Schimbari climatice, reducerea emisiilor de carbon;efectul de sera;rolul valorificarii resurselor

regenerabile in pastrarea calitatii mediului

PRACTICI CARE LIMITEAZĂ EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ (DIN AGRICULTURĂ)

Convenția Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (Rio de Janeiro, 1992), ratificată de
România prin Legea nr. 24/1994 definește gazele cu efect de seră ca fiind constituienți gazoși ai
atmosferei, atât naturali cât și antropici, care absorb și remit radiația infraroșie iar emisiile reprezintă
eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră sau de precursori ai unor asemenea gaze dintr-o
anumită zonă și în cursul unei perioade date.

Deşi la o scară mai redusă decât alte sectoare economice, agricultura emite gaze cu efect de seră în
atmosferă fiind cea mai importantă sursă de emisii de oxid de azot (N 2O) şi metan (CH4):

- N2O este eliberat în atmosferă, în principal din cauza transformării microbiene a îngrăşămintelor
din soluri, ce conţin nitrogen. Emisiile de N2O reprezintă peste jumătate din totalul emisiilor din
agricultură;

- CH4 se datorează în mare parte îngrăşămintelor provenite din procesele de digestie ale
animalelor rumegătoare.

Emisiile antropice provenite din agricultură au un grad ridicat de incertitudine deoarece activităţile din
agricultură implică o varietate mare de procese biologice care conduc la emisii naturale de gaze cu efect
de seră. Acestea provin din arderea combustibililor în clădiri, de la maşini şi utilaje.

Reducerea emisiilor provenite din activităţile specifice terenurilor a înregistrat un semnificativ declin
după anul 1990. Acest fapt a dus la diminuarea considerabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Practicile care reglementează emisiile de N 2O și CH4 sunt următoarele:

- diversificarea culturilor;

- utilizarea seminţelor de calitate;

- promovarea leguminoaselor în asolamente;

- promovarea sistemelor de producţie moderne, cu consum redus de energie;

- evitarea arderii resturilor vegetale pe terenul arabil;

- promovarea utilizării eficiente a energiei de către fermieri şi agenţii economici din agricultură.

- producerea şi utilizarea biomasei din agricultură şi industriile conexe;

- sisteme de colectare şi valorificare a deşeurilor agricole;

- cultivarea plantelor energetice (salcie energetică, plop energetic, Miscanthus, Camelina etc);
 - valorificare a biomasei din agricultură;

Dacă ne referim la emisiile rezulate în urma creşterii animalelor, se poate realiza o reducere a emisiilor
de gaze cu efect de seră printr- o ameliorare a hranei animalelor, astfel se îmbunătățesc procesele
digestive, prin întreţinerea pajiştilor permanente și asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin
cosirea lor cel puţin o dată pe an și de asemenea, prin interzicerea incendierii acestor pajişti.

În privința managementului deşeurilor organice rezultate de la animale, acesta se poate prin utilizarea
mijloacelor tehnice de stocare adaptate diferitelor tipuri de reziduuri şi încorporarea acestora în sol, dar
și prin procesarea reziduurilor pentru producerea de compost și biogaz.

Pădurile și terenurile agricole acoperă mai mult de trei sferturi din teritoriul UE și, în mod natural, dețin
stocuri mari de carbon, prevenind eliminarea acestuia în atmosferă, lucru care le face importante pentru
politica privind schimbarile climatice.

Pentru a evita reducerea pierderilor de carbon din sol şi îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a
acestuia este necesară practicarea unei agriculturii de conservare, ecologice, înfiinţarea de culturi de
specii forestiere pentru uitilizarea biomasei rezultate în scopuri energetice, evitarea defrişărilor arborilor
de pe terenurile agricole și prin diversificarea culturilor şi practicarea rotaţiei acestora.

Producătorii agricoli se implică tot mai mult în culturile energetice utilizate pentru biocarburanți, în
microinstalaţii de obţinere a biogazului în cadrul unei ferme sau a unui grup de ferme sau la obţinerea
de energie termică.

De asemenea, este necesară o informare și educație susținută a fermierilor și a specialiștilor din

agricultură privind adaptarea agriculturii la schimbările climatice, atenuarea efectelor schimbărilor
climatice asupra agriculturii şi mediului rural, utilizarea surselor de energie regenerabilă (biomasă,
biocarburanţi, biolichide, biogaz).