Principalele noutăți aduse de intrarea în vigoare a

Codului administrativ1 pentru autoritățile administrației publice locale

Nr.
Prevederea legală Observații
crt.
0 A B
ARTICOLUL 3 Președintele consiliului județean nu este autoritate a
Autoritățile administrației publice locale administrației publice locale
1.
Autoritățile administrației publice locale sunt: consiliile locale, primarii și consiliile
județene.
2. ARTICOLUL 5
Definiții generale
În înțelesul prezentului cod, termenii și expresiile de mai jos au următoarele
semnificații:
[…]
e) aglomerările urbane - asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază
de parteneriat între municipii, altele decât cele care sunt prevăzute la lit. i), pe de o
parte, și orașe împreună cu localitățile urbane și rurale aflate în zona de influență, pe
de altă parte;

f) aleșii locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului

județean, vicepreședinții consiliului județean și consilierii județeni; în exercitarea
mandatului lor, aleșii locali îndeplinesc o funcție de autoritate publică;

g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea g) Secretarul unității administrativ-teritoriale se
compartimentelor funcționale, fără personalitate juridică, de la nivelul redenumește în secretarul general al unității administrativ-
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul general al teritoriale și face parte din aparatul de specialitate al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale; primarul, consilierii personali sau primarului, respectiv al consiliului județean.
personalul din cadrul cabinetului acestuia, președintele consiliului județean, Administratorul public nu face parte din aparatul de
consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean.
vicepreședintele consiliului județean, administratorul public nu fac parte din aparatul
de specialitate;

1
adoptat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
 […] p) persoanele cu reședința în unitatea administrativ-
p) colectivitatea locală - totalitatea persoanelor fizice cu domiciliul în unitatea teritorială nu fac parte din colectivitatea locală
administrativ-teritorială respectivă;

[…] bb)-ee) Avem clar definite 3 tipuri de majorități pentru

bb) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ luarea deciziilor într-un organ colegial.
colegial pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile legii;

cc) majoritatea absolută - primul număr natural strict mai mare decât jumătate din
totalul membrilor în funcție ai organului colegial;

dd) majoritatea calificată - primul număr natural care este mai mare decât valoarea
numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la
totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii;

ee) majoritatea simplă - primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul
membrilor prezenți la o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii
cvorumului; hh) Primăria nu are personalitate juridică, la fel ca și până
acum!
hh) primăria comunei, a orașului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-
teritoriale - structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate
procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorității
deliberative și dispozițiile autorității executive, soluționând problemele curente ale
colectivității locale, constituită din: primar, viceprimar, administratorul public,
consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului și aparatul de
specialitate al primarului;
Legea nr. 215/20012: Codul administrativ: Se garantează dreptul de inițiativă al autorităților
Art. 5. - ARTICOLUL 84 administrației publice locale în toate domeniile care nu sunt
[…] Dispoziții generale aplicabile date expres în competența altor autorități publice.
(2) Autonomia locală conferă autorităților autonomiei locale Trebuie modificat după cum urmează: „Autonomia locală
administrației publice locale dreptul ca, în […] garantează autorităților administrației publice locale
3. limitele legii, să aibă inițiative în toate (5) Autonomia locală garantează dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate
domeniile, cu excepția celor care sunt date în autorităților administrației publice domeniile, cu excepția celor date în mod expres în
mod expres în competența altor autorități locale dreptul ca, în limitele legii, să competența exclusivă altor autorități publice.”
publice. aibă inițiative în toate domeniile, cu Motivare: Pentru a elimina o formulare ce poate lăsa loc la
excepția celor date în mod expres în interpretări. Termenul de competență exclusivă este definit
competența altor autorități publice. în cod.
4. Legea nr. 215/2001: Codul administrativ: Se precizează concret natura raporturilor dintre autoritățile
2
Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare
 Art. 6. -(1) Raporturile dintre autoritățile ARTICOLUL 85 administrației publice locale ca fiind de colaborare.
administrației publice locale din comune, Raporturile dintre autoritățile
orașe și municipii și autoritățile administrației administrației publice locale Se introduce un nou principiu foarte important, cel al
publice de la nivel județean se bazează pe (1) Raporturile dintre autoritățile egalității de tratament între autoritățile administrației
principiile autonomiei, legalității,administrației publice din comune, publice locale de la nivel județean și celelalte autorități ale
responsabilității, cooperării și solidarității în orașe, municipii și autoritățile administrației publice locale din județul respectiv.
rezolvarea problemelor întregului județ. administrației publice de la nivelul
(2) În relațiile dintre autoritățile administrației județului se bazează pe principiile
publice locale și consiliul județean, pe de o autonomiei locale, legalității,
parte, precum și între consiliul local și primar, cooperării, solidarității, egalității de
pe de altă parte, nu există raporturi de tratament și responsabilității.
subordonare. (2) În relațiile dintre consiliul local și
primar, consiliul județean și
președintele consiliului județean,
precum și între autoritățile
administrației publice din comune,
orașe, municipii și autoritățile
administrației publice de la nivel
județean nu există raporturi de
subordonare; în relațiile dintre
acestea există raporturi de
colaborare.
ARTICOLUL 86 Se prevede concret obligația de consultare a structurilor
Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale asociative în cazul oricăror proiecte de acte normative ce
[…] privesc administrația publică locală sau care au impact
(2) Autoritățile administrației publice centrale inițiatoare ale unui proiect de act asupra colectivităților locale, precizându-se și termene
normativ au obligația să consulte structurile asociative prevăzute la alin. (1), cu cel concrete rezonabile.
puțin 15 zile lucrătoare înainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricărui
proiect de act normativ care privește în mod direct administrația publică locală și/sau
care are impact asupra colectivităților locale. În cazul proiectelor de acte normative
5.
cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile lucrătoare.
(3) Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorităților administrației
publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra cărora au fost
consultate se motivează în concordanță cu prevederile legale și se pot transmite, prin
grija președinților acestora, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire, la
autoritatea administrației publice centrale inițiatoare a proiectului de act normativ,
respectiv în 7 zile lucrătoare, în cazul proiectelor de acte normative care au caracter
urgent.
6. ARTICOLUL 89
 Formele de asociere a unităților administrativ-teritoriale
[…]
(3) Unitățile administrativ-teritoriale cooperează pentru organizarea și exercitarea (3) Se prevede și în Codul administrativ posibilitatea de
unor activități în scopul realizării unor atribuții stabilite prin lege autorităților cooperare pentru organizarea și exercitarea unor activități
administrației publice locale, cu precădere în domeniile ce privesc activitățile de în scopul realizării unor atribuții stabilite prin lege
control, audit, inspecție, urbanism și amenajarea teritoriului, cadastru, precum și în autorităților administrației publice locale.
orice alte domenii în care hotărăsc consiliile locale respective, pe principii de
eficiență, eficacitate și economicitate, la nivelul asociațiilor de dezvoltare
intercomunitară ai căror membri sunt sau la nivelul structurilor județene cu
personalitate juridică ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale
autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică,
potrivit legii. (4) Se precizează explicit faptul că personalul angajat în
(4) Prin excepție de la prevederile art. 240 alin. (2) - (6), personalul de specialitate din cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sau în
cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sau al structurilor județene cu cadrul structurilor asociative poate semna actele
personalitate juridică ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităților publice locale la fel ca orice angajat din cadrul
autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, primăriei/consiliului județean.
care exercită activitățile prevăzute la alin. (3), fundamentează, contrasemnează sau
avizează din punct de vedere tehnic, după caz, actele autorităților administrației
publice locale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (3).
(5) În situația în care asociațiile de dezvoltare intercomunitară nu dispun de resurse (5) Se introduce posibilitatea de cooperare și între
financiare suficiente pentru asigurarea integrală a cheltuielilor secțiunii de asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
funcționare, acestea cooperează în condițiile alin. (3), care se aplică în mod
corespunzător.
[...] (10) Inițiativa de cooperare/asociere cu unități
(10) Inițiativa unităților administrativ-teritoriale de a coopera și de a se asocia cu administrativ-teritoriale din străinătate sau aderarea
unități administrativ-teritoriale din străinătate, precum și de a adera la o asociație asociații internaționale se comunică ministerului cu atribuții
internațională a unităților administrativ-teritoriale va fi comunicată, prin intermediul în domeniul afacerilor externe și ministerului cu atribuții în
primarilor, respectiv al președinților consiliilor județene, ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice.
domeniul afacerilor externe și ministerului cu atribuții în domeniul administrației Proiectele de acord de cooperare cu unități administrativ-
publice. Proiectele de acord de cooperare pe care unitățile administrativ- teritoriale teritoriale din străinătate trebuie avizate conform de
intenționează să le încheie cu unitățile administrativ-teritoriale din alte țări trebuie ministerul cu atribuții în domeniul afacerilor externe și de
transmise spre avizare conformă ministerului cu atribuții în domeniul afacerilor ministerul cu atribuții în domeniul administrației publice.
externe și ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice înainte de
supunerea lor spre adoptare de către autoritățile deliberative.
(11) Ministerul cu atribuții în domeniul afacerilor externe și ministerul cu atribuții în
domeniul administrației publice emit avizele pentru proiectele de acorduri prevăzute
la alin. (10) în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. În caz contrar, autoritățile
administrației publice locale consideră că nu sunt obiecții și proiectul respectiv poate (14) Acordurile de înfrățire nu se avizează!
fi supus spre aprobare autorității deliberative interesate.
 [...]
(14) Autoritățile administrației publice locale din România pot încheia acorduri de
înfrățire/cooperare cu autoritățile administrației publice locale din alte state, prioritar
cu autoritățile administrației publice locale din statele în care se află comunități de
români, programe comune culturale, sportive, de tineret și educaționale, stagii de
pregătire profesională și alte acțiuni care contribuie la dezvoltarea relațiilor de (16) Primul pas spre alocarea de bani pentru proiecte
prietenie, inclusiv finanțarea acestora. comune româno-moldovene.
[...]
(16) Guvernul poate aproba programe de finanțare pentru activitățile prevăzute la
alin. (1) - (3), (6) - (9) și (12) - (14).
ARTICOLUL 90
Finanțarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară
(2) Guvernul sprijină asocierea unităților administrativ- teritoriale prin programe
naționale de dezvoltare, finanțate anual prin bugetul de stat sau din alte surse și Se introduce posibilitatea finanțării asociațiilor de
prevăzute distinct în cadrul bugetului ministerului cu atribuții în domeniul dezvoltare intercomunitară de către guvern, respectiv de
7.
administrației publice, în condițiile legii care reglementează finanțele publice locale. către consiliile județene.
(3) Județele pot sprijini asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin programe de
dezvoltare județene sau locale, finanțate anual din bugetul județului sau din alte
surse, în condițiile legii care reglementează finanțele publice locale, inclusiv prin
asigurarea finanțării acestora din bugetul propriu al unității administrativ-teritoriale.
8. ARTICOLUL 91
Organizarea și funcționarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară Se introduc mai multe noutăți în ceea ce privește
(1) Organele asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sunt: adunarea generală a funcționarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară:
asociației, consiliul director și comisia de cenzori. - consiliul de administrație se va denumi consiliu
(2) Organizarea și modul de funcționare a organelor asociației de dezvoltare director;
intercomunitară și a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul - comisia de cenzori e obligatorie;
asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, - hotărârile adunării generale sunt asimilate actelor
respectiv județene asociate. administrative și intră sub incidența prevederilor legii
(3) Adunarea generală este organul de conducere al asociației de dezvoltare contenciosului administrativ;
intercomunitară, format din reprezentanții tuturor unităților administrativ-teritoriale - președintele se alege dintre membrii adunării generale;
asociate. - consiliul director e format din președinte și încă minim 4
(4) Adunarea generală adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociației. membri.
Hotărârile adunării generale sunt asimilate actelor administrative și intră sub
incidența prevederilor legii contenciosului administrativ.
(5) Adunarea generală alege dintre membrii săi președintele asociației de dezvoltare
intercomunitară.
(6) Consiliul director este organul executiv de conducere a asociației de dezvoltare
intercomunitară și este format din președintele asociației de dezvoltare
intercomunitară și încă cel puțin 4 membri aleși din rândul membrilor adunării
 generale a asociației. Prin statut, asociații pot să prevadă și un număr mai mare de
membri, cu condiția ca numărul total de membri în consiliul director, inclusiv
președintele, să fie impar.
ARTICOLUL 92
Participarea cu capital sau cu bunuri
(1) Consiliile locale și consiliile județene pot hotărî asupra participării cu împrumuturi, Se introduce posibilitatea finanțării directe a organismelor
capital sau cu bunuri, după caz, în numele și în interesul colectivităților locale la de utilitate publică (ex. Asociația Comunelor din România,
nivelul cărora sunt alese, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme Asociația TM2021, etc.), în condițiile legii.
prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, în Se statuează explicit posibilitatea de participare cu bunuri
condițiile legii. sau capital la societățile înființate de către unitățile
(2) În accepțiunea prezentului cod, în categoria organismelor prestatoare de servicii administrativ-teritoriale, în condițiile legii.
publice sau de utilitate publică în unitățile administrativ-teritoriale se includ: Se statuează explicit posibilitatea de participare cu bunuri
9. a) instituții publice de interes local sau județean; sau capital la societățile care sunt operatori regionali de
b) societăți și regii autonome înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative, utilități publice, în condițiile legii.
denumite în continuare societăți și regii autonome de interes local sau județean; Pentru a nu exista echivoc, sunt definite organismele
c) asociații de dezvoltare intercomunitară; prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică.
d) furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în
condițiile prevăzute de lege;
e) asociații, fundații și federații recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condițiile
legii;
f) operatori de servicii comunitare de utilități publice locale sau județene;
g) operatori regionali, constituiți în condițiile legii.
ARTICOLUL 93
Controlul administrativ și financiar
(1) Controlul administrativ și financiar al activității autorităților administrației publice Organele de control/audit sunt obligate să asigure
locale se exercită în limitele și în condițiile prevăzute de lege. îndrumare cu privire la aplicarea prevederilor legale din
(2) Autoritățile și instituțiile publice cu atribuții de control/audit asupra activității sfera lor de competență.
administrației publice locale au obligația să asigure îndrumare, din oficiu sau la
10. cererea autorităților administrației publice locale, cu privire la aplicarea prevederilor
legale din sfera lor de competență.
(3) Autoritățile administrației publice centrale cu atribuții de control, constatare și
sancționare a contravențiilor au obligația, corespunzător domeniilor aflate în
responsabilitatea acestora, să elaboreze și să difuzeze materiale documentare și
ghiduri și/sau să aloce pe pagina de internet secțiuni special dedicate informării
publice.
11. ARTICOLUL 94
Folosirea limbii minorităților naționale Se introduce posibilitatea folosirea limbii minorităților
(2) Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot naționale și în unitățile administrativ-teritoriale în care
 decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ- cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating
teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea ponderea de 20% în funcție de hotărârea consiliului local.
prevăzută la alin. (1).
ARTICOLUL 96
Personalitatea juridică a unităților administrativ-teritoriale
(4) Unitățile administrativ-teritoriale, în relațiile cu alte autorități și instituții publice, Se introduce poșta electronică drept mijloc de comunicare
12. persoane fizice sau persoane juridice, pot utiliza poșta electronică, ca instrument de oficială cu obligația stabilirii unei adrese oficiale de poștă
comunicare oficială. electronică.
(5) Adresa oficială de poștă electronică a fiecărei unități administrativ-teritoriale se
stabilește conform prevederilor legale în vigoare.
ARTICOLUL 102
Limitele teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale
(1) Prin legea de înființare, reînființare sau reorganizare a unităților administrativ- Se stabilesc prevederi și responsabilități clare în ceea ce
teritoriale se stabilesc limitele teritoriale ale acestora. privește delimitarea și evidența limitelor unităților
(2) Materializarea limitelor unităților administrativ-teritoriale stabilite potrivit legii se administrativ-teritoriale.
efectuează de către Comisia de delimitare numită prin ordin al prefectului, constituită
în condițiile legii cadastrului și publicității imobiliare. Comisia are atribuții legale cu
privire la identificarea, marcarea, actualizarea sau rectificarea limitelor dintre
unitățile administrativ-teritoriale, precum și cu privire la punerea în aplicare a
hotărârilor judecătorești prin care se dispune cu privire la limitele dintre unitățile
administrativ-teritoriale.
13.
(3) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin instituțiile sale
subordonate, gestionează din punct de vedere tehnic reprezentarea grafică a
limitelor unităților administrativ-teritoriale determinate prin măsurători și are
obligația ca, ulterior transmiterii de către comisia prevăzută la alin. (2) a acestor
limite, să le introducă în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și să le afișeze
pe geoportalul INSPIRE al României pentru a fi utilizate în activitatea autorităților și
instituțiilor publice centrale și locale.
(4) Până la aprobarea delimitării unităților administrativ- teritoriale prin lege, orice
neînțelegeri referitoare la limitele administrativ-teritoriale se soluționează de către
instanțele de judecată.
(5) În situațiile prevăzute la alin. (2) - (4) nu sunt aplicabile prevederile art. 95 alin. (4).
ARTICOLUL 104
Statutul unității administrativ-teritoriale
(1) Consiliul local, respectiv consiliul județean, aprobă statutul unității administrativ- Statutul unității administrativ-teritoriale este obligatoriu și
14. teritoriale prin hotărâre care se poate modifica și completa, în funcție de modificările constituie temei juridic pentru majoritatea acțiunilor și
apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora. Acesta cuprinde date și activităților pe care autoritățile administrației publice locale
elemente specifice prin care unitatea administrativ-teritorială se distinge în raport cu le hotărăsc.
alte unități similare, precum și prevederi privitoare la:
a) reședința și însemnele specifice ale unității administrativ- teritoriale și modalitățile Statutul unității administrativ-teritoriale cuprinde, în mod
de utilizare a acestora, conform prevederilor legale; obligatoriu, elementele locale de identitate de natură
b) autoritățile administrației publice locale, sediul acestora, date privind constituirea culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții pe baza cărora se
și organizarea autorităților administrației publice locale; pot dezvolta programe, proiecte sau activități, după caz, a
c) întinderea și delimitarea teritorială a unității administrativ- teritoriale, localitățile căror finanțare se asigură din bugetul local.
componente, amplasarea acestora, prezentarea grafică și descriptivă, distanța dintre
localitățile componente, rangul unității administrativ-teritoriale, stabilit potrivit
prevederilor legislației privind amenajarea teritoriului național;
d) date privind înființarea unității administrativ-teritoriale, prima atestare
documentară, evoluția istorică;
e) criteriile potrivit cărora se poate conferi și retrage persoanelor fizice române sau
străine calitatea de cetățean de onoare pentru unitatea administrativ-teritorială
respectivă;
f) componența și structura populației unității administrativ- teritoriale, defalcate
inclusiv pe localități componente; aspectele privind numărul populației se
actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetățenilor
aparținând unei minorități naționale de a folosi limba sa maternă în relația cu
administrația publică locală și cu serviciile publice deconcentrate;
g) căile de comunicație existente și categoria acestora;
h) date privitoare la principalele instituții din domeniul educației, cercetării, culturii,
sănătății, asistenței sociale, presei, radioului, televiziunii și altele asemenea;
i) principalele funcțiuni economice, capacități de producție diversificate din sectorul
secundar și terțiar, precum și din agricultură;
j) serviciile publice existente;
k) informații privind bunurile din patrimoniul unității administrativ-teritoriale;
l) informații relevante privind societatea civilă, respectiv partidele politice,
sindicatele, cultele și organizațiile nonguvernamentale care își desfășoară activitatea
în unitatea administrativ-teritorială;
m) modul de cooperare sau asociere, după caz, cu persoane juridice de drept public
sau de drept privat române sau străine;
n) procedura privind atribuirea și schimbarea denumirilor de străzi, piețe și de
obiective de interes public local;
o) modalități de consultare a populației unității administrativ- teritoriale pentru
probleme de interes local sau județean, după caz;
p) procedura privind acordarea titlului și certificatului de fiu/fiică al/a comunei,
orașului, municipiului sau județului ori cea privind acordarea titlului de cetățean de
onoare.
(2) Statutul unității administrativ-teritoriale cuprinde, în mod obligatoriu,
elementele locale de identitate de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții
 pe baza cărora se pot dezvolta programe, proiecte sau activități, după caz, a căror
finanțare se asigură din bugetul local.
ARTICOLUL 110
Tipurile de competențe
(1) Autoritățile administrației publice locale exercită competențe exclusive, Se impune obligația precizării tipului de competență care
15. competențe partajate și competențe delegate, potrivit legii. se descentralizează pentru a nu exista suprapuneri de
(2) Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, competențe.
în cadrul actelor normative, precizează pentru fiecare competență ce urmează a fi
descentralizată tipul acesteia, potrivit alin. (1).
ARTICOLUL 114
Validarea mandatelor de consilier local
(1) Mandatele consilierilor locali declarați aleși sunt validate în cel mult 25 de zile de Mandatele consilierilor locali se validează de judecătoria în
la data desfășurării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale de a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală
judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au pentru care au avut loc alegeri, în condiții similare
avut loc alegeri, în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunțată în camera de mandatelor de primar.
consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii.
[...]
(3) Consilierii locali declarați aleși au obligația transmiterii către secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale a documentelor doveditoare pentru
îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) -e) în cel mult 15 zile de la data Consilierul local declarat ales trebuie să trimită o serie de
16. desfășurării alegerilor, pentru care li se eliberează o confirmare de primire. Termenul documente secretarului general care are obligația
de 15 zile este termen de decădere, caz în care secretarul general al transmiterii acestora către judecătorie în vederea validării.
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei documentele Există un termen de decădere de 15 zile. După depășirea
care i-au fost puse la dispoziție înăuntrul acestui termen, precum și o adresă prin care acestuia, consilierul respectiv este propus a fi invalidat.
propune validarea consilierilor care au depus documentele prevăzute la alin. (2) sau,
după caz, invalidarea consilierilor care nu au depus aceste documente.
(4) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale are obligația
de a transmite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală
pentru care au avut loc alegeri documentele doveditoare pentru îndeplinirea
condițiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) -e) în termen de 2 zile de la împlinirea
termenului prevăzut la alin. (3), în vederea validării mandatelor consilierilor locali
declarați aleși.
ARTICOLUL 118
Declararea consiliului local ca legal constituit
(1) Consiliul local este legal constituit dacă numărul consilierilor locali care au depus Constituirea consiliului local nu se va mai face prin hotărâre
17. jurământul în condițiile art. 116 alin. (5) - (7) este mai mare decât primul număr a acestuia, ci prin ordin al prefectului care constată
natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local, constituirea acestuia și comunică ordinul secretarului
stabilit potrivit art. 112. general al unității administrativ-teritoriale.
(2) Data constituirii consiliului local este considerată data desfășurării primei ședințe
 privind ceremonia de constituire a consiliului local, respectiv a celei de a doua, după
caz.
(3) În termen de 3 zile de la data constituirii consiliului local, în condițiile alin. (2),
prefectul emite un ordin privind constatarea îndeplinirii condițiilor legale de
constituire a consiliului local, care se comunică secretarului general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și se aduce la cunoștință publică.
(4) În situația în care consiliul local nu este legal constituit în condițiile alin. (1), în
termen de 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la art. 116 alin. (6) prefectul
emite un ordin privind constatarea neîndeplinirii condițiilor legale de constituire a
consiliului local, în care se menționează motivele neconstituirii acestuia.
(5) Ordinul prefectului prevăzut la alin. (3), respectiv alin. (4) prevede, dacă este
cazul, și situațiile în care este necesară validarea mandatelor supleanților. Ordinul
prefectului care cuprinde situațiile în care este necesară validarea mandatelor
supleanților se comunică judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripția
electorală pentru care au avut loc alegeri, partidelor politice și organizațiilor
cetățenilor aparținând minorităților naționale care au propus candidați și secretarului
general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
ARTICOLUL 121
Confirmarea calității de membru al partidului politic sau organizației cetățenilor
aparținând minorităților naționale a candidaților declarați aleși și a supleanților
(1) Partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale Se prevăd termene stricte pentru partidele politice de
confirmă, sub semnătura persoanelor din cadrul conducerilor acestora, calitatea de confirmare a calității de membru pentru consilierii locali
membru a consilierilor declarați aleși și a supleanților, în următoarele condiții: declarați aleși și a supleanților.
a) în termen de 3 zile de la încheierea, de către biroul electoral de circumscripție, în
condițiile legii privind alegerea autorităților administrației publice locale, a
procesului-verbal privind constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor;
b) în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 114 alin. (5);
18. c) în termen de 3 zile de la primirea ordinului prefectului prevăzut la art. 118 alin. (5);
d) în termen de 3 zile de la solicitarea secretarului general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, în situația vacanței mandatelor de consilieri aleși pe liste de
candidați constatată prin hotărâre a consiliului local sau prin ordin al prefectului.
(2) Confirmările de la alin. (1) sunt transmise, în termenele prevăzute, secretarului
general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale transmite de
îndată confirmările primite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripția
electorală pentru care au avut loc alegeri în vederea validării mandatelor consilierilor
locali declarați aleși, în condițiile art. 114, sau a validării mandatelor supleanților, în
condițiile art. 119 sau art. 122.
19. ARTICOLUL 127
 Comisiile speciale și comisiile mixte
(1) Consiliile locale pot organiza comisii speciale de analiză și verificare formate din De asigurat faptul că prin stabilirea componenței comisiilor
consilieri locali, pe perioadă determinată, la propunerea unei treimi din numărul mixte de către consiliul local nu se fac nominalizări ale
consilierilor locali în funcție sau a primarului. Componența, obiectivele și perioada de unor angajați din aparatul de specialitate al primarului.
desfășurare a activităților acestora se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Acest lucru trebuie să se realizeze prin dispoziția
Membrii comisiei acționează în limitele stabilite prin hotărâre. primarului.
(2) Comisia de analiză și verificare prezintă consiliului local ori primarului, după caz, la
termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor și verificărilor
efectuate. Raportul cuprinde, dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătățire a
activității în domeniul supus analizei sau verificării.
(3) Consiliile locale pot organiza, din proprie inițiativă sau din inițiativa primarului,
după caz, comisii mixte formate din consilieri locali, funcționari publici și alți
specialiști, pe perioadă determinată. Componența comisiilor mixte, obiectivele și
perioada de desfășurare a activității acestora se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor
locale. Ședințele comisiilor mixte sunt publice.
20. ARTICOLUL 129
Atribuțiile consiliului local
(1) Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de Atribuțiile consiliului local sunt aceleași doar că forma de
interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități expunere în lege este puțin diferită iar anumiți termeni sunt
ale administrației publice locale sau centrale. clarificați (ex. serviciile comunitare de utilități publice de
(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: interes local sunt definite la art. 5).
a) atribuții privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum și
organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor Se prevede posibilitatea de a se investi sume din bugetul
publice de interes local și ale societăților și regiilor autonome de interes local; local în lucrări de amenajare, dotare și întreținere a
b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau
municipiului; privată a statului sau a altor instituții publice.
c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau
municipiului; O noutate este atribuția consiliului local de a hotărî
d) atribuții privind gestionarea serviciilor de interes local; acordarea unor sporuri și a altor facilități, potrivit legii,
e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern. personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al
[…] primarului și serviciilor publice de interes local. Până acum
(7) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit se făcea referire doar la personalul sanitar și didactic.
competenței sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor
publice de interes local privind:
a) educația;
b) serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a
persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie
socială;
c) sănătatea;
d) cultura;
e) tineretul;
f) sportul;
g) ordinea publică;
h) situațiile de urgență;
i) protecția și refacerea mediului;
j) conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de
arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale;
k) dezvoltarea urbană;
l) evidența persoanelor;
m) podurile și drumurile publice;
n) serviciile comunitare de utilități publice de interes local;
o) serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor;
p) activitățile de administrație social-comunitară;
q) locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității
administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
r) punerea în valoare, în interesul colectivității locale, a resurselor naturale de pe raza
unității administrativ-teritoriale;
s) alte servicii publice de interes local stabilite prin lege.
(8) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;
b) aprobă construirea locuințelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuințelor
sociale și a utilităților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa.
(9) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
a) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române
sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii
sau proiecte de interes public local;
b) hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu unități
administrativ-teritoriale din alte țări;
c) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-
teritoriale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și
internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării
unor interese comune.
(10) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d), consiliul local:
a) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau
al celui de administrare, lucrările și fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea și
funcționarea clădirilor în care își desfășoară activitatea autorități sau instituții publice
a căror activitate prezintă un interes local. Bunurile achiziționate pentru dotări rămân
în proprietatea unității administrativ-teritoriale;
 b) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituției sau autorității publice
titulare a dreptului de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare, dotare
și întreținere a clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a
statului, în scopul creșterii nivelului de atractivitate turistică a unității administrativ-
teritoriale, cu condiția ca, prin acordul exprimat, titularul dreptului să permită accesul
publicului în spațiile astfel îmbunătățite pe o perioadă de minimum 5 ani. Bunurile
achiziționate pentru dotări rămân în proprietatea unității administrativ-teritoriale.
(11) Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) consiliul local poate solicita
informări și rapoarte de la primar, viceprimar și de la conducătorii organismelor
prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local.
(12) Consiliul local hotărăște acordarea unor sporuri și a altor facilități, potrivit legii,
personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului și serviciilor
publice de interes local.
ARTICOLUL 130
Instituțiile publice de interes local
(1) Consiliile locale pot înființa instituții publice de interes local în principalele Instituțiile publice de interes local sunt conduse de primar
domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor colectivității locale, cu care numește, sancționează și ia orice decizie legată de
respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispun. conducătorii acestor instituții.
21.
(2) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul
instituțiilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora, în condițiile legii.
(3) Numirea, sancționarea, suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de
serviciu sau de muncă, după caz, a conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1) se
fac de către primar, prin dispoziție, în condițiile legii.
ARTICOLUL 132 Prevedere explicită care statuează că primarul are calitatea
Reprezentarea în asociațiile de dezvoltare intercomunitară și la nivelul operatorilor de reprezentant de drept al unităților administrativ-
regionali teritoriale în adunările generale ale asociațiilor de
Comunele, orașele și municipiile sunt reprezentate de drept în adunările generale ale dezvoltare intercomunitară și în adunările generale ale
asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și în adunările generale ale operatorilor operatorilor regionali și locali de servicii comunitare de
regionali și locali de către primari. Primarii pot delega calitatea lor de reprezentanți ai utilități publice.
22.
unităților administrativ-teritoriale în adunările generale viceprimarilor,
administratorilor publici, precum și oricăror alte persoane din aparatul de specialitate De completat și de pus în acord cu prevederea similară din
al primarului sau din cadrul unei instituții publice de interes local. cazul președinților de consilii județene de la art. 175.
Formula corectă este „… adunările generale ale operatorilor
regionali și locali de servicii comunitare de utilități
publice.”
23. ARTICOLUL 133
Tipurile de ședințe ale consiliului local
(1) Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, cel puțin o dată pe lună, la Se clarifică faptul că există doar două tipuri de ședințe ale
convocarea primarului. consiliului local: ordinare și extraordinare.
 (2) Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare la convocarea:
a) primarului;
b) a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție;
c) primarului, ca urmare a solicitării prefectului, în condițiile prevăzute la art. 257 alin.
(2).
24. ARTICOLUL 134
Convocarea ședințelor consiliului local
(1) Consiliul local se convoacă după cum urmează:
a) prin dispoziție a primarului, în cazurile prevăzute la art. 133 alin. (1), alin. (2) lit.
a) și c);
b) prin convocare semnată de către consilierii locali care au această inițiativă, în cazul
prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. b).
(2) Consilierii locali sunt convocați în scris sau, în funcție de prevederile
regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local, prin mijloace
electronice, prin grija secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale, cel târziu în ziua ulterioară primirii de către acesta a dispoziției sau
documentului de convocare inițiat de cel puțin o treime din numărul consilierilor
locali în funcție.
(3) Data ședinței consiliului local precizată cu ocazia convocării este stabilită, cu
respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut de art. 181 din
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările
ulterioare, astfel:
a) în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziției de convocare pentru ședințele
ordinare;
b) în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziției sau documentului de
convocare pentru ședințele extraordinare.
(4) În caz de forță majoră și/sau de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-
teritoriale ori în alte situații stabilite de regulamentul de organizare și funcționare a
consiliului local, convocarea acestuia pentru ședința extraordinară, prin excepție de la
prevederile alin. (3) lit. b), se face de îndată.
(5) Documentul de convocare cuprinde obligatoriu următoarele informații despre
ședință:
a) data, ora și locul desfășurării;
b) proiectul ordinii de zi;
c) materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
d) modalitatea prin care sunt puse la dispoziția consilierilor locali, potrivit opțiunilor
acestora, materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
e) indicarea comisiilor de specialitate cărora le-au fost trimise spre avizare proiectele
Nu există ședințe de îndată! Nu existau nici înainte!
De remarcat că, în conformitate cu noile prevederi, primarul
poate convoca mai multe ședințe ordinare în aceeași lună.
Se lasă la latitudinea consiliului local prin regulamentul de
organizare și funcționare a acestuia modalitatea de
convocare în scris sau electronic.
De trecut la alin. (3) termenele respective ca minime.
Se precizează clar că primarul convoacă prin dispoziție
consiliul local iar în cazul convocării de către mai mult de o
treime din consilierii locali documentul de convocare
trebuie semnat de toți consilierii locali care au această
inițiativă.
De asemenea, se precizează explicit ce trebuie să conțină
documentul de convocare.
Calculul termenelor pentru convocarea ședințelor
consiliului local nu se face ca în restul Codului administrativ
așa cum e cuprins în art. 599, ci se face conform art. 181 din
Codul de procedură civilă, respectiv:
„Art. 181. - (1) Termenele, în afară de cazul în care legea
dispune altfel, se calculează după cum urmează:
1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă
de la ora zero a zilei următoare;
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua
de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se
împlinește;
3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el
se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână
ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi
corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă,
termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare,
termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care
urmează.”
 de hotărâri;
f) invitația de a formula și depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri. De uniformizat modalitatea de calcul a termenelor în cod
prin trimiterea la art. 599 și nu la prevederile din Codul de
procedură civilă.
ARTICOLUL 135
Ordinea de zi
(1) Proiectul ordinii de zi se redactează de către secretarul general al Se clarifică folosirea termenilor și se stabilesc clar anumite
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și compartimentele de resort din cadrul obligații. Astfel, secretarul general redactează proiectul
aparatului de specialitate al primarului, ca anexă la documentul de convocare la ordinii de zi la propunerea inițiatorului.
propunerea primarului sau a consilierilor locali, după caz, în condițiile legii. Se poate vorbi de ordine de zi doar după aprobarea de
(2) Este obligatorie înscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotărâri care către consiliul local.
îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8). Nu se pot scoate de pe ordinea de zi proiectele care
(3) Proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului local poate cuprinde proiecte de îndeplinesc condițiile legale decât cu acordul inițiatorului.
hotărâri, cu menționarea titlului și a inițiatorului, rapoarte ale primarului, ale De asemenea, primarul este obligat să cuprindă în proiectul
viceprimarului, ale consilierilor locali, ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor ordinii de zi toate proiectele de hotărâri care îndeplinesc
speciale sau mixte, rapoarte sau informări ale conducătorilor organismelor condițiile legale.
prestatoare de servicii publice și de utilitate publică în unitățile administrativ-
teritoriale, după caz, precum și orice alte probleme de interes local.
(4) Proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor
25. comunei, ai orașului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin
mass- media, prin afișarea pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale
sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(5) În comunele, în orașele sau în municipiile în care cetățenii aparținând unei
minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la
ultimul recensământ, proiectul ordinii de zi se aduce la cunoștința publică și în limba
minorității naționale respective.
(6) Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face în situația
în care acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8) sau numai cu
acordul inițiatorului, dacă acesta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8).
(7) Ordinea de zi a ședinței se aprobă cu majoritate simplă, la propunerea celui/celor
care a/au cerut convocarea consiliului local.
(8) Suplimentarea ordinii de zi se aprobă numai pentru probleme urgente cu
majoritate simplă.
(9) În cazul neaprobării proiectului ordinii de zi, în condițiile prevăzute la alin. (7), nu
se acordă indemnizația cuvenită consilierilor locali pentru ședința respectivă.
26. ARTICOLUL 136
Proiectele de hotărâri ale consiliului local
(1) Proiectele de hotărâri pot fi inițiate de primar, de consilierii locali sau de cetățeni. (1) Secretarul general și compartimentele de resort din
Elaborarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului general
al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și al compartimentelor de resort din
cadrul aparatului de specialitate al primarului.
(2) Proiectele de hotărâri și referatele de aprobare ale acestora se redactează în
conformitate cu normele de tehnică legislativă.
(3) Proiectele de hotărâri ale consiliului local însoțite de referatele de aprobare ale
acestora și de alte documente de prezentare și de motivare se înregistrează și se
transmit de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale:
a) compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului în
vederea analizării și întocmirii rapoartelor de specialitate;
b) comisiilor de specialitate ale consiliului local în vederea dezbaterii și întocmirii
avizelor.
(4) Nominalizarea compartimentelor de resort și a comisiilor de specialitate cărora li
se transmit proiectele de hotărâri ale consiliului local, precum și celelalte documente,
potrivit prevederilor alin. (3), se face de către primar împreună cu secretarul general
al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(5) Odată cu transmiterea proiectelor de hotărâri se comunică și data de depunere a
rapoartelor și a avizelor, avându-se grijă ca rapoartele compartimentelor de resort să
poată fi transmise și comisiilor de specialitate înainte de pronunțarea acestora.
(6) După examinarea proiectului de hotărâre, comisia de specialitate a consiliului
local emite un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului.
(7) Avizul comisiei se transmite secretarului general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, care dispune măsurile corespunzătoare înaintării lui către
consilierii locali și către inițiatori, după caz, cel mai târziu în ziua ședinței.
(8) Fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a ședinței consiliului local este
supus dezbaterii numai dacă este însoțit de:
a) referatul de aprobare, ca instrument de prezentare și motivare, semnat de
inițiator;
b) rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al
primarului;
c) avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate ale consiliului local;
d) alte documente prevăzute de legislația specială.
(9) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale asigură
îndeplinirea condițiilor de la alin. (8) și aduce la cunoștința consiliului local cazul
neîndeplinirii acestora înainte de adoptarea ordinii de zi.
(10) Rapoartele și avizele prevăzute la alin. (8) trebuie întocmite în termenul prevăzut
la alin. (5), dar nu mai târziu de 30 de zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre
propuse pentru a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a ședințelor ordinare ale
consiliului local, respectiv în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea proiectelor
aparatul de specialitate al primarului trebuie să acorde
sprijin la redactarea proiectelor de hotărâri ale consiliului
local.
(2) Se introduce explicit obligația respectării Legii nr.
24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative.
(3) –(4) Se stabilește că secretarul general se ocupă de
distribuirea pe compartimente de resort și pe comisii de
specialitate proiectele de hotărâri ale consiliului local iar
nominalizarea acestora se face de către primar împreună
cu secretarul general.
Se corectează o cutumă greșită întâlnită des în ceea ce
privește denumirea documentului de motivare realizat de
inițiator. Acesta este referatul de aprobare și nu expunere
de motive sau notă de fundamentare, așa cum este de
altfel și prevăzut în Legea nr. 24/2000.
(5) E obligatoriu ca la comisii să se transmită și rapoartele
compartimentelor de resort!
(8) De acum înainte trebuie raport al compartimentului de
resort și la ședințele extraordinare! De asemenea, e
obligatoriu să existe și eventualele avize prevăzute de
legislația specială.
(9) Secretarul general e obligat să asigure și să semnaleze
consiliului local îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor
cerute de lege pentru dezbaterea unui proiect de hotărâre
pentru ca acesta să aprobe ordinea de zi în cunoștință de
cauză.
 de hotărâre propuse a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a ședințelor extraordinare.
În situația ședințelor extraordinare convocate de îndată, rapoartele
compartimentelor de specialitate se întocmesc în procedură de urgență, cel târziu
odată cu proiectul hotărârii.
(11) Inițiatorul proiectului îl poate retrage sau poate renunța, în orice moment, la
susținerea acestuia.

ARTICOLUL 137
Cvorumul ședințelor consiliului local
(1) Ședințele consiliului local se desfășoară legal în prezența majorității consilierilor Se precizează explicit care poate fi motivul pentru care o
locali în funcție. absență se poate considera motivată.
(2) Prezența consilierilor locali la ședință este obligatorie, cu excepția cazului în care Dacă un consilier local absentează nemotivat la două
aceștia absentează motivat. Absența este considerată motivată dacă se face dovada ședințe consecutive indiferent de felul acestora, acesta
că aceasta a intervenit din cauza: trebuie sancționat.
a) unei boli care a necesitat spitalizarea sau a unei stări de sănătate pentru care s-a
27. eliberat certificat de concediu medical;
b) unei deplasări în străinătate;
c) unor evenimente de forță majoră;
d) în cazul decesului soției/soțului consilierului local sau al unei rude de până la
gradul al II-lea a consilierului local ales ori al soției/soțului acestuia, inclusiv;
e) alte situații prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a consiliului
local.
(3) Consilierul local care absentează nemotivat de două ori consecutiv la ședințele
consiliului local este sancționat, în condițiile art. 233.
28. ARTICOLUL 138
Desfășurarea ședințelor consiliului local
(1) Ședințele consiliului local sunt publice.
(2) Caracterul public al ședințelor consiliului local este dat de: (2) Se clarifică ce înseamnă că ședințele sunt publice.
a) accesul celor interesați, în condițiile legii, la procesele- verbale ale ședințelor Participarea oricăror persoane indiferent de funcție la
consiliului local; ședințele consiliului local se face în conformitate cu
b) accesul celor interesați, în condițiile legii, la proiectele de hotărâri, la hotărârile prevederile regulamentului de organizare și funcționare a
consiliului local, precum și la instrumentele de prezentare și de motivare a acestora; consiliului local.
c) posibilitatea cetățenilor cu domiciliul sau reședința în unitatea/subunitatea
administrativ-teritorială respectivă de a asista la ședințele consiliului local și/sau de a
le urmări pe internet, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a
consiliului local.
[…]
(4) La lucrările consiliului local pot asista și lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul,
președintele consiliului județean sau reprezentanții acestora, deputații și senatorii,
 miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat,
conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe
centrale, conducătorii compartimentelor de resort și conducătorii organismelor
prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică din unitățile administrativ-
teritoriale, în problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate, precum și alte
persoane interesate, în condițiile prevăzute în regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului local.
ARTICOLUL 139
Adoptarea hotărârilor consiliului local
(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate
absolută sau simplă, după caz.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau
înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul
local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul
consilierilor locali în funcție.
(3) Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. cc) a consilierilor locali în
funcție următoarele hotărâri ale consiliului local:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;
29. d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională,
zonală sau de cooperare transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și
amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane
juridice române sau străine;
g) hotărârile privind administrarea patrimoniului;
h) hotărârile privind exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 92;
i) alte hotărâri necesare bunei funcționări a consiliului local, stabilite prin legi speciale
sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
30. ARTICOLUL 140
Semnarea și contrasemnarea hotărârilor consiliului local
(1) După desfășurarea ședinței, hotărârile consiliului local se semnează de către
președintele de ședință și se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretarul
general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
Se clarifică care hotărâri se adoptă cu majoritatea calificată
de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție,
respectiv doar acelea care privesc dobândirea sau
înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor
imobile.
Se adoptă cu majoritatea absolută a consilierilor locali în
funcție:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în
condițiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare
județeană, regională, zonală sau de cooperare
transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a
localităților și amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte
autorități publice, cu persoane juridice române sau străine;
g) hotărârile privind administrarea patrimoniului;
h) hotărârile privind exercitarea atribuțiilor prevăzute la art.
92;
i) alte hotărâri necesare bunei funcționări a consiliului local,
stabilite prin legi speciale sau regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului local.
Toate celelalte hotărâri se iau cu majoritatea simplă.
Dacă președintele de ședință refuză să semneze hotărârile
acesta trebuie să o facă în scris și în locul acestuia semnează
doi consilieri locali (nu mai e nevoie de trei) după o regulă
 (2) În cazul în care președintele de ședință refuză, în scris, să semneze, hotărârea stabilită prin regulamentul de organizare și funcționare a
consiliului local se semnează de cel puțin 2 consilieri locali dintre cei care au consiliului local.
participat la ședință. Modalitatea de desemnare a acestor consilieri se stabilește prin De corectat lipsa cuvântului „locali” din alin. (2):
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local. „(2)  În cazul în care președintele de ședință refuză, în scris,
să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de cel
puțin 2 consilieri locali dintre cei care au participat la
ședință. Modalitatea de desemnare a acestor consilieri
locali se stabilește prin regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului local.”
ARTICOLUL 143
Situațiile de dizolvare a consiliului local
(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se Se schimbă condițiile de dizolvare de drept a consiliului
dizolvă de drept: local.
a) în cazul în care acesta nu se întrunește cel puțin într-o ședință ordinară sau
extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive, deși a fost convocat
conform prevederilor legale;
b) în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare
31. ținute pe durata a patru luni calendaristice consecutive;
c) în cazul în care numărul consilierilor locali în funcție este mai mic decât jumătatea
numărului membrilor consiliului local și nu a putut fi completat cu supleanți în
condițiile art. 122.
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de
contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța
analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local.
Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului.
ARTICOLUL 148
Primarul și viceprimarul
(1) Comunele, orașele și municipiile au câte un primar și câte un viceprimar, iar Se introduce prevederea explicită că funcția de primar și
32.
municipiile reședință de județ au câte un primar și câte 2 viceprimari, aleși în funcția de viceprimar sunt funcții de demnitate publică.
condițiile legii.
(2) Funcția de primar și funcția de viceprimar sunt funcții de demnitate publică.
ARTICOLUL 152
Rolul, numirea și eliberarea din funcție a viceprimarului
(1) Viceprimarul este subordonat primarului și, în situațiile prevăzute de lege, (1) Viceprimarul este înlocuitorul de drept al primarului
33. înlocuitorul de drept al acestuia, situație în care exercită, în numele primarului, doar în situațiile expres prevăzute de lege, situație în care
atribuțiile ce îi revin acestuia. Primarul poate delega o parte din atribuțiile sale exercită, în numele primarului, atribuțiile ce îi revin acestuia
viceprimarului. și nu în nume propriu.
(2) Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absolută, din rândul
 membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali. De trecut faptul că viceprimarul exercită în numele
(3) Exercitarea votului se face pe bază de buletine de vot. Alegerea viceprimarului se primarului și atribuțiile delegate de către acesta.
realizează prin hotărâre a consiliului local. (2) Viceprimarul se alege la propunerea primarului sau a
(4) În situația în care se aleg doi viceprimari, sunt declarați aleși candidații care au consilierilor locali în această ordine.
obținut votul majorității absolute. În această situație, consiliul local desemnează, prin (6) La alegerea/eliberarea din funcție a viceprimarului
hotărâre, care dintre cei doi viceprimari exercită primul calitatea de înlocuitor de participă și candidatul, respectiv viceprimarul. Până de
drept al primarului. curând era conflict de interese administrativ.
(5) Eliberarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin
hotărâre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul
consilierilor în funcție, la propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi
din numărul consilierilor locali în funcție. Eliberarea din funcție a viceprimarului nu se
poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului local.
(6) La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din
funcție a viceprimarului participă și votează consilierul local care candidează la funcția
de viceprimar, respectiv viceprimarul în funcție a cărui schimbare se propune.
Legea 215/2001: Codul administrativ:
Art. 57. - (5) Pe durata mandatului, ARTICOLUL 153
primarul și viceprimarul primesc o Indemnizația primarului și a Se elimină formularea „indemnizația lunară, ca unică formă
indemnizație lunară, ca unică formă viceprimarului de remunerare” și faptul că primarul și viceprimarul nu
de remunerare a activității (1) Pe durata mandatului, primarii și beneficiază de sporuri.
corespunzătoare funcției de primar, viceprimarii au dreptul la o indemnizație Se introduce dreptul de decontare a cheltuielilor legate de
respectiv de viceprimar, și care lunară, stabilită potrivit legii privind exercitarea mandatului într-o formă mai largă decât în
reprezintă baza de calcul pentru salarizarea personalului plătit din fonduri trecut.
stabilirea drepturilor și obligațiilor care se publice.
34.
determină în raport cu venitul salarial. (2) Primarii și viceprimarii au dreptul la
Primarul și viceprimarul nu beneficiază decontarea, în condițiile legii, a
de sporul de vechime în muncă și nici de cheltuielilor legate de exercitarea
alte sporuri prevăzute de lege. mandatului, respectiv plata cheltuielilor
de transport, cazare, indemnizația de
delegare sau deplasare, după caz,
precum și a altor cheltuieli prevăzute de
lege, altele decât indemnizația prevăzută
la alin. (1).
ARTICOLUL 154
Rolul primarului
[…]
35.
(4) Primarul conduce instituțiile publice de interes local, precum și Pe lângă serviciile publice de interes local, primarul va
serviciile publice de interes local. conduce și instituțiile publice locale.
(5) Primarul participă la ședințele consiliului local și are dreptul să își exprime punctul
 de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi, precum și de a
formula amendamente de fond sau de formă asupra oricăror proiecte de hotărâri,
inclusiv ale altor inițiatori. Punctul de vedere al primarului se consemnează, în mod
obligatoriu, în procesul- verbal al ședinței.
(6) Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administrației publice
locale, reprezintă unitatea administrativ- teritorială în relațiile cu alte autorități
publice, cu persoanele fizice sau juridice române și străine, precum și în justiție.

ARTICOLUL 155
Atribuțiile primarului
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:
a) prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind
starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, care se
publică pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale în condițiile legii;
b) participă la ședințele consiliului local și dispune măsurile necesare pentru
pregătirea și desfășurarea în bune condiții a acestora;
c) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informări;
d) elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea 1)Lit. d) de modificat: „d) elaborează, în urma consultărilor
economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul publice, proiectele de strategii privind starea de dezvoltare
unității administrativ- teritoriale și le supune aprobării consiliului local. economică, socială și de mediu a unității administrativ-
(5) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul: teritoriale, le publică pe site-ul unității administrativ-
a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul teritoriale și le supune aprobării consiliului local.”
aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii 2)De introdus: „Primarul rezolvă treburile publice din
36. publice și de utilitate publică de interes local; comune și orașe”.
b) ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență;
c) ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din (5) g) Primarul emite avizele, acordurile și autorizațiile date
domeniile prevăzute la art. 129 alin. (6) și (7); în competența sa prin lege și alte acte normative, ulterior
d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și verificării și certificării de către compartimentele de
controlului furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 129  alin. specialitate din punctul de vedere al regularității, legalității
(6) și (7), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al unității și de îndeplinire a cerințelor tehnice.
administrativ- teritoriale;
e) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea De adăugat și certificatele la alin. (5) lit. g):
raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, „g)  Primarul emite avizele, acordurile, certificatele și
pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte
instituțiilor și serviciilor publice de interes local; normative, ulterior verificării și certificării de către
f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării compartimentele de specialitate din punctul de vedere al
consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora; regularității, legalității și de îndeplinire a cerințelor tehnice.”
g) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte
normative, ulterior verificării și certificării de către compartimentele de specialitate
 din punctul de vedere al regularității, legalității și de îndeplinire a cerințelor tehnice;
h) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare conformării cu prevederile
angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției
mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
(6) Primarul desemnează funcționarii publici anume împuterniciți să ducă la
îndeplinire obligațiile privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură, în
condițiile Legii nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(7) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor sale, primarul colaborează cu
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de
specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ- teritoriale,
precum și cu autoritățile administrației publice locale și județene.
(8) Numirea conducătorilor instituțiilor publice de interes local, respectiv ai
serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului sau examenului
organizat potrivit procedurilor și criteriilor aprobate de consiliul local la propunerea
primarului, în condițiile părții a VI-a titlul II capitolul VI sau titlul III capitolul IV, după
caz.
37. ARTICOLUL 157
Delegarea atribuțiilor
(1) Primarul poate delega, prin dispoziție, atribuțiile ce îi sunt conferite de lege și alte
acte normative viceprimarului, secretarului general al unității/subdiviziunii
administrativ- teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcționale sau
personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum și
conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, în funcție de
competențele ce le revin în domeniile respective.
(2) Dispoziția de delegare trebuie să prevadă perioada, atribuțiile delegate și limitele
exercitării atribuțiilor delegate, sub sancțiunea nulității. Dispoziția de delegare nu
(6) De modificat: „Primarul desemnează funcționarii publici
prin dispoziție persoanele anume împuternicite să aducă la
îndeplinire obligațiile privind comunicarea citațiilor și a altor
acte de procedură, în condițiile Codului de  procedură  civilă
Legii  nr. 135/2010, cu modificările și completările
ulterioare.”
Nu credem că e bine să lăsăm comunicarea citațiilor din
domeniul penal la nivelul autorităților administrației publice
locale. Legea nr. 135/2010 este Codul de procedură penală.
În Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală,
republicată, cu modificările și completările ulterioare se
făcea vorbire de citațiile și actele de procedură din Codul de
procedură civilă.
„Art. 771 . - (1) Primarul desemnează funcționarii anume
împuterniciți să ducă la îndeplinire obligațiile privind
comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură, în
condițiile Codului de procedură civilă.”
De asemenea, considerăm că nu trebuie să limităm
categoria celor care îndeplinesc aceste sarcini doar la
funcționari publici, ci ar trebui să o lărgim și la alte persoane
cum ar fi:
a) personalul contractual;
b) personalul de la nivelul asociațiilor de dezvoltare
intercomunitară ai căror membri sunt sau la nivelul
structurilor județene cu personalitate juridică ale
structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale
autorităților administrației publice locale recunoscute ca
fiind de utilitate publică.
Se prevăd condițiile și limitele delegării atribuțiilor
primarului.
De asemenea se prevede faptul că persoana căreia i-au fost
delegate atribuții răspunde civil, administrativ sau penal,
după caz, pentru faptele săvârșite cu încălcarea legii în
exercitarea acestor atribuții.
De precizat faptul că persoana căreia i s-au delegat
 poate avea ca obiect toate atribuțiile prevăzute de lege în sarcina primarului. atribuțiile le exercită în numele primarului și nu în nume
Delegarea de atribuții se face numai cu informarea prealabilă a persoanei căreia i se propriu.
deleagă atribuțiile.
(3) Persoana căreia i-au fost delegate atribuții în condițiile alin. (1) și (2) exercită pe
perioada delegării atribuțiile funcției pe care o deține, precum și atribuțiile delegate;
este interzisă subdelegarea atribuțiilor.
(4) Persoana căreia i-au fost delegate atribuții în condițiile alin. (1) și (2) răspunde
civil, administrativ sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite cu încălcarea legii în
exercitarea acestor atribuții.
ARTICOLUL 197
Comunicarea și aducerea la cunoștință a actelor administrative
38. (5) Hotărârile și dispozițiile, documentele și informațiile financiare, precum și alte Apare o nouă modalitate de publicare a actelor
documente prevăzute de lege se publică, pentru informare, în format electronic și în administrative – monitorul oficial local.
monitorul oficial local care se organizează potrivit procedurii prevăzute în anexa nr. 1.
ARTICOLUL 200
Verificarea legalității actelor administrative
39. Dispozițiile primarului, hotărârile consiliului local și hotărârile consiliului județean Se precizează clar că doar actele administrative sunt supuse
sunt supuse controlului de legalitate exercitat de către prefect conform prevederilor controlului de legalitate al prefectului, nu și documentele
art. 255. de însoțire și motivare sau procesele verbale de ședință.
40. ARTICOLUL 206
Legitimația și semnul distinctiv ale aleșilor locali
(1) După depunerea jurământului de primar, respectiv de președintele consiliului E obligatorie adoptarea unei hotărâri pentru aprobarea
județean, acestora li se înmânează legitimația, semnată de președintele ședinței în modelului legitimației pentru primar la începutul unui nou
care a fost adoptat modelul acesteia, un semn distinctiv al calității de primar, mandat.
respectiv de președinte al consiliului județean, pe care aceștia au dreptul să le poarte,
potrivit legii, pe întreaga durată a mandatului, precum și o eșarfă, în culorile Nu e clar de ce semnează legitimația primarului doar
drapelului național al României. Legitimația primarului, respectiv a președintelui președintele ședinței în care s-a adoptat modelul
consiliului județean este înmânată de către secretarul general al unității/subdiviziunii legitimației și nu oricare alt președinte de ședință.
administrativ-teritoriale.
(2) După alegerea viceprimarului, respectiv a vicepreședintelui consiliului județean,
acestuia i se înmânează legitimația, semnată de primar sau președintele consiliului
județean, după caz, precum și un semn distinctiv al calității de viceprimar, respectiv
de vicepreședinte al consiliului județean. Legitimația viceprimarului, respectiv a
vicepreședintelui consiliului județean este înmânată de către secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) După declararea ca legal constituit a consiliului local sau județean, după caz,
consilierilor în funcție li se eliberează o legitimație care atestă calitatea de membru al
consiliului local, respectiv al consiliului județean, semnată de primar sau de
președintele consiliului județean, după caz, și primesc un semn distinctiv al calității
 lor de reprezentanți aleși ai colectivității locale, pe care au dreptul să îl poarte pe
întreaga durată a mandatului.
(4) Modelul legitimației de primar, de viceprimar, de președinte al consiliului
județean, de vicepreședinte al consiliului județean, de consilier local, respectiv de
consilier județean și modelul semnului distinctiv pentru aceștia se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
(5) Cheltuielile pentru confecționarea legitimațiilor, semnelor distinctive, respectiv a
eșarfelor se suportă din bugetul local.
(6) Legitimația și semnul distinctiv se pot păstra, după încetarea mandatului, cu titlu
evocativ.
(7) Eșarfa în culorile drapelului național al României se poartă în mod obligatoriu la
Ziua Națională a României, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea
căsătoriilor, indiferent de locul de desfășurare a acestora.
41. ARTICOLUL 210
Indemnizația pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al
consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean
(1) Persoanele care începând cu anul 1992 au deținut calitatea de primar, viceprimar, Se introduce, începând cu 1 ianuarie 2020, acordarea unei
președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și care îndeplinesc condițiile indemnizații lunare pentru limită de vârstă, la îndeplinirea
vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse așa cum condițiilor de pensionare, persoanelor care începând cu
sunt prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de anul 1992 au deținut calitatea de primar, viceprimar,
alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru președinte sau vicepreședinte al consiliului județean pentru
limită de vârstă. cel puțin un mandate complet.
(2) Indemnizația pentru limită de vârstă reprezintă suma de bani acordată lunar
persoanelor care au exercitat calitatea de primar, viceprimar, președinte sau Mai trebuie aprobată procedura și metodologia prin
vicepreședinte al consiliului județean. hotărâre a guvernului.
(3) Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene beneficiază
de indemnizație pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de
pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat I=3*4*12*0,4/100*4,5*2080=5391
în derulare.
(4) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate,
cu condiția ca persoanele prevăzute la alin. (1) să fi exercitat cel puțin un mandat
complet de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean.
(5) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se calculează ca produs al
numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
(6) În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1) au exercitat mai mult de trei
mandate diferite, acestea pot opta pentru oricare dintre aceste mandate pentru a fi
luate în considerare la stabilirea indemnizației pentru limită de vârstă, în limita
prevăzută la alin. (4).
(7) În cazul exercitării unor mandate diferite în condițiile prevăzute la alin. (4), la
 calculul indemnizației lunare pentru limită de vârstă se vor avea în vedere
indemnizațiile lunare brute aflate în plată, corespunzătoare pentru fiecare funcție.
(8) În cazul exercitării unor mandate diferite, la calcularea indemnizației pentru limită
de vârstă se va proceda după cum urmează:
a) pentru fiecare tip de mandat exercitat se aplică modalitatea de calcul prevăzută
la alin. (5);
b) cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă la care au dreptul persoanele
prevăzute la alin. (1) reprezintă suma valorilor obținute prin aplicarea prevederilor lit.
a).
(9) În cazul în care persona care beneficiază de indemnizația pentru limită de vârstă
potrivit prevederilor alin. (1) începe exercitarea unui nou mandat, în condițiile legii,
acordarea indemnizației se întrerupe, aceasta fiind reluată după încetarea
mandatului, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitat,
la cererea persoanei interesate, în condițiile prevăzute la alin. (4) și (5).
(10) Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită
în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.
(11) Indemnizația pentru limită de vârstă este supusă impozitului pe venit și
contribuției de asigurări sociale de sănătate.
(12) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat și
este prevăzut pentru fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială prin anexă
distinctă la legea anuală de aprobare a bugetului de stat.
(13) Cererea pentru acordarea indemnizației pentru limită de vârstă se depune la
unitatea/subdiviziunea administrativ- teritorială pe raza căreia și-a exercitat
solicitantul mandatul. Situația centralizatoare pe fiecare unitate/subdiviziune
administrativ-teritorială se transmite administrațiilor finanțelor publice județene,
respectiv direcției generale regionale a municipiului București, după caz, care le
centralizează pe județ, respectiv pe municipiul București și le transmite Ministerului
Finanțelor Publice în vederea fundamentării anexei la legea bugetului de stat pe
fiecare unitate/subdiviziune administrativ- teritorială.
(14) Procedura și metodologia de aplicare a prevederilor prezentului articol se aprobă
prin hotărâre a Guvernului.
(15) De indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută la alin. (1) nu beneficiază
primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene care au fost
condamnați definitiv pentru comiterea, în calitate de primar, viceprimar, președinte
și vicepreședinte de consilii județene, a unei infracțiuni de corupție.
(16) Sumele rămase necheltuite la sfârșitul anului se restituie la bugetul de stat, în
condițiile legii.
42. ARTICOLUL 212
Indemnizația
 (1) Pentru participarea la ședințele consiliului și ale comisiilor de specialitate,
consilierii locali, respectiv consilierii județeni au dreptul la o indemnizație lunară.
Primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene nu li se
acordă indemnizație pentru participarea la ședințe.
(2) Indemnizația lunară pentru consilierii locali, respectiv județeni care participă la (2) Consiliul local stabilește modalitatea de calcul a
ședințele ordinare ori la ședințele extraordinare ale consiliului local, respectiv indemnizației lunare pentru consilierii locali prin
consiliului județean și ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% regulamentul de organizare și funcționare, dar nu mai mult
din indemnizația lunară a primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, în de 10% din indemnizația lunară a primarului.
condițiile prezentului cod, respectiv ale regulamentului de organizare și funcționare a
autorității deliberative.
(3) Consilierii locali, respectiv consilierii județeni au dreptul la indemnizația lunară
doar dacă participă la cel puțin o ședință a autorității deliberative și o ședință a
comisiei de specialitate, pe lună, desfășurate în condițiile legii.
(4) Plata indemnizațiilor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) se efectuează exclusiv
din veniturile secțiunii de funcționare din bugetul unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale.
(5) Consilierilor locali, respectiv consilierilor județeni li se aplică în mod corespunzător
prevederile art. 153 alin. (2).
(6) Prevederile alin. (1) - (5) se aplică în mod corespunzător și delegatului sătesc.
(7) Consiliul local, respectiv consiliul județean poate hotărî diminuarea cuantumului
indemnizației prevăzute la alin. (2) și a cotei în care se face decontarea conform
prevederilor alin. (5), în concordanță cu posibilitățile de finanțare.
(8) Drepturile bănești cuvenite aleșilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia (8) Prevederea că „drepturile bănești cuvenite aleșilor locali,
sau cu alte venituri, în condițiile legii. potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri”
(9) Consilierii locali, respectiv consilierii județeni și delegatul sătesc care participă la exista și înainte în statutul aleșilor locali însă acum primește
ședințele de consiliu local, respectiv județean, organizate în timpul programului de o nouă însemnătate și forță juridică în condițiile eliminării
lucru, se consideră învoiți de drept, fără a le fi afectat salariul și celelalte drepturi ce formulării „primarul primește o indemnizație ca unică formă
le revin, potrivit legii, de la locul de muncă. de remunerare” și a faptului că s-a eliminat interdicția de a
primi sporuri.
43. ARTICOLUL 217
Formarea profesională
(1) Aleșii locali au dreptul la pregătire, formare și perfecționare profesională. Se instituie dreptul aleșilor locali la formare profesională și
(2) Aleșii locali beneficiază de plata programelor de pregătire, formare și nu obligația așa cum prevedea Statutul aleșilor locali.
perfecționare profesională organizate în condițiile legii, în decursul mandatului, a De asemenea, nu mai e obligatoriu adoptarea unei hotărâri
cheltuielilor de transport, cazare, masă, a indemnizațiilor de delegare sau deplasare, a consiliului local/județean pentru stabilirea programului de
după caz, în condițiile legii. formare profesională, inițiativa revenind fiecărui ales local
(3) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să prevadă în bugetul local sumele în parte sau instituției/autorității publice respective.
necesare pentru programele de pregătire, formare și perfecționare profesională
 organizate de Institutul Național de Administrație sau alți furnizori de formare și
perfecționare profesională în decursul mandatului, cheltuielile prevăzute la alin.
(2) destinate aleșilor locali, organizate la inițiativa ori în interesul autorității sau
instituției publice.
ARTICOLUL 225
Dispoziții privind obligațiile de informare pentru aleșii locali
(1) Aleșii locali sunt obligați ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel Fiecare ales local trebuie să organizeze periodic întâlniri cu
puțin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetățenii, să acorde audiențe și să prezinte în cetățenii. Consilierii locali și viceprimarii trebuie să realizeze
consiliul local, respectiv în consiliul județean o informare privind problemele ridicate un raport anual de activitate. Neprezentarea acestuia
la întâlnirea cu cetățenii. constituie abatere disciplinară.
(2) Fiecare consilier local, respectiv consilier județean, precum și viceprimarii,
respectiv vicepreședinții consiliului județean sunt obligați să prezinte un raport anual Pentru deplasările în străinătate aleșii locali trebuie să
de activitate, care este făcut public prin grija secretarului general al prezente în fața autorității deliberative o informare privind
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. deplasările efectuate. S-a eliminat termenul de „misiune
44.
(3) Fiecare primar prezintă anual, în fața autorității deliberative, un raport privind oficială” care era ambiguu și lăsa loc de interpretări din
starea economică, socială și de mediu a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. partea auditorilor externi.
Fiecare președinte al consiliului județean prezintă anual în fața autorității deliberative
un raport privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale.
(4) În urma efectuării unor deplasări în străinătate pentru exercitarea unor atribuții
stabilite prin lege, aleșii locali sunt obligați să prezinte la prima ședință ordinară a
autorității deliberative o informare privind deplasările efectuate. Termenul maxim de
prezentare a informării este de 45 de zile de la data încheierii deplasării.
(5) În cazul nerespectării prevederilor alin. (4), aleșii locali suportă cheltuielile
deplasării.
ARTICOLUL 228
Regimul general aplicabil conflictului de interese
pentru aleșii locali
(1) Alesul local aflat în conflict de interese în condițiile prevăzute de cartea I titlul Conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se
IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, are obligația să sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o
se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului perioadă de maximum 6 luni.
administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv,
45. care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru: De lămurit următoarele aspecte:
a) soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv; a) din formularea existentă rezultă că prevederile art. 228
b) orice persoană fizică sau juridică față de care alesul local are calitatea de debitor al alin. (1) i se aplică doar alesului local aflat deja în conflict de
unei obligații; interese constatat definitiv și irevocabil în baza prevederilor
c) o societate la care deține calitatea de asociat unic ori funcția de administrator sau din cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003?
de la care obține venituri; b) prevederea de la alin. (1) lit. a) este în contradicție cu cea
d) o altă autoritate din care face parte; de la art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.
e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care a
 făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
f) asociație sau fundație din care face parte.
(2) În exercitarea funcției, consilierul local sau consilierul județean aflat în una dintre
situațiile prevăzute la alin. (1) are obligația să anunțe la începutul ședinței consiliului
local, respectiv a consiliului județean interesul personal pe care îl are la adoptarea
hotărârii respective, anunț care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal
al ședinței.
(3) Ulterior anunțării interesului personal, consilierul local sau județean nu mai este
luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului cu privire la care
acesta și-a anunțat interesul și nu are drept de vot la adoptarea acestei hotărâri.
(4) Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu
încălcarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută în condițiile Legii nr.
176/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Fapta aleșilor locali de a încălca prevederile alin. (1) și legislația în materie privind
conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea
indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.
46. ARTICOLUL 240
Răspunderea aferentă actelor administrative
(1) Primarul, președintele consiliului județean, respectiv președintele de ședință al S-a eliminat prevederea că aprecierea necesității și
consiliului local, după caz, prin semnare, învestește cu formulă de autoritate oportunității nu poate face obiectul controlului altor
executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuțiilor care îi autorități.
revin potrivit legii. Prevederile art. 128 din Legea nr. 215/2001 au fost preluate
(2) Aprecierea necesității și oportunitatea adoptării și emiterii actelor administrative parțial în articolele 240, 490, respectiv 553 din Codul
aparține exclusiv autorităților deliberative, respectiv executive. Întocmirea administrativ.
rapoartelor sau a altor documente de fundamentare prevăzute de lege, În cazul primarului, aceste prevederi sunt întărite de cele ale
contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate și semnarea documentelor de art. 155 alin. (5) lit. g) din Cod.
fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a
semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuțiile specifice.
(3) Actele autorităților administrației publice locale angajează, în condițiile legii,
răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcționarilor publici și
personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al
consiliului județean care, cu încălcarea prevederilor legale, fundamentează din punct
de vedere tehnic și al legalității emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori
avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte.
(4) În cazul în care printr-un act administrativ al autorităților administrației publice
locale emis sau adoptat fără a fi fundamentat, contrasemnat sau avizat din punct de
vedere tehnic sau al legalității s-au produs consecințe vătămătoare, este angajată
răspunderea juridică a autorității executive sau autorității deliberative, după caz, în
 condițiile legii și ale prezentului cod.
(5) Funcționarii publici sau personalul contractual, după caz, responsabili cu
operațiunile prevăzute la alin. (3) pot formula obiecții ori refuza efectuarea acestora
în condițiile art. 490, respectiv art. 553.
(6) Prevederile alin. (1) - (5) se aplică și în cazul altor acte administrative sau asimilate
acestora în condițiile legii emise, respectiv adoptate de autoritățile administrației
publice locale.
ARTICOLUL 241
Contravenții și sancțiuni
(1) Constituie contravenții la dispozițiile prezentei secțiuni, dacă nu sunt săvârșite în Prefecții vor putea amenda, ca și până acum, aleșii locali și
astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni: secretarul general al unității administrativ-teritoriale pentru
a) nepunerea în aplicare, cu rea-credință, a hotărârilor consiliului local de către neîndeplinirea unor atribuții legale, cum ar fi:
primar; 1. pentru aleșii locali:
b) nepunerea în aplicare, cu rea-credință, a hotărârilor consiliului județean de către  nepunerea în aplicare, cu rea-credință, a hotărârilor
președintele consiliului județean; consiliului local/județean de către primar/președintele
c) neprezentarea, în termenul prevăzut de legislația care reglementează finanțele consiliului județean;
publice locale, a proiectului bugetului unității administrativ-teritoriale de către  neprezentarea de către aleșii locali a rapoartelor
primar, respectiv președintele consiliului județean, din culpa lor; prevăzute de lege;
d) neprezentarea de către aleșii locali a rapoartelor prevăzute de lege, din culpa lor;  neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către
47. e) neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către primar sau președintele primar sau președintele consiliului județean, în calitatea
consiliului județean, în calitatea acestora de reprezentanți ai statului în unitățile acestora de reprezentanți ai statului în unitățile
administrativ- teritoriale; administrativ- teritoriale.
f) netransmiterea în termenul prevăzut la art. 243 alin. (3) către camera notarilor 2. pentru secretarii generali: netransmiterea în termenul
publici a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale. prevăzut la art. 243 alin. (3) către camera notarilor publici a
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale.
5.000 lei.
(3) Constatarea contravențiilor, instituirea măsurilor de remediere, urmărirea Noutatea este că și consilierii locali/județeni vor fi
îndeplinirii măsurilor de remediere și aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în amendați pentru nedepunerea rapoartelor de activitate.
calitatea sa de autoritate publică, reprezentant al Guvernului pe plan local, în
condițiile legii.
(4) Dispozițiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu
prevederile legislației privind regimul juridic al contravențiilor.
48. ARTICOLUL 242
Dispoziții generale aplicabile secretarului general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale
(1) Fiecare unitate administrativ-teritorială și subdiviziune administrativ-teritorială a Funcția de secretar al unității/subdiviziunii administrativ-
municipiilor are un secretar general salarizat din bugetul local, funcționar public de teritoriale este redenumită în secretar general al acesteia.
conducere, cu studii superioare juridice, administrative sau științe politice, ce asigură Încă din primul alineat se face trimitere la două atribuții
 respectarea principiului legalității în activitatea de emitere și adoptare a actelor
administrative, stabilitatea funcționării aparatului de specialitate al primarului sau,
după caz, al consiliului județean, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor
funcționale între compartimentele din cadrul acestora.
(2) Perioada în care persoana cu studii superioare juridice sau administrative sau
științe politice ocupă funcția publică de secretar general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale constituie vechime în specialitatea studiilor.
(3) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale nu poate fi soț,
soție sau rudă până la gradul al II-lea cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu
președintele sau vicepreședintele consiliului județean, sub sancțiunea eliberării din
funcție.
(4) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale nu poate fi
membru al unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcție.
(5) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu
și regimul disciplinar ale secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale se fac în conformitate cu prevederile părții a VI-a, titlul II.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5) pentru secretarii generali ai
unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale numiți în condițiile art. 147 alin. (5)
și art. 186 alin. (5), suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și
regimul disciplinar ale acestora se fac de către prefect cu respectarea prevederilor
părții a VI-a, titlul II.
principale ale secretarului general:
a) asigură respectarea principiului legalității în activitatea
de emitere și adoptare a actelor administrative;
b) asigură stabilitatea funcționării aparatului de
specialitate al primarului sau, după caz, al consiliului
județean continuitatea conducerii și realizarea legăturilor
funcționale între compartimentele din cadrul acestora.
Prin această prevedere se dorește întărirea și
responsabilizarea aparatului administrativ care trebuie să
asigure funcționarea, stabilitatea și continuitatea
profesională a instituției, indiferent de conducerea politică
a acesteia.
Se introduce un alt domeniu al studiilor pe care îl poate
avea secretarul general, acela al științelor politice.
Noutate! Se modifică regimul incompatibilităților pentru
secretarul general! Acesta nu poate fi soț, soție sau rudă
până la gradul al II-lea cu primarul sau cu viceprimarul.
Înainte Legea nr. 215/2001 art. 116 alin. (3) prevedea
incompatibilitate cu rudele de gradul I.
Nu este clar dacă la alin. (3) este vorba gradul al II-lea
inclusiv!

49. Legea nr. 215/2001: Codul administrativ:

Art. 117. ARTICOLUL 243
Secretarul unității administrativ- Atribuțiile secretarului general al
teritoriale îndeplinește, în condițiile legii, unității/subdiviziunii administrativ-
următoarele atribuții: teritoriale
a) avizează, pentru legalitate, dispozițiile (1) Secretarul general al (1) a) Noutatea este că secretarul general avizează pentru
primarului și ale președintelui consiliului unității/subdiviziunii administrativ- legalitate proiectele de hotărâri.
județean, hotărârile consiliului local, teritoriale îndeplinește, în condițiile legii, Secretarul general va contrasemna și nu va aviza actele
respectiv ale consiliului județean; următoarele atribuții: administrative ale autorităților administrației publice locale
b) participă la ședințele consiliului local, a) avizează proiectele de hotărâri și așa cum era până acum.
respectiv ale consiliului județean; contrasemnează pentru legalitate Astfel, se corectează o formulare contrară sensului logic și
c) asigură gestionarea procedurilor dispozițiile primarului, respectiv ale lexical al termenului de „avizare” în cazul dispozițiilor și
administrative privind relația dintre președintelui consiliului județean, hotărârilor consiliului local/județean.
consiliul local și primar, respectiv consiliul hotărârile consiliului local, respectiv ale A aviza presupune o acțiune prealabilă și nu ulterioară
 județean și președintele acestuia,
precum și între aceștia și prefect;
d) organizează arhiva și evidența
statistică a hotărârilor consiliului local și a
dispozițiilor primarului, respectiv a
hotărârilor consiliului județean și a
dispozițiilor președintelui consiliului
județean;
e) asigură transparența și comunicarea
către autoritățile, instituțiile publice și
persoanele interesate a actelor prevăzute
la lit. a), în condițiile Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de
interes public, cu modificările și
completările ulterioare;
f) asigură procedurile de convocare a
consiliului local, respectiv a consiliului
județean, și efectuarea lucrărilor de
secretariat, comunică ordinea de zi,
întocmește procesul-verbal al ședințelor
consiliului local, respectiv ale consiliului
județean, și redactează hotărârile
consiliului local, respectiv ale consiliului
județean;
g) pregătește lucrările supuse dezbaterii
consiliului local, respectiv a consiliului
județean, și comisiilor de specialitate ale
acestuia;
h) alte atribuții prevăzute de lege sau
însărcinări date de consiliul local, de
primar, de consiliul județean sau de
președintele consiliului județean, după
caz.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 21
alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind
finanțele publice locale, cu modificările și
completările ulterioare, în situațiile
prevăzute la art. 55 alin. (81) sau, după
3
asociație de dezvoltare intercomunitară
consiliului județean, după caz; deciziei, cum este cazul de față. Pot fi avizate doar
b) participă la ședințele consiliului local, proiectele de acte administrative. Actele administrative în
respectiv ale consiliului județean; sine se contrasemnează.
c) asigură gestionarea procedurilor
administrative privind relația dintre
consiliul local și primar, respectiv consiliul
județean și președintele acestuia,
precum și între aceștia și prefect;
d) coordonează organizarea arhivei și d) o modificare subtilă însă importantă din punct de vedere
evidența statistică a hotărârilor al ierarhiei și al atribuțiilor: secretarul general cel mult
consiliului local și a dispozițiilor poate coordona activitățile ce țin de organizarea arhivei și
primarului, respectiv a hotărârilor evidența statistică din două motive:
consiliului județean și a dispozițiilor 1. atributul de organizare normativă în sine ține de
președintelui consiliului județean; autoritatea căreia îi aparțin actele administrative, secretarul
e) asigură transparența și comunicarea asigură organizarea în concret;
către autoritățile, instituțiile publice și 2. este posibil ca în cadrul instituțiilor mari să fie nevoie de
persoanele interesate a actelor prevăzute mai mulți angajați care să se ocupe de aceste atribuții, în
la lit. a); acest caz secretarului îi revine sarcina coordonării acestora
f) asigură procedurile de convocare a în vederea executării în concret a obligațiilor legale din
consiliului local, respectiv a consiliului domeniu.
județean, și efectuarea lucrărilor de
secretariat, comunicarea ordinii de zi,
întocmirea procesului- verbal al
ședințelor consiliului local, respectiv ale
consiliului județean, și redactarea
hotărârilor consiliului local, respectiv ale
consiliului județean;
g) asigură pregătirea lucrărilor supuse g) încă o descriere un pic diferită a atribuțiilor din același
dezbaterii consiliului local, respectiv a motiv invocat la lit. d) pct. 2, mai sus.
consiliului județean, și comisiilor de
specialitate ale acestuia;
h) poate atesta, prin derogare de la h) Atribuție nouă! Actul constitutiv și statutul a.d.i. 3 nu mai
prevederile Ordonanței Guvernului nr. trebuie atestat la notar, ci secretarul general al unității
26/2000 cu privire la asociații și fundații, administrativ-teritoriale în care aceasta își are sediul poate
aprobată cu modificări și completări prin face acest lucru.
Legea nr. 246/2005, cu modificările și
completările ulterioare, actul constitutiv
și statutul asociațiilor de dezvoltare
caz, la art. 99 alin. (9), secretarul unității
administrativ- teritoriale îndeplinește
funcția de ordonator principal de credite
pentru activitățile curente.
Art. 1171. - (1) Secretarul unității
administrativ-teritoriale va comunica, în
termen de 30 de zile de la data decesului
unei persoane, camerei notarilor publici
în a cărei circumscripție teritorială
defunctul a avut ultimul domiciliu, o
sesizare pentru deschiderea procedurii
succesorale, care va cuprinde:
a) numele, prenumele și codul numeric
personal ale defunctului;
b) data decesului, în format zi, lună, an;
c) data nașterii, în format zi, lună, an;
d) ultimul domiciliu al defunctului;
e) bunurile mobile sau imobile ale
defunctului înregistrate în evidențele
fiscale sau, după caz, în registrul agricol;
f) date despre eventualii succesibili, în
format nume, prenume și adresa la care
se face citarea.
(2) Atribuția prevăzută la alin. (1) poate fi
delegată de către secretarul primăriei
unuia dintre ofițerii de stare civilă.
(3) Primarul va urmări îndeplinirea
acestor atribuții de către secretarul
primăriei sau, după caz, de către ofițerul
de stare civilă delegat.
(4) Neîndeplinirea atribuției prevăzute la
alin. (1) atrage sancționarea disciplinară
și contravențională a persoanei
responsabile, în condițiile alin. (3).
intercomunitară din care face parte
unitatea administrativ-teritorială în
cadrul căreia funcționează;
i) poate propune primarului, respectiv i) Atribuție nouă!
președintelui consiliului județean
înscrierea unor probleme în proiectul
ordinii de zi a ședințelor ordinare ale
consiliului local, respectiv ale consiliului
județean;
j) efectuează apelul nominal și ține
evidența participării la ședințele
consiliului local, respectiv ale consiliului
județean a consilierilor locali, respectiv a
consilierilor județeni;
k) numără voturile și consemnează
rezultatul votării, pe care îl prezintă
președintelui de ședință, respectiv
președintelui consiliului județean sau,
după caz, înlocuitorului de drept al
acestuia;
l) informează președintele de ședință,
respectiv președintele consiliului
județean sau, după caz, înlocuitorul de
drept al acestuia, cu privire la cvorumul și
la majoritatea necesare pentru
adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului
local, respectiv a consiliului județean;
m) asigură întocmirea dosarelor de
ședință, legarea, numerotarea paginilor,
semnarea și ștampilarea acestora;
n) urmărește ca la deliberarea și
adoptarea unor hotărâri ale consiliului
local, respectiv ale consiliului județean să
nu ia parte consilierii locali sau consilierii
județeni care se încadrează în dispozițiile
art. 228 alin. (2); informează președintele
de ședință, sau, după caz, înlocuitorul de
drept al acestuia cu privire la asemenea
situații și face cunoscute sancțiunile
prevăzute de lege în asemenea cazuri;
o) certifică conformitatea copiei cu o) Atribuție nouă!
actele originale din arhiva
unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale;
p) alte atribuții prevăzute de lege sau
însărcinări date prin acte administrative
de consiliul local, de primar, de consiliul
județean sau de președintele consiliului
județean, după caz.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 21
alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind
finanțele publice locale, cu modificările și
completările ulterioare, în situațiile
prevăzute la art. 147 alin. (1) și (2) sau,
după caz, la art. 186 alin. (1) și (2),
secretarul general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale îndeplinește
funcția de ordonator principal de credite
pentru activitățile curente.
(3) Secretarul general al comunei, al
orașului, al municipiului, respectiv al
subdiviziunii administrativ-teritoriale a
municipiului comunică o sesizare pentru
deschiderea procedurii succesorale
camerei notarilor publici, precum și
oficiului de cadastru și publicitate
imobiliară, în a cărei circumscripție
teritorială defunctul a avut ultimul
domiciliu:
a) în termen de 30 de zile de la data
decesului unei persoane, în situația în
care decesul a survenit în localitatea de
domiciliu;
b) la data luării la cunoștință, în situația
în care decesul a survenit pe raza altei
unități administrativ-teritoriale;
c) la data primirii sesizării de la oficiul
teritorial, în a cărei rază de competență
teritorială se află imobilele defuncților
înscriși în cărți funciare înființate ca
urmare a finalizării înregistrării
sistematice.
(4) Sesizarea prevăzută la alin. (3)
cuprinde:
a) numele, prenumele și codul numeric
personal ale defunctului;
b) data decesului, în format zi, lună, an;
c) data nașterii, în format zi, lună, an;
d) ultimul domiciliu al defunctului;
e) bunurile mobile sau imobile ale
defunctului înregistrate în evidențele
fiscale sau, după caz, în registrul agricol;
f) date despre eventualii succesibili, în
format nume, prenume și adresa la care
se face citarea.
(5) Atribuția prevăzută la alin. (3) poate fi
delegată către una sau mai multe
persoane care exercită atribuții delegate
de ofițer de stare civilă, prin dispoziția
primarului la propunerea secretarului
general al unității/subdiviziunii
administrativ- teritoriale.
(6) Primarul urmărește îndeplinirea
acestei atribuții de către secretarul
general al comunei, al orașului, al
municipiului, respectiv al subdiviziunii
administrativ-teritoriale a municipiului
sau, după caz, de către ofițerul de stare
civilă delegat, în condițiile alin. (5).
(7) Neîndeplinirea atribuției prevăzute la
alin. (3) atrage sancționarea disciplinară
și contravențională a persoanei
responsabile.
(8) Secretarii generali ai comunelor și cei (8) Atribuții noi!
ai orașelor unde nu funcționează birouri
ale notarilor publici îndeplinesc, la
cererea părților, următoarele acte
 notariale:
a) legalizarea semnăturilor de pe
înscrisurile prezentate de părți, în
vederea acordării de către autoritățile
administrației publice locale de la
nivelul comunelor și orașelor a
beneficiilor de asistență socială și/sau
serviciilor sociale;
b) legalizarea copiilor de pe înscrisurile
prezentate de părți, cu excepția
înscrisurilor sub semnătură privată.
50. Legea nr. 215/2001: Codul administrativ:
Art. 112. - (1) La nivelul comunelor și ARTICOLUL 244
orașelor, primarul poate propune Atribuțiile, numirea și eliberarea din
consiliului local înființarea funcției de funcție a administratorului public
administrator public, în limita numărului (1) La nivelul comunelor, orașelor, S-a eliminat prevederea care menționa faptul că
maxim de posturi aprobate. municipiilor și județelor, primarul, administratorul public se numește pe bază de concurs.
(2) Numirea și eliberarea din funcție a respectiv președintele consiliului
administratorului public se fac de primar, județean poate propune consiliului local,
pe baza unor criterii, proceduri și atribuții consiliului județean, după caz, înființarea
specifice, aprobate de consiliul local. funcției de conducere de administrator
Numirea în funcție se face pe bază de public, în limita numărului maxim de
concurs. posturi aprobate.
(3) Administratorul public poate (2) Persoanele care pot ocupa funcția de
îndeplini, în baza unui contract de administrator public, de regulă, trebuie
management, încheiat în acest sens cu să fi absolvit studii superioare
primarul, atribuții de coordonare a economice, administrative, tehnice sau
aparatului de specialitate sau a serviciilor juridice. (3) Numirea în funcția de administrator public a unei
publice de interes local. (3) Numirea în funcție a administratorului persoane ține exclusiv de voința autorității executive! A se
(4) Primarul poate delega către public se face prin dispoziția primarului, observa că nu este menționată nicăieri sintagma „în
administratorul public, în condițiile legii, respectiv a președintelui consiliului condițiile legii”.
calitatea de ordonator principal de județean, după caz, care are ca anexă un
credite. contract de management cu respectarea
Art. 113. - (1) La nivelul județelor, cerințelor specifice prevăzute la art. 543. (4) Durata contractului de management este una
președintele consiliului județean poate (4) Contractul de management se încheie determinată și nu poate depăși durata mandatului
propune consiliului județean înființarea între primar, respectiv președintele primarului.
funcției de administrator public, în limita consiliului județean, după caz, și Administratorul public vine și pleacă odată cu
numărului maxim de posturi aprobate. administratorul public pe durată primarul/președintele consiliului județean!
(2) Numirea și eliberarea din funcție a determinată. Durata contractului de Motivația este că autoritatea executivă poate să nu aibă
administratorului public se fac de
președintele consiliului județean, pe baza
unor criterii, proceduri și atribuții
specifice, aprobate de consiliul județean.
Numirea în funcție se face pe bază de
concurs.
(3) Administratorul public poate
îndeplini, în baza unui contract de
management, încheiat în acest sens cu
președintele consiliului județean,
atribuții de coordonare a aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de
interes județean.
(4) Președintele consiliului județean
poate delega către administratorul
public, în condițiile legii, calitatea de
ordonator principal de credite.
management al administratorului public cunoștințele necesare îndeplinirii cu profesionalism a
nu poate depăși durata mandatului operațiunilor tehnice și administrative și poate numi un
primarului, a președintelui consiliului profesionist, în care să aibă încredere, și căruia să îi poate
județean, după caz, în timpul căruia a delega atribuții importante cum ar fi cea de ordonator
fost numit. principal de credite, sau cea de coordonare a unor
(5) În baza contractului de management, compartimente ale aparatului de specialitate sau a
administratorul public poate îndeplini serviciilor publice.
atribuții de coordonare a unor
compartimente ale aparatului de A se face trimitere la Legea nr. 161/2003 și pentru
specialitate sau a serviciilor publice de administratorul public în ceea ce privește regimul
interes local, respectiv județean, după incompatibilităților și cel al conflictelor de interese.
caz.
(6) Primarul, respectiv președintele De analizat posibilitatea suspendării din funcția publică în
consiliului județean poate delega către vederea angajării pe postul de administrator public a unui
administratorul public, în condițiile legii, funcționar public.
calitatea de ordonator principal de
credite.
(7) Se exceptează funcția de
administrator public de la încadrarea în
procentul de 12% alocat funcțiilor de
conducere prevăzut la art. 391.
(8) Eliberarea din funcție a
administratorului public se face prin
dispoziția primarului, respectiv a
președintelui consiliului județean, după
caz și intervine în următoarele situații:
a) în situația în care durata contractului
de management a expirat;
b) ca urmare a condamnării definitive
pentru una dintre infracțiunile prevăzute
la art. 542 alin. (1) lit. f);
c) în situația în care administratorul
public nu își îndeplinește obligațiile
stabilite în sarcina sa prin contractul de
management;
d) în alte situații prevăzute de lege.
(9) Prevederile alin. (1) - (8) se aplică în
mod corespunzător și subdiviziunilor
administrativ-teritoriale.
 ARTICOLUL 261
Raporturile cu autoritățile administrației publice locale Se menționează explicit nu doar faptul că între prefecți și
51. Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și autoritățile publice locale nu există relații de subordonare,
președinții consiliilor județene, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare; ci și faptul că între aceștia există relații de colaborare.
în relațiile dintre acestea există raporturi de colaborare.
ARTICOLUL 262
Raporturile cu alte autorități publice și instituții publice
(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul poate solicita instituțiilor (2) Prefectul poate sesiza comisia de disciplină în cazul în
publice, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale care acesta constată abateri disciplinare ale secretarului
administrației publice centrale și autorităților administrației publice locale din județul general.
52. respectiv sau din municipiul București, după caz, documentații, date și informații, iar
acestea sunt obligate să i le furnizeze cu celeritate și în mod gratuit.
(2) Prefectul poate sesiza comisia de disciplină dacă apreciază, în urma unui control al
instituției prefectului sau la sesizarea scrisă și motivată a unei autorități sau instituții
abilitate, că secretarul general al unei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale a
săvârșit în realizarea atribuțiilor sale o faptă ce constituie abatere disciplinară.
ARTICOLUL 263
Întocmirea și actualizarea listei cuprinzând aleșii locali
(1) Prefecții au obligația întocmirii și actualizării listei cuprinzând aleșii locali de la Prefecții sunt cei care întocmesc și actualizează lista cu
nivelul fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, listă care se comunică aleșii locali din județ și o transmite ministerului de resort.
ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice și ministerului cu atribuții
53.
în domeniul afacerilor interne.
(2) Procedura de întocmire, actualizare și transmitere a listei prevăzute la alin. (1) se
stabilește prin ordin comun al ministrului afacerilor interne și al ministrului
administrației publice, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentului cod.
ARTICOLUL 285
Principii specifice dreptului de proprietate publică Se introduc principiile proprietății publice și anume:
Dreptul de proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale se a) principiul prevalenței interesului public în fața celui
exercită cu respectarea următoarelor principii: privat;
a) principiul priorității interesului public; b) principiul protejării și păstrării în bună stare;
54. b) principiul protecției și conservării; c) principiul administrării eficace;
c) principiul gestiunii eficiente; d) principiul publicității inventarelor proprietății publice și a
d) principiul transparenței și publicității. informațiilor ce pot fi destinate publicului referitor la
aceasta.
A se vedea în completare prevederile privind proprietatea
publică din Codul Civil de la art. 858-875.
55. ARTICOLUL 288
Inventarierea bunurilor din domeniul public al statului
 (3) Titularii dreptului de administrare, concesionarii și titularii dreptului de folosință Se impune tuturor celor care au în administrare,
gratuită au obligația înscrierii acestor drepturi reale în sistemul integrat de cadastru și concesionare sau folosință gratuită bunuri de stat obligația
carte funciară, în condițiile legii. înscrierii acestor drepturi în cartea funciară.
56. ARTICOLUL 289
Inventarierea bunurilor din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale
(1) Toate bunurile aparținând unităților administrativ- teritoriale sunt supuse (1) Toate bunurile, atât din domeniul public, cât și privat, se
inventarierii anuale. Autorității deliberative i se prezintă anual, de către autoritatea inventariază anual iar autoritatea executivă prezintă anual
executivă, un raport asupra situației gestionării bunurilor. un raport asupra situației gestionării bunurilor.
(2) Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-
teritoriale se întocmește și se actualizează de către o comisie special constituită,
condusă de autoritatea executivă ori de o altă persoană împuternicită să exercite
atribuțiile respective, după caz.
(3) Comisia prevăzută la alin. (2) se constituie prin dispoziția fiecărei autorități (3) Comisia de inventariere a domeniului public se
executive a unității administrativ-teritoriale. constituie prin dispoziția autorității executive și nu prin
(4) Comisia prevăzută la alin. (2) are obligația să actualizeze inventarul bunurilor care hotărârea celei deliberative așa cum era până acum
alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale în termen de cel mult prevăzut în Normele tehnice pentru întocmirea inventarului
90 de zile de la modificarea regimului juridic al bunurilor respective. bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor,
(5) Inventarul prevăzut la alin. (2) se atestă prin hotărâre a autorității deliberative a orașelor, municipiilor și județelor aprobate prin Hotărârea
fiecărei unități administrativ-teritoriale. Guvernului nr. 548/1999.
(6) Hotărârea prevăzută la alin. (5) va fi însoțită, sub sancțiunea nulității, constatată în (5) Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al
condițiile legii, cel puțin de următoarele documente: unității administrativ-teritoriale se atestă prin hotărâre a
a) acte doveditoare ale dreptului de proprietate, însoțite de extrase de carte funciară, autorității deliberative, cu obligația de a solicita punctul de
din care să reiasă înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară și faptul că vedere al ministerului de resort și nu prin hotărâre de
bunul în cauză nu este grevat de sarcini; guvern ca până acum. Dacă ministerul de resort nu
b) declarație pe propria răspundere a secretarului general al unității administrativ- răspunde în termen de 60 de zile, înseamnă că nu are
teritoriale din care să reiasă că bunul în cauză nu face/face obiectul unor litigii la obiecții. Inventarul constituie anexă la statutul unității
momentul adoptării hotărârii. administrativ-teritoriale și se publică pe site-ul propriu.
(7) Prin excepție de la prevederile alin. (6) lit. a), în cazul în care nu există acte
doveditoare ale dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în
proprietatea publică a comunei, a orașului, a municipiului sau a județului, aceste
bunuri se pot înscrie în domeniul public al comunei, al orașului, al municipiului sau al
județului respectiv, hotărârea de atestare a inventarului prevăzută la alin. (5) fiind
însoțită de o declarație pe propria răspundere a secretarului general al unității
administrativ-teritoriale, cu privire la următoarele:
a) bunul în cauză nu face obiectul unor litigii cu privire la apartenența acestuia la
domeniul public al unității administrativ- teritoriale respective la data semnării
declarației;
b) bunul în cauză nu face obiectul unor cereri de reconstituire a dreptului de
proprietate privată sau de restituire depuse în temeiul actelor normative care
reglementează regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de statul român în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
(8) Declarația pe proprie răspundere, prevăzută la alin. (7), semnată de secretarul
general al unității administrativ-teritoriale, va fi însoțită de un referat privind
conformitatea cu realitatea pentru bunul respectiv, întocmit în scopul asumării celor
declarate, semnat de conducătorul compartimentului de resort din aparatul de
specialitate al autorității executive. În declarație se menționează, în mod explicit,
existența referatului și a altor documente doveditoare, după caz.
(9) Proiectul hotărârii privind atestarea inventarului bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al unității administrativ-teritoriale se comunică și ministerului cu
atribuții în domeniul administrației publice, însoțit de documentele prevăzute la alin.
(6) în termenul prevăzut la art. 197 alin. (1).
(10) Ministerul cu atribuții în domeniul administrației publice transmite în termen de
maximum 60 zile de la înregistrarea comunicării prevăzute la alin. (9) un punct de
vedere cu privire la proiectul hotărârii, precum și la documentația aferentă acesteia,
pe baza consultării autorităților și instituțiilor interesate cu privire la situația juridică a
bunului/bunurilor care fac obiectul hotărârii.
(11) Autoritățile și instituțiile consultate potrivit prevederilor alin. (10) transmit
informațiile necesare în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării
solicitării ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice. Necomunicarea
informațiilor în acest termen corespunde situației lipsei oricărei obiecțiuni asupra
celor solicitate.
(12) În situația în care ministerul cu atribuții în domeniul administrației publice, în
punctul de vedere comunicat, sesizează aspecte care contravin prevederilor legale în
vigoare, autoritățile administrației publice locale efectuează modificările
corespunzătoare în proiectul hotărârii prevăzute la alin. (5) în termen de maximum 45
de zile de la data luării la cunoștință a acestuia.
(13) În situația în care ministerul cu atribuții în domeniul administrației publice, în
punctul de vedere comunicat, nu sesizează aspecte care contravin prevederilor legale
în vigoare, precum și în cazul prevăzut la alin. (12), autoritatea deliberativă, la
propunerea autorității executive, adoptă hotărârea prin care se atestă inventarul
bunului/bunurilor din domeniul public al unității administrativ-teritoriale.
(14) Netransmiterea punctului de vedere de către ministerul cu atribuții în domeniul
administrației publice în termen de maximum 60 de zile de la înregistrarea
comunicării prevăzute la alin. (9) corespunde situației lipsei oricărei obiecțiuni asupra
celor solicitate.
(15) Pe baza hotărârii prevăzute la alin. (13), autoritatea executivă solicită oficiului
teritorial al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară efectuarea
modificărilor corespunzătoare în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară.
 (16) Inventarul bunurilor din domeniul public al unității administrativ-teritoriale:
a) constituie anexă la statutul unității administrativ-teritoriale și se actualizează ori de
câte ori intervin evenimente de natură juridică;
b) se publică pe pagina de internet a unității administrativ- teritoriale, într-o secțiune
dedicată statutului respectiv.
ARTICOLUL 291
Acceptarea donațiilor și a legatelor
(3) Acceptarea donațiilor și a legatelor făcute către unitățile administrativ-teritoriale Noutate importantă! Acceptarea donațiilor și a legatelor
se aprobă prin: făcute către unitățile administrativ-teritoriale pentru
a) hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului donațiile și legatele de bunuri mobile a căror valoare de
București ori a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, piață este mai mică sau egală cu 500.000 lei se face prin
pentru donațiile și legatele de bunuri imobile; dispoziția autorității executive. Pentru toate celelalte tipuri
b) hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului de donații sau legate e nevoie de hotărâre a autorității
București ori a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, deliberative ca și până acum.
pentru donațiile și legatele de bunuri mobile a căror valoare de piață este mai mare
de 500.000 lei; Alin. (3) lit. c) are sens dacă se completează după cum
c) dispoziția conducătorului organului sau instituției administrației publice locale, urmează:
pentru donațiile și legatele de bunuri mobile a căror valoare de piață este mai mică „c) dispoziția conducătorului organului sau instituției
sau egală cu 500.000 lei. administrației publice locale, pentru donațiile și legatele de
57. (4) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și alin. (3) lit. b) și c), determinarea bunuri mobile a căror valoare de piață este mai mică sau
valorii de piață se realizează de către un evaluator, contractat în condițiile legii. Plata egală cu 500.000 lei, prin excepție de la art. 139 alin. (2).”
serviciilor corespunzătoare evaluatorului se asigură din bugetul statului, respectiv din
bugetul unității administrativ-teritoriale, după caz.
(5) Donațiile și legatele cu sarcini sau pentru care există restanțe de impozite sau taxe
pot fi acceptate după cum urmează:
a) numai cu avizul ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice, în cazul
donațiilor și legatelor făcute către stat;
b) numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, a consiliului județean, cu
majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor
locali în funcție, în cazul donațiilor și legatelor făcute către unitățile administrativ-
teritoriale.
(6) Prin derogare de la prevederile legale în vigoare, actele prin care se fac donații
statului sau unităților administrativ- teritoriale sunt scutite de plata oricăror impozite
sau taxe.
58. ARTICOLUL 292 Sunt prevăzute procedurile de îndeplinit pentru trecerea
Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități unui bun din domeniul public al statului în cel al unităților
administrativ-teritoriale administrativ-teritoriale și vice-versa, precum și din
ARTICOLUL 293 domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale îl cel
Trecerea unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în al alteia.
 domeniul public al statului
ARTICOLUL 294
Trecerea unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în
domeniul public al altei unități administrativ-teritoriale
ARTICOLUL 295
Trecerea unui bun din domeniul public al unui județ în domeniul public al altui județ
limitrof
ARTICOLUL 297 Sunt reglementate la art. 297-353 regulile și procedurile, cu
Stabilirea modalităților de exercitare a dreptului de proprietate publică privire la modalitățile de exercitare a dreptului de
(1) Autoritățile prevăzute la art. 287 decid, în condițiile legii, cu privire la modalitățile proprietate publică, respectiv:
de exercitare a dreptului de proprietate publică, respectiv: a) darea în administrare;
a) darea în administrare; b) concesionarea;
b) concesionarea; c) închirierea;
59.
c) închirierea; d) darea în folosință gratuită.
d) darea în folosință gratuită.
(2) În cazul închirierii bunurilor proprietate publică de către titularul dreptului de
administrare, inițierea procedurii de închiriere se stabilește de către regiile
autonome, autoritățile administrației publice centrale sau locale, precum și de alte
instituții de interes public național, județean sau local.
60. ARTICOLUL 356
Inventarierea bunurilor imobile din domeniul privat al statului Autoritățile administrației publice locale care au în
(2) Obligația efectuării inventarierii bunurilor imobile proprietate privată a statului administrare bunuri imobile din domeniul privat al statului
revine autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, regiilor autonome, sunt obligate să întocmească inventarul acestor bunuri și să-
societăților, companiilor naționale, institutelor de cercetare-dezvoltare, societăților l comunice ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor
cooperatiste, asociațiilor, fundațiilor și altor asemenea, persoanelor fizice care publice, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
desfășoară activități producătoare de venituri, persoanelor fizice sau juridice cărora li codului.
s-au atribuit în mod direct un drept real, altul decât cel de proprietate, asupra
bunurilor imobile care alcătuiesc domeniul privat al statului, de către autoritățile Autoritățile administrației publice locale au obligația de a
prevăzute la art. 287, conform legii, denumite în continuare entități. identifica, pe raza administrativ-teritorială a acestora,
(3) Entitățile care dețin un drept real asupra unor bunuri imobile din domeniul privat bunuri imobile care alcătuiesc domeniul privat al statului și
al statului sunt obligate să întocmească inventarul acestor bunuri și să-l comunice pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit
ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice, în termen de 6 luni de la un drept real și de a notifica Ministerul Finanțelor Publice.
intrarea în vigoare a prezentului cod.
(4) Centralizarea inventarului bunurilor imobile din domeniul privat al statului se
realizează de către ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice.
(5) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a identifica, pe raza
administrativ-teritorială a acestora, bunuri imobile care alcătuiesc domeniul privat al
statului și pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit un drept real
și de a notifica autoritatea administrației publice centrale competente în vederea
 evidențierii separate a acestor bunuri în inventarul centralizat al bunurilor din
domeniul privat al statului.
(6) Dispozițiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu dispozițiile
legislației privind întocmirea și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor
imobile proprietate publică a statului.
(7) Evidența financiar-contabilă a bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului
sau al unităților administrativ-teritoriale se ține distinct în contabilitate, potrivit legii.
ARTICOLUL 357
Inventarierea bunurilor imobile din domeniul privat al unităților administrativ-
teritoriale
(1) Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ- Autoritatea executivă este responsabilă cu numirea unei
teritoriale se întocmește și se actualizează de către o comisie special constituită, comisii de inventariere a bunurilor din domeniul privat,
condusă de autoritatea executivă ori de o altă persoană împuternicită să exercite care actualizează inventarul în termen de cel mult 90 de zile
atribuțiile respective, după caz. de la orice modificare apărută.
61.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) se constituie prin dispoziția autorității executive a Autoritatea deliberativă aprobă inventarul bunurilor imobile
fiecărei unități administrativ-teritoriale. din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale.
(3) Comisia prevăzută la alin. (1) are obligația de a actualiza inventarul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale în termen de cel mult 90
de zile de la modificarea regimului juridic al bunurilor respective.
(4) Inventarul prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a autorității deliberative a
fiecărei unități administrativ-teritoriale.
ARTICOLUL 358 Sunt prevăzute procedurile de îndeplinit pentru trecerea
Trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unități unui bun din domeniul privat al statului în cel al unităților
administrativ-teritoriale administrativ-teritoriale și vice-versa, precum și din
ARTICOLUL 359 domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale îl cel
62. Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în al alteia.
domeniul privat al statului
ARTICOLUL 360
Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în
domeniul privat al altei unități administrativ-teritoriale
63. ARTICOLUL 362
Modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate privată
(1) Bunurile proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale pot Închirierea, darea în administrare sau concesionarea
fi date în administrare, concesionate ori închiriate. bunurilor proprietate privată se realizează urmând aceleași
(2) Bunurile proprietate privată a unităților administrativ- teritoriale pot fi date în proceduri și în aceleași condiții ca și bunurile proprietate
folosință gratuită, pe termen limitat, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, publică.
care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice.
(3) Dispozițiile privind darea în administrare, concesionarea, închirierea și darea în
folosință gratuită a bunurilor aparținând domeniului public al statului sau al unităților
 administrativ- teritoriale se aplică în mod corespunzător.
64. ARTICOLUL 363
Reguli speciale privind procedura de vânzare a bunurilor din domeniul privat
(1) Vânzarea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-
teritoriale se face prin licitație publică, organizată în condițiile prevăzute la art. 334-
346, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 311, cu excepția cazurilor în care prin
lege se prevede altfel.
(2) Stabilirea oportunității vânzării bunurilor din domeniul privat al statului sau al
unităților administrativ-teritoriale și organizarea licitației publice se realizează de
către autoritățile prevăzute la art. 287, cu excepția cazurilor în care prin lege se
prevede altfel.
(4) Vânzarea prin licitație publică a bunurilor imobile aparținând unităților
administrativ-teritoriale se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, a Consiliului
General al Municipiului București, respectiv a consiliului local al comunei, al orașului
sau al municipiului, după caz.
(5) Garanția se stabilește între 3 și 10% din prețul contractului de vânzare, fără TVA.
(6) Cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel, prețul minim de vânzare,
aprobat prin hotărâre a Guvernului sau prin hotărâre a autorităților deliberative de la
nivelul administrației publice locale, după caz, va fi valoarea cea mai mare dintre
prețul de piață determinat prin raport de evaluare întocmit de evaluatori persoane
fizice sau juridice, autorizați, în condițiile legii, și selectați prin licitație publică, și
valoarea de inventar a imobilului.
(7) Răspunderea juridică privind corectitudinea stabilirii prețului prevăzut în raportul
de evaluare revine exclusiv evaluatorului care a întocmit respectivul raport de
evaluare.
(8) Predarea-primirea bunului se face prin proces-verbal în termen de maximum 30
de zile de la data încasării prețului.
Vânzarea bunurilor proprietate privată se face după
regulile prevăzute la licitația pentru concesionarea bunurilor
din domeniul public având ca preț de pornire valoarea cea
mai mare dintre prețul de piață din raportul de evaluare și
valoare de inventar a imobilului.
Important! Răspunderea juridică privind corectitudinea
stabilirii prețului prevăzut în raportul de evaluare revine
exclusiv evaluatorului care a întocmit respectivul raport de
evaluare.
De modificat alin. (6) care contravine prevederilor
legislației speciale privind achizițiile publice, mai precis ale
art. art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile
publice:
„Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată
este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la
art. 7  alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitație
deschisă sau licitație restrânsă.”
„Art. 7. - (1) Autoritatea contractantă are obligația
publicării unui anunț de participare și/sau de atribuire în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la atribuirea
contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru a căror
valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât
următoarele praguri valorice: […]
c)  994.942 lei, pentru contractele de achiziții
publice/acordurile-cadru de produse și de servicii atribuite
de consiliul județean, consiliul local, Consiliul General al
Municipiului București, precum și de instituțiile publice
aflate în subordinea acestora; […]”
Varianta propusă:
„(6) Cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel,
prețul minim de vânzare, aprobat prin hotărâre a
Guvernului sau prin hotărâre a autorităților deliberative de
la nivelul administrației publice locale, după caz, va fi
valoarea cea mai mare dintre prețul de piață determinat

ARTICOLUL 364
Excepții de la regulile privind procedura de vânzare a bunurilor din domeniul privat
(1) Prin excepție de la prevederile art. 363 alin. (1), în cazul vânzării unui teren aflat în
proprietatea privată a statului sau a unității administrativ-teritoriale pe care sunt
ridicate construcții, constructorii de bună-credință ai acestora beneficiază de un drept
de preempțiune la cumpărarea terenului aferent construcțiilor. Prețul de vânzare se
65.
stabilește pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau județean,
după caz.
(2) Proprietarii construcțiilor prevăzute la alin. (1) sunt notificați în termen de 15 zile
asupra hotărârii consiliului local sau județean și își pot exprima opțiunea de
cumpărare în termen de 15 zile de la primirea notificării.
(3) Prin legi speciale se pot institui alte excepții de la procedura licitației publice.
ARTICOLUL 599
Termenele prevăzute de prezentul cod se calculează pe zile calendaristice, incluzând
în termen și ziua în care el începe să curgă și ziua când se împlinește, cu excepțiile
expres prevăzute de prezentul cod.
66.
67. ARTICOLUL 607
(1) În cazul unităților administrativ-teritoriale pentru care la data intrării în vigoare a
prezentului cod nu a fost atestată apartenența bunurilor la domeniul public de
interes local, aplicarea prevederilor art. 289 se realizează în termen de 12 luni de la
data intrării în vigoare a prezentului cod.
(3) Comisiile prevăzute la art. 289 alin. (2), care la data intrării în vigoare a prezentului
cod nu au actualizat inventarele domeniului public al unităților administrativ-
teritoriale, au obligația de a le actualiza în termen de 90 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentului cod.
prin raport de evaluare întocmit de evaluatori persoane
fizice sau juridice, autorizați, în condițiile legii, și selectați
prin licitație publică conform legislației privind achizițiile
publice, și valoarea de inventar a imobilului.”
În cazul în care se vinde un teren pe care sunt construcții,
proprietarul acestora are drept de preempțiune.
Ca și noutate, proprietarii acestor construcții sunt notificați
în termen de 15 zile asupra hotărârii consiliului local sau
județean și își pot exprima opțiunea de cumpărare în
termen de 15 zile de la primirea notificării.
În cazul uzării de dreptul de preempțiune, nu se mai
organizează licitație, vânzarea făcându-se în mod direct
către proprietarul construcțiilor.
Modalitatea de calcul a termenelor din Codul administrativ
este explicit prezentată, însă este neacoperitoare. Există și o
excepție, cea de la art. 134, unde se aplică Codul de
procedură civilă.
Trebuie detaliat momentul începerii curgerii și cel al
împlinirii termenelor. Trebuie ținut cont și de programul
de lucru al instituțiilor în anumite cazuri.
De asemenea, avem în cod mai multe formulări ce trebuie
explicitate, cum ar fi: zile lucrătoare, zile calendaristice,
termene de ore, zile, luni, ani, etc.
Pentru uniformizare o soluție ar fi ca la art. 599 să de facă
trimitere la modalitatea de calcul a termenelor prevăzută
în Codul de procedură civilă la art. 181-183.
Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să
actualizeze inventarul bunurilor imobile din domeniul public
odată cu apariția Codului administrativ. Se precizează
termene clare în acest sens.
 (4) Modificările inventarelor bunurilor aparținând domeniului public al unităților
administrativ-teritoriale atestate prin hotărâre a Guvernului, anterior intrării în
vigoare a prezentului cod, se atestă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al
orașului sau al municipiului, după caz.
(5) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod, prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuții în domeniul
administrației publice, se aprobă normele tehnice pentru întocmirea inventarului
bunurilor care alcătuiesc domeniul public și privat al comunelor, al orașelor, al
municipiilor și al județelor.
ARTICOLUL 610
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația ca în termen de maximum 120 de zile Trebuie modificate hotărârile privind structura
de la data intrării în vigoare a titlului II al părții a VI-a să stabilească funcția organizatorică și dispozițiile de numire pentru conformarea
publică/funcțiile publice de execuție de consilier achiziții publice prin schimbarea cu noile prevederi legale în ceea ce privește funcția nouă de
denumirii funcțiilor publice de execuție care au în atribuțiile postului activități de consilier privind achizițiile publice.
achiziție publică mai mult de 50% sau prin transformarea ori înființarea unei/unor
68. funcții publice de consilier achiziții publice în situația în care nu există funcții publice Modificare de formă necesară: „consilier privind achizițiile
de execuție cu atribuții aferente activității de achiziții publice mai mult de 50%. publice” în loc de „consilier achiziții publice”. Să nu ne fie
(2) Funcționarii publici care la data aprobării structurii organizatorice în condițiile alin. frică să articulăm cuvintele și să nu mai mâncăm cuvinte!
(1) ocupă funcții publice care implică desfășurarea de activități de achiziție publică, în
proporție mai mare de 50% din atribuțiile aferente funcției publice, vor fi numiți în
funcțiile publice de consilier achiziții publice în maximum 30 de zile de la expirarea
termenului prevăzut la alin. (1).
ARTICOLUL 611
(1) Autoritățile publice locale au obligația ca în termen de maximum 120 de zile de la E obligatoriu ca fiecare unitate administrativ-teritorială să-și
data intrării în vigoare a titlului II al părții a VI-a să aprobe structura organizatorică aprobe noua structură organizatorică în conformitate cu
prin care se stabilește funcția publică specifică de secretar general al noile prevederi legale din Codul administrativ.
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, prin transformarea funcției publice Trebuie să avem în vedere la aprobarea noii structuri
69.
generale de secretar al unității administrativ- teritoriale, respectiv al subdiviziunii organizatorice și următoarele acte normative:
administrativ-teritoriale. a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2017
privind asistența medicală comunitară;
b) H.G. nr. 324/2019;
c) H.G. nr. 459/2010.
70. ARTICOLUL 612
(1) Prin excepție de la prevederile art. 464, până la data de 1 ianuarie 2020, calitatea Până la sfârșitul anului cei care doresc să transforme
de funcționar public se poate dobândi și prin transformarea posturilor de natură posturi de natură contractuală în posturi de funcționari
contractuală în posturi aferente funcțiilor publice, în condițiile prevăzute la art. 406. publici o pot face nemaifiind necesar concurs!
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), persoanele încadrate cu contract individual de muncă
pe perioadă nedeterminată în posturi de natură contractuală care au fost stabilite ca
 funcții publice sunt numite în funcții publice de execuție pentru care îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 465 și condițiile de vechime în specialitatea studiilor
corespunzătoare clasei și gradului profesional ale funcției publice.
(3) Drepturile salariale ale persoanelor care ocupă funcții publice în condițiile alin. (2)
se stabilesc potrivit salarizării funcțiilor publice în care au fost numite.
ARTICOLUL 627
(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2020, în administrația publică nu se mai folosește
sigiliul autorităților și instituțiilor publice, certificarea autenticității și forța juridică a
actelor fiind date de semnătura persoanei competente.
71.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), sigiliul este folosit alături de semnătura
persoanei competente pentru proiectele și actele normative adoptate sau emise de
instituțiile sau autoritățile publice prevăzute în Constituția României, titlul II capitolul
IV, titlul III, titlul IV art. 140 și 141 și titlul V.
ARTICOLUL 630
Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 244, în termen de 60 de zile de la
72. intrarea în vigoare a prezentului cod, contractele de management ale
administratorilor publici care au fost încheiate până la această dată se modifică în
mod corespunzător.
ARTICOLUL 632
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului cod, consiliile locale au
73. obligația de a-și revizui regulamentele de organizare și funcționare.
74. ANEXA Nr. 1
PROCEDURĂ
de organizare și publicare a monitoarelor oficiale ale unităților/subdiviziunilor
administrativ-teritoriale, în format electronic
Art. 1. -(1) Monitorul Oficial Local se cuprinde în structura paginii de internet a
fiecărei unități/subdiviziuni administrativ- teritoriale, ca etichetă distinctă, în prima
pagină a meniului, în prima linie, în partea dreaptă.
(2) La activarea etichetei "MONITORUL OFICIAL LOCAL" se deschid șase subetichete:
a) STATUTUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE;
b) "REGULAMENTELE PRIVIND PROCEDURILE ADMINISTRATIVE", unde se publică
Regulamentul cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele și
circulația proiectelor de hotărâri ale autorității deliberative, precum și Regulamentul
cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele și circulația proiectelor
de dispoziții ale autorității executive;
c) "HOTĂRÂRILE AUTORITĂȚII DELIBERATIVE", unde se publică actele administrative
adoptate de consiliul local, de Consiliul General al Municipiului București sau de
De la 1 ianuarie 2020 adio ștampile! Semnătura e cea care
va certifica autenticitatea și va da putere juridică oricărui act
din administrație.
Trebuie modificate contractele de management ale
administratorilor publici corelându-le cu noul cadru legal.
Trebuie modificate regulamentele de organizare și
funcționare ale consiliilor locale corelându-le cu noul cadru
legal.
Observație: Consiliile județene nu trebuie să-și modifice și
ele regulamentele de organizare și funcționare?
În anexa nr. 1, pe lângă cele de organizare și publicare a
monitoarelor oficiale ale unităților/subdiviziunilor
administrativ-teritoriale, în format electronic, sunt
menționate și câteva prevederi importante:
a) actele administrative, precum și orice alte documente se
redactează și se publică cu respectarea normelor de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative;
b) toate datele trebuie să fie corecte din punctul de vedere
al proprietății termenilor utilizați, sub aspect gramatical,
ortografic, ortoepic și, după caz, sub aspectul punctuației,
conform normelor academice în vigoare, potrivit legislației
privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții
publice;
c) în structura funcțională a fiecărei unități/subdiviziuni
consiliul județean, după caz, atât cele cu caracter normativ, cât și cele cu caracter administrativ-teritoriale se instituie un compartiment
individual; aici se publică Registrul pentru evidența proiectelor de hotărâri ale pentru monitorizarea procedurilor administrative, iar
autorității deliberative, precum și Registrul pentru evidența hotărârilor autorității persoana/persoanele din acest compartiment de
deliberative; specialitate are/au ca atribuții organizarea Monitorului
d) "DISPOZIȚIILE AUTORITĂȚII EXECUTIVE", unde se publică actele administrative Oficial Local, precum și asigurarea publicării oricăror
emise de primar, de primarul general sau de președintele consiliului județean, după documente;
caz, cu caracter normativ; aici se publică Registrul pentru evidența proiectelor de d) identificarea persoanelor semnatare și/sau cosemnatare,
dispoziții ale autorității executive, precum și Registrul pentru evidența dispozițiilor după caz, a actelor administrative, se asigură prin înscrierea
autorității executive; întocmai a identității lor, în formatul: prenumele și numele;
e) "DOCUMENTE ȘI INFORMAȚII FINANCIARE", prin care se asigură îndeplinirea e) în cadrul monitoarelor oficiale locale se pot realiza
obligațiilor privind procedurile de publicare a bugetelor locale, potrivit legii; secțiuni pentru publicitate pentru persoanele fizice și
f) "ALTE DOCUMENTE", unde se publică documentele prevăzute la alin. (3). juridice;
(3) La subeticheta prevăzută la alin. (2) lit. f), "ALTE DOCUMENTE", se asigură: f) sistemul de luare a deciziilor, sistemele informatice,
a) publicarea Registrului privind înregistrarea refuzurilor de a precum și procedurile administrative conexe organizării și
semna/contrasemna/aviza actele administrative, precum obiecțiile cu privire la funcționării Monitorului Oficial Local sunt supuse
legalitate, efectuate în scris; controlului intern.
b) publicarea Registrului pentru consemnarea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor
cu privire la proiectele hotărârilor autorității deliberative și dispozițiilor autorității
executive, numai în cazul celor cu caracter normativ;
c) informarea în prealabil, din oficiu, asupra problemelor de interes public care
urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice locale;
d) informarea în prealabil, din oficiu, asupra proiectelor de acte administrative, cu
caracter normativ;
e) publicarea minutelor în care se consemnează, în rezumat, punctele de vedere
exprimate de participanți la o ședință publică;
f) publicarea proceselor-verbale ale ședințelor autorității deliberative;
g)publicarea declarațiilor de căsătorie;
h) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la lit. a) -g) și care, potrivit legii,
fac obiectul aducerii la cunoștință publică;
i) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la lit. a) -h) a căror aducere la
cunoștință publică se apreciază de către autoritățile administrației publice locale ca
fiind oportună și necesară.
(4) Pe pagina de internet a ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice
se include o etichetă "Monitorul Oficial Local" în care se vor introduce linkurile către
fiecare etichetă a fiecărei pagini de internet "Monitorul Oficial Local" a fiecărei
unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.
(5) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (4), ordonatorii principali de credite
transmit ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice linkul respectiv, în
termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri.
(6) Orice modificare a linkului transmis conform alin. (5) se comunică, în termen de 15
zile de la realizarea acesteia, ministerului cu atribuții în domeniul administrației
publice, care actualizează, în termen de 10 zile de la primire, pe pagina de internet a
ministerului linkul transmis.
Art. 2. -(1) Actele administrative, precum și orice alte documente prevăzute la art. 1
alin. (2) se redactează și se publică cu respectarea tuturor cerințelor impuse de
prevederile legislației privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative.
(2) Toate datele din Monitorul Oficial Local trebuie să fie corecte din punctul de
vedere al proprietății termenilor utilizați, sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic
și, după caz, sub aspectul punctuației, conform normelor academice în vigoare,
potrivit legislației privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.
(3) Sistemul informatic care gestionează Monitorul Oficial Local respectă prevederile
legislației privind utilizarea Codificării standardizate a setului de caractere în
documentele în formă electronică.
(4) În cazul unităților administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei
minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor din unitatea
administrativ-teritorială respectivă, "MONITORUL OFICIAL LOCAL" se publică, cu
respectarea dispozițiilor art. 1, atât în limba română, cât și în limba persoanelor
aparținând minorității naționale în cauză. Prevederile alin. (1) - (3) se aplică în mod
corespunzător în ceea ce privește varianta publicată în limba persoanelor aparținând
minorității naționale.
Art. 3. -(1) În structura funcțională a fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-
teritoriale se instituie un compartiment pentru monitorizarea procedurilor
administrative, iar persoana/persoanele din acest compartiment de specialitate care
are/au ca atribuții organizarea Monitorului Oficial Local, precum și asigurarea
publicării oricăror documente, potrivit prevederilor prezentului cod, se stabilesc prin
dispoziție a autorității executive. Secretarul general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale și persoanele desemnate de autoritatea executivă au
responsabilitatea respectării prevederilor legale cu privire la organizarea și publicarea
Monitorului Oficial Local.
(2) Cheltuielile ocazionate de punerea în aplicare a prezentei proceduri se asigură din
bugetul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) Identificarea persoanelor semnatare și/sau cosemnatare, după caz, a actelor
administrative, se asigură prin înscrierea întocmai a identității lor, în formatul:
prenumele și numele.
Art. 4. -(1) În cazul în care, prin intermediul paginii de internet a unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, se asigură publicitate pentru persoanele fizice sau juridice,
după caz, prin hotărâre a autorității deliberative, la propunerea autorității executive,
 se stabilesc taxe speciale, în condițiile legislației privind finanțele publice locale, care
se fac venituri la bugetul local respectiv.
(2) Nu se pot stabili taxe speciale pentru publicarea pe pagina de internet a
declarației de căsătorie ori pentru încheierea căsătoriei, indiferent de locul unde
aceasta are loc.
Art. 5. -(1) Numerotarea actelor administrative, pe fiecare emitent în parte, se face în
ordinea datării lor, separat pe fiecare an calendaristic, iar publicarea în Monitorul
Oficial Local se asigură strict în ordine crescătoare a numerelor naturale, astfel încât
la deschiderea dosarului electronic, primul document din listă, de jos în sus, să
corespundă nr. 1, după cum primul document din listă, de sus în jos, să corespundă
ultimului act administrativ publicat, în ordinea cronologică a datelor.
(2) Publicarea oricărui act administrativ se face în format "pdf" editabil pentru a se
păstra macheta și aspectul documentului intacte, astfel încât acesta să arate exact
așa cum a fost realizat și să poată fi tipărit corect de oricine și de oriunde, fără să
cuprindă semnăturile olografe ale persoanelor, asigurându-se respectarea
reglementărilor în materia protecției datelor personale.
Art. 6. -(1) Pentru punerea în aplicare a prezentei proceduri, prin ordin comun al
ministrului cu atribuții în domeniul administrației publice și al ministrului cu atribuții
în domeniul afacerilor interne se pot aproba norme și instrucțiuni.
(2) Orice documente prevăzute de prezenta procedură, inclusiv registrele, se
administrează obligatoriu și în format electronic.
(3) Sistemul de luare a deciziilor, sistemele informatice, precum și procedurile
administrative conexe organizării și funcționării Monitorului Oficial Local sunt supuse
controlului intern, potrivit legii.
Elaborat de către Alin-Adrian NICA, primarul comunei Dudeștii Noi, județul Timiș, vicepreședinte pentru relații externe alA.Co.R .