PRÂSLEA CEL VOINIC ȘI MERELE DE AUR

Basmul este o opera epica in proza sau in versuri in care realul se imbina cu
fantasticul. Personajele se impart in doua categorii: pozitive si negative. Din
lupta lori triumfa binele. Eroul principal este ajutat in confruntarile lui de fiinte
supranaturale sau obiecte magice. Textul orcarui basm incepe cu formule
initiale: ,,a fost odata …” si se sfarseste cu formule finale: ,, si am incalecat pe-o
sa si v-am spus povestea asa.” Intaljnim cifre simbolice precum trei (trei feciori,
trei fete, trei incercari etc.), noua (noua mari si noua tari) doisprezece si altele.
Basmele pot fi populare si culte. Basmele populare s-au transmis pe cale orala si
nu au un autor cunoscut, cum ar fi: ,,Tinerete fara batranete si viata fara de
moarte”. Basmele culte sunt creatii originale ale unor autori cunoscuti:
Eminescu - ,,Fat-Frumos din lacrima”, Creanga: „Harap-Alb”, Slavici: ,,Zana
Zorilor.”

          In primul rand, „Praslea cel voinic si merele de aur” este un basm
deoarece este o opera epica. Ca in toate operele epice, intalnim si aici un autor
anonim care relateaza la persoana a III-a. La actiune participa o serie de
personaje, cum ar fi : Praslea, fratii lui, fetele de imparat, imparatul, zmeii.

          In relatarea actiunii se pot observa momentele subiectului.

In expozitie este prezetat timpul si locul. Ele sunt vag conturate asa cum
se intampla in toate basmele. Personajele pincipale sunt imparatul, in a carui
gradina exista un pom care facea mere de aur, si fiii lui.

Intriga ne spune ca in fiecare an merele de aur erau furate si imparatul nu a putut

niciodata sa manance din acel pom.

Desfasurarea actiunii povesteste ca nimeni nu a reusit sa prinda hotul si sa

salveze merele. Chiar si fiii cei mari ai imparatului esueaza in prinderea hotului,
dar Praslea, fiul cel mic al imparatului, reuseste sa prinda hotul si sa salveze
merele. Fratii pornesc in cautarea hotului dar numai Praslea indraz- neste sa
coboare pe celalalt taram. El ii invinge pe cei trei zmei si le elibe- reaza pe cele
trei fete de imparat aflate in captivitate. Fratii le scot din prapastie pe cele trei
fete dar pe Praslea il abandoneaza acolo. Cu ajutorul unei zgripsoroaice, careia ii
salvase puii, Praslea revine pe taramul nostru. El devine ucenicul unui argintar si
reuseste sa indeplineasca cerinta printesei celei mici, scotand din marul sau furca
de aur si closca cu puii de aur, motiv pentru care este invitat la palat.
 In punctul culminant, fata cea mica il recunoaste pe Praslea iar fratii lui
sunt pedepsiti de Dumnezeu pentru fapta lor, iar deznodamantul, ca in toate
basmele, precizeaza ca Praslea se casatoreste cu fata si mosteneste tronul
imparatiei.

In al doilea rand, „Praslea cel voinic si merele de aur” este considerat

basm deoarece imbina elementele reale cu elementele fantastice. Din categoria
fantasticului fac parte: merele de aur, existenta zmeilor, calatoria lui Praslea pe
taramul celalalt, zgripsoroaica, balaurul care atacase puii zgripsoroaicei,
transformarea palatelor in mere sau furca de aur care torcea singura.

De asemenea „Praslea cel voinic si merele de aur” este un basm pentru ca

personajele se impart in doua categorii distincte: personaje pozitive care
reprezinta binele si personaje negative care reprezinta raul. Dintre personajele
pozitive fac parte: Praslea cel voinic, fetele de imparat care-l ajuta pe Praslea in
lupta cu zmeii, imparatul care ii face dreptate lui Praslea si zgipsoroaica cu
ajutorul careia Praslea revine pe taramul nostru. Personajele negative in acest
basm sunt: zmeii si fratii lui Praslea care, din invidie, l-au abandonat pe Praslea
in prapastie. Personajul cel mai bine conturat este Praslea. Este un tanar deosebit
de viteaz deoarece indrazneste sa coboare singur pe taramul celalalt unde ii
invinge pe cei trei zmei infricosatori. De asemenea, Praslea se dovedeste a fi un
tanar intelept pregatindu-si cu grija noaptea in care urmeazi si pazeasca merele
si punandu-i la incercare pe fratii lui deoarece banuia intentiile lor.

In al patrulea rand, „Praslea cel voinic si merele de aur” se dovedeste a fi

un basm deoarece textul utilizeaza formule specifice: „A fost odata ca niciodata”
ca formula initiala si in final expresia binecunoscuta „Si incalicai pe-o sa si v-o
spusei dumneavoastra asa”.

In concluzie putem afirma ca „Praslea cel voinic si merele de aur” este un

basm deoarece indeplineste caracteristicile acestei specii literare alaturi de
creatii precum: „Tinerete fara batrante si viata fara de moarte”, „Aleodor
imparat” sau ,,Greuceanu”, si face parte din categoria celor mai indragite basme
populare romanesti.