LECŢIA 3

MOLODOVA

Pentru spaţiul situat la est de Carpaţi teoria descӑlecatului se confirmӑ.

Descӑlecat (def.) = formarea unui stat feudal de cӑtre un voievod venit din alt spaţiu
istoric care ȋşi impune autoritatea ȋn noul spaţiu.

În cazul Moldovei nu avem atestӑri documentare despre autonomii locale puternice din
punct de vedere economic care sӑ se impunӑ politic şi sӑ formeze statul feudal. Avem atestate
doar ţӑri (Ţara Berladnicilor), codrii (Codrii Cosminului), câmpuri (Câmpul lui Dragoş), etc.

La ȋnceputul sec. XIV, ȋn contextul invaziei tӑtaro-mongole, Coroana maghiarӑ a

ȋntemeiat ȋn nordul extrem al Moldovei o marcӑ de apӑrare (unitate administrativ-teritorialӑ).
Aceasta a fost pusӑ sub conducerea lui Dragoş, voievod maramureşean, fidel politicii maghiare.

La mijlocul sec. XIV, mai exact ȋn 1359, un alt voievod maramureşean, Bogdan din
Cuhea, pe care documentele cancelariei maghiare ȋl numeau “nesupusul Nostru”, trece munţii,
şi, aliat cu boierimea localӑ ȋi alungӑ pe Dragoşeşti de la conducerea mӑrcii. Bogdan I ȋşi va
impune autoritatea şi o va extinde formând statul feudal Moldova. Letopiseţele din vremea lui
Ştefan cel Mare ȋl considerӑ pe Bogdan adevӑratul descӑlecator de ţarӑ.

Moldova se va consolida, se va extinde teritorial şi se va organiza instituţional ȋn timpul

urmaşilor lui Bogdan I, Laţcu, Petru Muşat, Roman I şi Ştefan i.

DOBROGEA

Structuri politice sunt atestate documentar şi pentru spaţiul situat ȋntre Dunӑre şi Marea
Neagrӑ. Cele mai vechi dateazӑ din sec. X.

În perioada sex. X – XIII, Dobrogea a fost organizatӑ de Imp. Bizantin ca o unitate militar-
administrativӑ numitӑ Thema Paristrion.

Ana Comnena, ȋn sec. XI, vorbeşte ȋn lucrarea sa “Alexiada” de trei autonomii locale
existente ȋn Dodrogea. Şi anume cele conduse de Tatos, Satza şi Sestlav.
 Într-o diplomӑ din sec. XIII este menţionatӑ Ţara Cavarnei situatӑ ȋntre Mangalia şi
Varna.