Noţiunea de resursă umană (la nivel macro) se referă la persoană, la însăşi omul (oameni) ce pot

desfăşura activităţile respective prin creativitate,capacitate de iniţiativă, mentalităţi, tradiţii, deprinderi

etc.

Resursa umană se consideră ca fiind o categorie a resurselor economice, care sintetizează „potenţialul”
de muncă al unei entităţi(ţări, zone geografice, instituţii, organizaţii etc.).

se apreciază din două puncte de vedere (două grupe de indicatori):

- cantitativ: populaţie activă disponibilă, populaţie activă, populaţie în vârstă de muncă, populaţia aptă
de muncă etc. (se calculează în mărimi absolute şi relative)

- calitativ: nivelul de instruire, starea de sănătate, ponderea diferitelor categorii profesionale în total,
categoria de vârstă etc.

Noţiunea de resursă umană (la nivel micro, la nivel de întreprindere) reprezintă totalitatea salariaţilor
unei organizaţii, exprimată prin aceeaşi indicatori cantitativ şi calitativi. Astfel, putem spune că resursa
umană este o resursă cu totul specială, alcătuită din persoane – salariaţi, care generează factorul de
producţie - munca

Ca resursă avem în vedere subiectul uman însuşi cu toate trăsăturile ce îl caracterizează (mentalitate,
tradiţie, cultură, sănătate, comportament etc.) şi implicit capacitatea de a presta o muncă.