PROIECTAREA CUTITULUI DISC PROFILAT PENTRU

EXTERIOR

Indrumator proiect: Student:

1
 Proiectarea cutitului disc profilat de experior.

Sa se proecteze un cutit disc de exterior pentru prelucrarea suprafetei de mai jos

in conditiile unei productii de serie mare si o calitate a supreafetei de Rz=3.2 µm
materialul de prelucrat fiind Rul 1.

D1= 110 n=3

D2= 110+n=115

2
 Etapele proiectarii

1. Stabilirea schemei de aschiere ;

2. Alegerea materialului si stbilirea tratamentului termic ;

3. Stabilirea elementelor constructiv-dimensionale si a parametrior geometrici optimi

constructive;

4. Calculul geometric al sculei;

5. Calculul regimului, forteor momentelor de aschiere;

6.Stabilirea metodei si schemei de aschiere, reascutire si supraascutire;

7.Stabilirea sistemultui de fixre a sculei;

8.Verificarea la rezistenta a partii aschietoare si a partii de fixre-pozitionare;

9.Stabilirea conditiilor tehnice;

10.Intocmirea desenului de executie.

3
 Etapa 1

Stabilirea schemei de aschiere

1.1 Scheme de aschiere pentru cutite de strung, raboteaza si mortezeaza.

Pentru cutitele de strung, schem de schiere presupune existent unei miscari

principle de rotatie sau de translatie, in cazul rabotrii-mortezarii, si a unei miscari de
avens executata pe directia axei x sau pe directia axei y a sistemului de coordonate
OXYZ al sculei.

figura 1.1

Schema de aschiere pentru cutitul disc profilat cu axa paralela cu axa piesei, este
cea din figura 1.1

4
 Etapa 2

Alegerea materialului si stbilirea tratamentului termic

2.1 Alegerea materialului

Deoarece in cazul nostru avem o scula de dimensiuni mici (monobloc), vom lege
materialul doar in functie de partea aschietoare a sculei.

Partea aschietoare a sculelor se executa din materiale care trebuie sa satisfaca

urmatoarele cerinte:

 Duritate superioara duritatii materialului aschiat;

 Termostabilitate ridicata;

 Rezistenta ridicata la uzura la rece;

 Rezistenta mare la uzura la cald;

 Calitati mecanice (σi, σc, σr) superioare;

 Prelucrabilitate buna;

Materialul care satisface cel mai bine cerintele impuse in cazul de fata, este un
otel rapid, si anume Rp3.(stas 7382-66)

2.2Stabilirea tratamentului termic

Otelurilor aliate pentru scule li se aplica un tratament termic prealabil –recoacere la

750°-850°C pentru inmuiere- si un tratament termic final aplicat sculei pentru obtinerea
calitatilor aschietoare constand dintr.o calire si o revenire.

Tratamentul termic al otelului rapid:

Dupa recoacerea de inmuiere care se face la 760-830°C, se aplica sculei din otel
rapid o calire in trepte urmata de minim reveniri inalte.Temperatura de incalzire pentru
calire , cat sic ea pentru revenire este reprezentata in tabelul 2.1

5
Table 2.1

Recoacere de
Calire Revenire
Prelucrar inmuiere
Marca e plastic Mediu
incalzir incalzir incalzir
la cald duritate de Duritate duritate
e e e
racire
°C °C HB °C - HRC °C HRC
800- 240- 1250- 550-
Rp3 1150-900 U,a,bi 60 63-66
850 300 1300 580

Timpul de menţinere se calculează ca fiind 6-8 secunde pentru fiecare milimetru

din grosimea sculei. Răcirea se face în ulei, aer sau băi izotermice.
Încălzirea oţelului rapid până la 650 0C se poate face în orice cuptoare cu
atmosfera neutră sau reducătoare în scopul evitării decarburării sculei, pentru a doua
treaptă de încălzire 650-9000C se folosesc băile cu saruri care conţin un amestec topit
de săruri de BaCl2- 78% şi NaCl-22%.

Recoacere
de inmuiere
Calire
Re
v.
Figura 2.1
inmuier
e
Revenirea otelurilor rapide constă în încălzirea la 520-580 0C, menţinerea la
această temperatură timpinmuier
de o oră şi apoi răcirea până la temperatura camerei.
e
Revenirea se repetă de câteva ori şi se face în cuptoare verticale de revenire încălzite
electric şi cu circulaţie de aer pentru uniformizarea temperaturi.

6
 Etapa 3

Stabilirea elementelor constructiv-dimensionale si a

parametrilor geometrici optima constructive

Prin elementele constructive-dimensionale ale sculei aschietoare se intelege atat

forma constructiv-dimensionala a sculei in ansamblu, cat si forma, constructia,
dimensiunile partii aschietoare, partii de fixare si corpului sculei.

Stabilirea elementelor constructiv-dimensionale a sculelor:

Acestea se stabilesc folosind schema de aschiere adoptata si datele furnizate de

literatura de specialitate si standardele pentru scule aschietoare de felul celei proiectate
. In cele ce urmeaza se stabilesc elementele constructiv dimensionale pentru brose.

La brose elementele constructiv dimensionale sunt determinate de:

-forma si dimensiunile suprafetei prelucrate

-degajarea aschiilor intr.un spatiu inchis

-inlaturarea adaosului de prelucrare progresiv, dintii brosei fiind suprainaltati unul fata
de altul cu o marime egala cu marimea avansului pe dinte Sd.

Cuţitul profilat
Pentru cuţitele disc profilate calculul valorii optime pentru elementele constructive
dimensionale se face ţinând seama de schema de aşchiere adoptată, sistemul de fixare
preconizat şi de valorile optime a unghiurilor de aşezare şi degajare din vârful cuţitului
(măsurate în planul y-y ( ))

Stabilirea elementelor constructive dimensionale şi a parametrilor geometrici

obţinuţi constructiv.

Conform tabelului ţinând cont de proprietăţile specific piesei va rezulta următoarele:

 Unghiul de degajare =15°

7
  Unghiul de aşchiere =10°

Adancimea Dimensiuni de baza in mm

profilului
D d d1 t0+l l d2 a
in mm
t0 = 1.5 50 12 20 2.5 3 5 3
Pentru cuţitele disc profilate aşezate pe dorn şi fixate cu ajutorul penelor
cilindrice longitudinale sau cu ajutorul zimţilor frontali dimensionali de bază pot fi alese
din tabelul de 3.1 tabel 3.1

Lăţimea cuţitului B se determina cu relaţia

B=t+1 Rmin=55

B=10+1=11 Rmax=56.5

m=10 Z=30- 34 dinti

8
Fig.3.1

9
 Etapa 4

CALCULUL GEOMETRIC AL SCULELOR AŞCHIETOARE

Calcul geometric al sculei se referă la stabilirea formei, dimensiunilor şi

unghiurilor, părţi aşchietoare în diferite plane secante funcţie de parametrii geometrici
optimi, elementele constructiv dimensionale ale sculei şi dimensiunile piesei de
prelucrat.

În cazul cuţitelor normale de strung, raboteza şi morteza calculul geometric constă în

stabilirea unghiurilor pentru tăişul principal şi a unghiurilor de degajare şi

înclinare pentru tăişurile auxiliare şi secundare.

tg =tg *sink-tg -cosk

tg =tg *cosk-tg -sink

tg =tg cos(k+ )+tg( )*sin(k+ )

tg =tg *sin(k+ ) tg *cos(k- )

Unghiul de degajare real, in ipoteza n= , se determina cu relatia:

Sin

10
Pentru cuţitele profilate calculul geometric constă în următoarele:

Determinarea unghiurilor din planul normal N-N şi planul X-X pentru diferite părţi de

tăiş, funcţie de unghiurile adoptate că valori optime pentru porţiunea de tăiş ce

formează vârful sculei.

Calculul profilului părţii aşchietoare într-un plan axial, în cazul cuţitelor disc profilate
şi într-un plan normal la faţă de aşezare în cazul cuţitelor prismatice.

11
 Figura 4.1

12
 Etapa 5

CALCULUL REGIMULUI, FORMELOR ŞI MOMENTELOR DE

ASCHIERE

Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere se face ţinând seama de felul şi

destinaţia sculei aşchietoare proiectate, de materialul părţii aşchietoare, materialul
piesei de prelucrat, rigiditatea sistemului tehnologic maşina unealtă-sculă-piesă şi de
condiţiile tehnice impuse piesei de prelucrat.
Calculul regimului, forţelor şi momentelor de aşchiere pentru cuţitele de
strung.

Parametrii regimului de aşchiere pentru cuţite sunt adâncimea de aşchiere t,

avansul de aşchiere s şi viteza de aşchiere v.

A) Adâncimea de aşchiere t este determinată de adaosul de prelucrare A, fiind

limitată ca valoare de rigiditatea a sistemului tehnologic, de numărul de treceri, care
trebuie să fie cât mai mic şi de precizie dimensională şi calitatea de suprafaţa
impusă piesei de prelucrat.

Pentru cuţitele profilate adâncimea de aşchiere t se ia cu lăţimea profilului B

B) Avansul de aşchiere este determinat în primul rând de tipul cuţitului şi

destinaţia lui (degroşare sau finisare)

În cazul cuţitelor profilate avansul de aşchiere se ia de 100 de ori mai mic decât
adâncimea de aşchiere care este egală cu lăţimea profilului prelucrat (t=b)

Potrivit gamei de avansuri transversale a strungului SN600 avansul în acest caz

este s=0,01 mm/rot.

13
 C) Viteza de aşchiere este determinata de durabilitatea cuţitului avansul s,
adâncimea t, proprietăţile materialului piesei de prelucrat, parametric geometrici ai
părţii aşchietoare şi prezenţa lichidului de raciere-ungere.

Relaţiile de calcul pentru viteza de aşchiere în cazul cuţitelor de

strung profilate sunt:

Din îndrumarul de laborator conform tabelului 134

Conform tabelului nr. 136 din indrumarul de proiect rezulta

Conform tabelului 138 din indrumarul de proiect rezulta

Conform tabelului nr139 din indrumarul de proiect rezulta

14
 =

Potrivit masinii unelte rezulta ca nefectiv egal cu 15 rot/mim

15
 Etapa 6

STABILIREA METODEI ŞI SCHEMEI DE ASCUTIRE,

REASCUTIRE SI SUPRAASCUTIRE

Ascuţirea sculei aşchietoare este ultima operaţie din traseul tehnologic de

fabricaţie şi are ca scop obţinerea parametrilor geometrici ai părţii aşchietoare la valorile
puse de proiectant. Ascuţirea părţii aşchietoare a sculei asigura capacitatea de aşchiere
a sculei în condiţiile obţinerii calităţii de suprafaţa cerută de desenul de execuţie al
piesei prelucrate.
Reascutirea este ascuţirea sculei uzate iar supra ascuţirea se face în scopul
îmbunatăţirii parametrilor geometrici ai sculei obţinuţi prin ascuţire sau reascutire.
Se deosebesc următoarele metode de ascuţire a sculelor aşchietoare:
- metoda abrazivă
- metodele electrice (prin scântei electrice, anodomecanice, prin contact
electric)
- rectificarea chimico-mecanica a plăcutelor din aliaje dure
Metoda abrazivă este cea mai utilizată metodă datorită universalităţii si simplităţii
sale. Se realizează cu ajutorul pietrelor abrazive care permit executarea ascutirii
oricărei scule aschietoare.
Ascuţirea cuţitelor profilate

Cuţitele profilate în scopul păstrării profilului se ascut şi se reascut numai pe faţă

de degajare. Schemele de ascuţire şi reascuţire sunt prezentate în figură de mai jos
pentru cuţitele disc profilate. Pentru realizarea ascuţirii se recomandă, folosirea unei
părţi plane şi a pietrelor abrazive tip oala.

Schema de ascutire este cea din figura 6.1

16
Figura 6.1

17
 Etapa 7

Sisteme de pozitionare fixare a sculei

Stabilirea sistemului de fixare a sculei aşchietoare pe maşină-unealtă se face în

funcţie de tipul sculei (construcţia părţii de fixare a sculei) şi funcţie de cerinţele
impuse de sistemul tehnologic din punct de vedere a l rigidităţii şi stabilităţii
dinamice.

Alegerea sistemului de fixare se face în funcţie de destinaţia sculei, forma şi

dimensiunile piesei de prelucrat, forţele de aşchiere se regimul de lucru.

Partea de poziţionare fixare a sculei are rolul de a transmite părţii aşchietoare a

sculei puterea primită de la maşină-unealtă şiş a asigure stabilitatea poziţiei părţii
aşchietoare în raport cu piesa prelucrată în timpul procesului de aşchiere. Cu toată
varietatea mare a sculelor aşchietoare, partea de poziţionare fixare se reduce la
câteva tipuri constructive şi anume:

 Partea de pozitionare-fixare de forma prismatica, fixarea realizându-se cu

ajutorul şuruburilor

 Partea de poziţionare-fixare de forma cozii de rândunică;

 Partea de poziţionare-fixare alcătuite din cozi conice, cilindrice, piramidale,

cilindrice cu antrenor sau zăvor;

 Partea de poziţionare-fixare sub formă de alezaje cu dinţi frontali (cazul cuţitelor

disc profilat, alezaje cu canal pentru până longitudinala, alezaje cu canal pentru
până frontal, alezaje conice, etc).

Sisteme de poziţionare-fixare pentru cuţitele disc profilate necesită prezenta

donurilor:

18
Figura.7.1

19
 Etapa 8

VERIFICAREA LA REZISTENŢĂ ŞI RIGIDITATE A

PĂRŢII AŞCHIETOARE ŞI PĂRŢII DE FIXARE A
SCULEI

Pentru sculele aşchietoare din oţel rapid sau oţel de scule aliat şi carbon,
verificarea la rezistenţă şi rigiditate se referă numai la corpul sculei şi partea de
fixare, iar pentru sculele armate cu placate metalo şi mineralo-ceramice la
verificarea menţionată se mai adaugă şi o verificare la rezistenţă părţii aşchietoare

În cazul cuţitelor disc profilate, verificarea la rezistenţă şi rigiditate se referă la

verificarea dornului şi a penelor cilindrice longitudinale

Conform calcului la rezistenţă, în cazul cuţitelor disc profilate reiese că acestea se

verifică la rezistenţă şi rigiditate.

20
 Etapa 9

Conditii tehnice pentru cutite profilate

Stabilirea condiţiilor tehnice pentru scule aşchietoare se referă la următoarele:

 Fixarea condiţiilor pentru care proprietăţile aşchietoare ale sculei (durabilitate,

rezistenta la uzură, proprietăţile mecanice) se menţin la nivelul valorilor
proiectate.

 Fixarea abaterilor limită pentru elementele constructiv-dimensionale ţin seama de

necesitatea realizării economice a sculei fără a influenţa însă negative calităţile
aşchietoare ale sculei şi aspectul suprafeţei prelucrate.

 Dintre condiţiile tehnice, ce se trec pe desenul de execuţie a sculei mai

importante sunt următoarele:

 Materialul părţii aşchietoare, corpului şi părţii de fixare a sculei

 Tratamentul termic final şi duritatea în unităţii HRc pentru diferite părţi ale sculei

 Abateri de la unghiuri constructive

 Abateri la dimensiunile liniare ale sculei

 Bătăile radiale şi axiale ale tăişurilor active

 Semene de calitate (rugozitate pentru suprafeţele active ale sculei)

 Rugozitate pentru suprafeţele părţii de poziţionare-fixare a sculei

 Rugozitate pentru suprafeţele libere ale sculei

 Parametrii regimului de aşchiere limită şi descrierea încărcării sculei

 Aspectul exterior al sculei

21
 Pentru cuţitele profilate înafara condiţiilor tehnice prevăzute mai sus, funcţie de
posibilităţile de execuţie, valorile minime pentru toleranţe la dimensiunile de bază
capăta următoarele valori:

 Pentru dimensiunile diametrale 0,04... 0,05 mm

 Pentru dimensiuni axiale 0,02... 0,03 mm

Abaterile de la unghiurile constructive se determina cu relaţiile: ;

În care si reprezintă abaterile supra înălţarea centrului cuţitului faţă de

planul fetei de degajare, respective faţă de axă piesei!

22
 Etapa 10

Intocmirea desenului de executie

23