timpul somnului;
- activitatea sexuală desfăşurată în timpul somnului (acesta tulburare de somn îi face pe cei afectați
să comită acte sexuale în timpul somnului);
- tulburări de comportament (RBD) care includ mişcarea rapidă a ochilor (REM) ;
- paralizie în somn.

Tulburarea ritmului circadian de somn

Se referă la consecinţele care rezultă din desincronizarea ceasului biologic intern al unei
persoane cu mediul extern, inclusiv ciclul natural întuneric-lumină. Aceasta neconcordanţă poate
duce deseori la insomnie sau hipersomnie şi deteriorează calitatea activităţilor desfăşurate.

Afecţiunea este caracterizată de oboseală prelungită, inexplicabilă, care nu se diminuează în

urma repausului şi se agravează în urma solicitărilor fizice sau mentale.

Jet Lang

5
 Este o condiţie temporară, cauzată de deplasarea rapidă în zone cu diferenţă majoră de fus
orar. Poate avea o serie de manifestări ca urmare a tulburărilor de ritm circadian: oboseală,
insomnie, greaţă, etc.

Tulburarea afectivă sezonieră

Este o tulburare de dispoziţie, recurentă, asociată cu depresie şi somnolenţă excesivă în

timpul lunilor de iarnă. Este cauzată de faptul că lumina strălucitoare nu ajunge la ceasul biologic în
nucleul suprachiasmatic, o mică regiune din creier. Tratamentul constă în luminarea artificială cât
mai puternică în spaţiile în care persoana îşi desfăşoară activităţile pe parcursul zilei.

Cele 10 reguli ale igienei de somn, pentru prevenirea tulburărilor de somn:

1. Fixaţi-vă ora de culcare şi cea de trezire.
2. Dacă v-aţi făcut un obicei în a dormi pe timpul zilei, nu depăşiţi 45 de minute de somn.
3. Evitaţi consumul de alcool cu 4 ore înainte de a merge la culcare şi nu fumaţi.
4. Evitaţi consumul de cofeină cu 6 ore înainte de a merge la culcare. Acesta include cafeaua, ceaiul
şi multe băuturi carbogazoase, precum şi ciocolata.
5. Evitaţi mâncarea grea, condimentată sau prea dulce cu 4 ore înainte de ora de culcare. Este
acceptată o gustare uşoară înainte de somn.
6. Faceţi mişcare în mod regulat, însă nu chiar înainte de culcare.
7. Folosiţi aşternuturi confortabile şi curate.
8. Identificaţi o temperatură propice pentru somn şi aerisiţi bine camera.
9. Blocaţi toate sunetele care vă pot distrage de la somn şi eliminaţi sursele de lumină pe cât posibil.
10. Nu folosiţi patul pentru munca de birou.

Când nu puteţi să adormiţi, încercaţi următoarele

 Dacă sunteti încă treaz după 15-20 de minute, ridicaţi-vă şi citiţi în luminã difuzã sau faceţi
ceva plictisitor până simţiţi că vă vine somnul.
 Nu rămâneţi întins în pat, gândindu-vă la cât somn pierdeţi.
 Nu vă apucaţi să vă uitaţi la TV.

6
Dacă aveţi câteva nopţi cu dificultăţi de a adormi, revedeţi toate medicamentele pe care le luaţi.
Poate că unele dintre ele pot fi cauza insomniei.

Ce trebuie să evitaţi?
Evitaţi activităţile care vă pot împiedica să aveţi un somn bun.
 Nu dormiţi în timpul zilei (valabil pentru adulţi), în special seara.
 Nu beţi băuturi care conţin cafeinã, mai ales dupã ora 15:00.
 Evitaţi alcoolul!
 Folosiți medicamente pentru somn în mod judicios, numai dacã este absolut necesar şi
pentru o perioada scurtã de timp.
Folosirea continuă a somniferelor poate crește perioadele de insomnie.

18 martie, Ziua Internaţională a Somnului

Ziua Internaţională a Somnului este un eveniment anual susţinut în vederea creşterii

conştientizării populaţiei asupra tulburărilor de somn şi povara aşezată de acestea pe umerii
societăţii. Problemele de somn constituie o epidemie globală ce ameninţă sănătatea şi calitatea
vieţii a până la 45% din populaţia lumii.

Concluzii:

Azamfirei ne indeamnă să ne adresăm unui medic dacă problemele de somn pe care le avem
devin neplăcute, dacă insomnia dureaza mai mult de patru săptămâni, iar simptomele au devenit
mai severe sau mai frecvente.
Eu cred că somnul este esențial pentru sănătate, lipsa lui determinând numeroase probleme
de sănătate și apariția tulburărilor de somn. Este important să dormim între 6 și 8 ore pe noapte și
să avem o alimentație adecvată pentru a preveni tulburările de somn.

7
8