Istoria pedagogiei

Curs 1
Lect. Univ. dr. Ramona Neacșa
Etapa empirică a educației
• Corespunde în lini mari perioadei
preistorice a omenirii
• Fenomenul educațional
- era inclus în procesul muncii
- se reflecta în conștiința oamenilor
sub forma unor idei izolate, sporadice,
constituite empiric în procesul
activităților practice nemijlocite
 Etapa empirică a educației
• Ideile se transmiteau oral de la o generație la alta, sub formă de
- sfaturi
- îndemnuri
- maxime
- reguli de comportament
• Toate acestea poartă denumirea de FOLCLOR = o parte din conștiința socială
comună
• Elaborarea ideilor se făcea concomitent cu activitatea materială, DAR omul își
propune în mod conștient să cunoască realitatea cu care se află în relație
 Etapa filosofică a educației
• Treptat a crescut interesul pentru cunoașterea TEORETICĂ a fenomenului
educațional
• PEDAGOGIA – nu este o știință de sine stătătoare
- este o componentă a diferitelor sisteme filosofice
• FILOSOFIA – reflecta asupra întregii existențe
- includea idei referitoare la EDUCAȚIE ca parte a acestei
existențe
 Idealul educativ în antichitatea greacă
În STATUL SPARTAN
se urmărea formarea
unor oameni curajoși,
luptători
 Idealul educativ în antichitatea greacă
• În STATUL ATENIAN
idealul educativ presupunea
dezvoltarea armonioasă a
ființei umane
- fizic
- intelectual
- moral
 MARII FILOSOFI TEORETICIENI AI
FENOMENULUI EDUCAȚIONAL
HERACLIT “OBSCURUL” (540-480 î.Hr.)
• A trăit în Efes (Asia Mică)
• Făcea reproșuri (împotriva lui Hesiod și Pitagora) paradei neînțelepte de cuvinte,
argumentând:
- “Mulțimea cunoștințelor nu te învață să ai minte”
- “Chiar și cel mai renumit cunoaște doar aparențele și se menține la acestea”
• Oamenii sunt adormiți și sarcina filosofiei este aceea de a-i trezi, căci în sinele
omului se poate găsi adevărata înțelegere a realității
 SOCRATE (469-399 î.Hr.)

• S-a născut la Alopece, dar și-a petrecut întreaga viață în Atena și în slujba ei
• Se zice că era urât, chel. Purta barbă și avea nasul borcănat
• Mama lui era moașă, tatăl său sculptor sau cioplitor în piatră
• Xantippa - soția sa, cu care a avut 3 copii
- se opunea meșteșugului filosofic al soțului ei (acasă îi face zile negre.
Uneori îi toarnă de la fereastră, în cap, o găleată de apă murdară. Îl urmărea prin piața
publică, unde îi smulgea hainele de pe el.) Singurii bani pe care îi aducea acasă erau cei
găsiți întâmplător în colbul drumului
- prietenii, revoltați, o numeau cea mai nesuferită femeie care a existat vreodată.
 SOCRATE
• Când Alcibiade îi spune “Xantippa
e de nesuportat când face scandal”,
Socrate îi răspunde “Nici măcar să
nu te lași tulburat de orăcăitul
gâștelor”
• Pentru a scăpa de ocările Xantippei,
Socrate pleacă pe străzi pentru a-și
vedea de discuțiile lui filozofice
 SOCRATE
PRINCIPII EDUCAȚIONALE
• “Știu că nu știu nimic” (îi spune el Pythiei) = mi-am ascuțit simțul adevărului încât
nu mă mai mulțumesc cu aparențele de adevăr socotite valabile
=>Dacă imboldul spre știință este suficient de puternic, atunci
ȘTIINȚA = NE-ȘTIINȚĂ
• MAIEUTICA (arta moșitului) = arta de a deștepta în celălalt simțul adevărului,
prezent în om, dar adormit
”Cunoaște-te pe tine însuți” = a descoperi în noi înșine rădăcina cea mai adâncă
pentru adevăr
 SOCRATE
• METODA SOCRATICĂ A
CONVERSAȚIEI
= formularea succesivă de
întrebări, pe baza răspunsurilor
anterioare, fapt care uneori duce
la IRONIA SOCRATICĂ
(autocontrazicerea)
(Metoda modernă a conversației
euristice)
 PLATON (427-347 î.Hr.)
• Numele său era Aristocles (Platon era o poreclă – “umeri largi”
• Discipol al lui Socrate, s-a născut la Atena.
• A fondat Academia din Atena
• A încercat să formeze un principe filozof care să încarneze puterea și
înțelepciunea – Dionysos cel Tânăr, din familia tiranului Siracuzei)
- încercarea a eșuat
- eșecul a cauzat o ruptură cu tiranul Dyonisos și a părăsit Sicilia
 PLATON
Academia din Atena (pictură de Rafael Sanzio)
 PLATON
• Platon a emis conceptul de IDEI care sunt
- adevărata realitate (prototipuri ale tuturor lucrurilor din această lume)
- sursa Binelui
- contemplate de SUFLETUL omului înainte de a se naște
MAIEUTICA lui Socrate devine la Platon un proces de reamintire a IDEILOR
(în pedagogia zilelor noastre se păstrează principiul învățării deductive)
 PLATON

• EDUCAȚIA are rolul

- de a eficientiza amintirea Ideilor contemplate odinioară
- de a descoperi resursele și virtuțile fiecărui om și de a le pune în slujba
societății
 O societate este organizată atunci când fiecare individ întreprinde activitatea
pentru care are aptitudini, existând astfel o IERARHIE în care toate sunt la locul
potrivit lor
 PLATON
• Cetățenii trebuie formați astfel încât
- să fie capabili să judece drept
- să poată discerne binele
- să se poată călăuzi în lumea Ideilor
- să se înfrâneze potrivit virtuților lor, de exemplu
- meșteșugarii și țăranii să își înfrâneze dorințele
- războinicii să își înfrâneze lașitatea
- magistrații să se supună rațiunii, etc.
 ARISTOTEL (384-322 î.Hr.)
• Născut la Stagira
• Discipol al lui Platon
• Dascăl al principelui Alexandru, fiul lui Filip al Macedoniei, viitorul Alexandru cel
Mare
• Opera sa îmbrățișează toate domeniile:
- logica
-științele naturii (fizica, astronomia, biologia)
- psihologia
- metafizica, etica etc.
 ARISTOTEL
• Fiecare ființă este determinată să îndeplinească funcția pentru care este
făcută/capabilă
• Aspirația supremă a societății/individului este DOBÂNDIREA VIRTUȚII
(fericirea supremă = a acționa în sensul virtuții potrivite omului
• Aristotel, ca și Platon, aveau în vedere organizarea educației
- de către stat
- în instituții care corespundeau PERIOADELOR DE VÂRSTĂ ale
copiilor
 ARISTOTEL

• Spre deosebire de magistrul său, care era adeptul învățării DEDUCTIVE,

Aristotel consideră că nimic nu intră în minte fără experiența directă,
nemijlocită – ÎNVĂȚAREA INDUCTIVĂ (exemple în didactica modernă)
 Educația în perioada medievală
• Mănăstirile erau cele mai importante centre de cultură și educație
• Călugării – copiau texte religioase
- organizau instrucția, pentru oamenii liberi, pe cele 7 ARTE LIBERALE:
I (trivium) – gramatica
- retorica
- dialectica
II (quadrivium) – aritmetica
- geometria
- astronomia
-muzica
TEOLOGIA era corolarul tuturor disciplinelor
 Educația în perioada medievală
• Educația clericilor încuraja asceza și ridicarea deasupra frământărilor lumești
• Educația nobililor cultiva forța fizică și virtuțile cavalerești
• Călăria
• Aruncarea lăncii
• Scrima
• Vânătoarea
• Înotul
• Jocul de dame
• Declamarea versurilor
• Fetele se educau în familie și în mănăstiri