Fabricarea roților dințate

1. Caracteristici constructive și condiții tehnice pentru executarea roților dinațe.

Roțile dințate sânt organe de mașini care prezintă drept caracteristică constructivă dantura, prin intermediul
căreia se transmite forțat mișcarea și momentul de rotație între doi arbori. Cerințele funcționale ale arborilor, în
principal poziția reciprocă, mărimile vitezei și a momentului transmis, mediul de lucru, impun forma și poziția
suprafeței de ostogolire (cilindrică, conică, toroidală), forma danturii (dreaptă, inclinată, curbă), dimensiunile
danturii (modul, numar de dinți, lățime, deplasare a profilului etc.), profilul dintelui (evolventa, arc de cerc),
rugozitatea suprafeței flancurilor, precizia de execuție a roții, calitatea materialului.
Larg utilizate in construcția de mașini sunt roțile dințate cilindrice cu dinți drepți sau înclinați (fig.7.1,a), roțile
dințate conice cu dinți drepți, inclinați sau curbi (fig.7.1,b), roțile melcate (fig.7.1,c), melci cilindrici (fig.7.1,d).
Suprafețele principale ale roților dințate sunt: suprafața cilindrică a alezajului central si suprafețele frontale,
suprafața vârfurilor danturii și suprafețele flancurilor dinților.
Condițiile tehnice pentru prelucrarea roților dințate sunt impuse în principal de:
-precizia dimensională a alezajului central care este, în general, corespunzatoare treptelor H6...H9;
-precizia poziției reciproce dintre suprafața frontală principală (de montaj), suprafața vârfurilor și suprafața de
rostogolire a danturii față de suprafața alezajului central;
-rugozitatea suprafeței alezajului central care este în general, Ra=0,8……3,2 µm, rugozitatea suprafeței frontale
de sprijin și a suprafeței vârfurilor dinților, care este Ra=3,2…..6,3 µm, rugozitatea flancurilor danturii
Ra=0,4……6,3 µm;
-clasa de precizie a danturii (a roții) și mărimea jocului dintre flancuri (clasa de precizie fiind determinată de
criteriile de precizie care la rîndurile lor sunt cracterizate de indicele de precizie).
Precizia de execuție a roților dințate este reglementată prin standard. Sunt standardizate 12 clase de precizie
Și patru tipuri de jocuri: JA, JC, JD,JE.
Semifabricatele roților dințate
Roțile dințate se fabrică din materiale metalice feroase (oțeluri, fonte) sau neferoase (bronzuri fosforoase,
aliaje de aluminiu etc.) și din mase palstice (textolit, poliamide etc.). Oțelurile carbon de uz general (OLC 50, OL
60 STAS 500-77) precum si oțeluri carbon de calitate (OLC 35, OLC 45, OLC 60, STAS 880-66) netratate termic ,
sunt folosite în construcția roților dințate în cazul în care puterea și solicitarea dinamică sunt relativ reduse iar
oțelurile carbon de calitate tratate termic precum și oțeluri aliate de construcții (ca de exemplu: 19 CN 35, 35MoC
11, 30 MoCN 20 STAS 791-66) se folosesc în cazul unor solicitări dinamice importante. Pentru roțile dințate la
care trebuie asiguartă rezistența la uzura abrazivă a flancurilor și rezistența la încovoiere a piciorului dintelui, se
utilizează uneori și oțeluri de durificare superficială, respectiv oțeluri de cementare (de exemplu OLC 15), oțeluri
de nitrurare sau oțeluri pentru călire superficială (OLC 45 CS, 41 MoCr 11 CS STAS 10677-76).
Semifabricatele rotilor dintate fabricate din oteluri se executa, in general, prin matritare si numai in anumite
conditii (constructive simpla, productie individuala sau de serie mica) prelucrarea rotii se face direct din bara
laminate. In constructia utilajului agricol, se utilizeaza deseori roti dintate ale caror semifabricate se executa prin
turnare din fonte maleabile (de exemplu Fm a 42-01, Fm n 32-06, Fmn 37-14, Fmp 55-04 STAS 569-1970) sau
fonte cu grafit nodular (ca:Fgn 370-17, Fgn 600-2, Fgn 700-2 STAS 6071-1975) si uneori, chiar din oteluri carbon
turnate (OT 45, OT 50 STAS 600- 74). De remarcat, faptul ca, in general rotile dintate executate din aceste
material, au dantura obtinuta prin turnare, fara sa mai fie prelucrate prin aschiere, utilizindu-se atunci cind nu
necesita precizii ridicate sau rugozitati mici ale flancurilor dintilor, care de exemplu la cutii de viteze ale amsinilor
de seminat sau de administrat in grasaminte, in acre caz solicitarile mecanice si vitezele periferice sint relative
mici. Semifabricatele acestor roti se executa atit prin procedee obisnuite de turnare, cit si prin procedee de turnare
de precizie. Rotile dintate din aliaje neferoase turnate (ca de exemplu bronzurile cu aluminiu: CuAl 9, CuAl 9 Fe 5
Ni 5, Cu Al 10 Fe3 STAS A98/2-75) au o utilizare foarte redusa in constructia utilajului agricol si in special atunci
cind se prevede rezistenta la coroziune. Ele se executa in general prin turnare in forme metalice, dantura rezultind
direct din turnare.
In ceea ce priveste tratamentele termice aplicate rotilor dințate se mentioneaza ca:
-semifabricatele matritate la cald se supun, in general, unui tratament termic de recoacere,de normalizare sau
inmuiere, in vederea imbunatatirii prelucrabilitatii prin aschiere;
-dupa caz, se executa un tratament termic de imbunatatire inaintea operatiei de danturare;
-tratamentul termic al danturarii respectiv tratament termochimic (cementare, cianurare si calire sau calire prin
inductie,cu flacara ), se aplica dupa prelucrare de degrosare a danturii si trebuie sa asigure pe linga duritate
ridicata (55…..60 HRC) a stratului superficial al flancurilor si tenacitatea miezului si piciorului dintelui.
 3.Structura procesului tehnologic tip de prelucrare a rotilor dintate

Condițiile de poziție reciprocă dintre diferitele suprafețe ale roților dintațe cilindrice,conice sau melcate
se referă, în principal, la :
-bătaia frontală sau perpendicularitatea suprafeței frontale de asamblare fata de suprafata alezajului ;
-coaxialitatea dintre suprafata virfurilor danturii si a alezajului ;
-coaxialitatea dintre suprafata de rostogolire a danturii si a alezajului ;
-simetria si perpendicularitatea planului median fata de suprafetele frontale si respective a alezajului,in cazul
rotilor melcate.
Se observa ca suprafetele fata de care sunt raportate prin conditii de pozitie reciproca celelalte suprafete sint
suprafata alezajului si suprafata frontala de asmblare (principal).De aceea prelucrarea acestor suprafete trebuie
sa se execute la inceputul procesului tehnologic, pentru ca apoi la celellte prelucrari sa fie folosite ca baze de
orientare si fixare.Avind in vedere conditiile de precizie dimensionala si rugozitate impuse suprafetelor, structura
procesului tehnologic de prelucrare a rotilor dintate este cea prezentata in tabelul 4.
In legatura cu tehnologia de prelucrare a rotilor dinate se mentioneaza ca prelucrarile prealabile sau ulterioare
danturarii, referitoare la diferitele suprafete de revolutie, plane etc.ale rotii nu se deosebesc , din punctul de
vedere al procedeelor,al gruparii pe operatii,al regimului de aschiere etc. , de prelucrarea unor suprafete
aseminatoare din constructia altor piese.De exemplu prelucrarea alezajului rotii dintate se poate efectua prin
gaurire,semifinisare prin strunjire sau largire cu largitorul si finisare prin strunjire sau alezare cu alezorul.
Prelucrarea de degrosare sau finisare a danturii se efectueaza insa cu scule aschietoare speciale, in principal pe
masini unelte special, cu o cinematic specifica procesului de aschiere. De aceea , in continuare vor fi analizate
metodele si procedeele principale de prelucrare a danturii rotilor dintate cilindrice, conice si melcate, precum si a
danturii melcilor cilindrici.
 Structura procesului tehnologic tip de prelucrare a rotilor dintate .
Tabelul:4

Nr. Denumirea prelucrarii Bazele de orientare

prelucrarii
1 Prelucrarea de degrosare a alezajului. O suprafata cilindrica exterioara si o suprafata frontala
(brute).
2 Prelucrarea (degrosarea,simifinisarea) a suprafetei Suprafata alezajului.
cilindrice exterioare si a suprafetelor frontale.
3 Prelucrarea suprafetei frontale principale si a Suprafata cilindrica exterioara si o suprafata frontala.
alezajului (semifinisare).
4 Prelucrarea (degrosarea, semifinisare)a celorlalte Suprafata alezajului si suprafata frontal principal.
suprafete de rezolutie si plane frontale.
5 Prelucrarea celorlalte suprafete (gauri, canal-pana
etc.)
6 Prelucrarea de degrosare a danturii.
7 Tratamentul termic.

8 Prelucrarea de finisare a suparfetei alezajului si a Suprafata de rostogolire a danturii si o suprafata

suprafetei frontale principale. frontala.
9 Prelucrarea de finisare a danturii. Suprafata alezajului si suprafata frontal principala.
 Metode de perlucrare a danturii se diferentiaza, din punctul de vedere al cinematicii generarii profilului
dintelui, în:
-metoda generarii danturii prin copiere , a carei caracteristica este aceea ca profilul danturii este materializat de
taisul sculei aschietoare sau de un sablon;
-metoda generarii danturii prin rostogolire, a carei caracteristica este aceea ca profilul dintelui este generat
cinematic, pe baza principiului geometric de generare.Avind in vedere ac procesul de angrenare reproduce
procesul geometric de generare a curbei generatoare este mai clar de a prezenta cinematic generarii prin
rostogolire a danturii, pe baza caracteristicilor procesului de angrenare. Practic acesta inseamna ca o roata
dintata poate sa fie prelucrata de roata dintata conjugata (roata, cremaliera, melc) daca profilul acesteia este
aschietor si adca pe linga miscarea fortata de rostogolire mai exista o miscare principal de aschiere si o miscare
secundara de avans pentru generarea liniei dintelui.
In cadrul fiecarei metode exista diferite procedee de perlucrare a danturii care se deosebesc, in principal, prin
constructia sculei aschietoare, respective a cinematicii de generare a profilului si deci si a masinii-unelte.

4.Prelucrarea danturii rotilor dintate cilindrice

4.1.Danturarea prin copiere

Danturarea prin copiere a rotilor dintate cilindrice se executa prin frezare, mortezare sau broșare.
Danturarea prin frezare se executa cu freze disc modul sau cu freze deget modul.
Danturarea cu freza disc modul (fig.7.2, a) se aplica pentru danturi drepte sau inclinate cu modulul m ≤ 24
mm.Operatia se executa pe masini de frezat orizontale echipate cu cap divizor.
Danturarea cu freza deget modul (fig. 7.2, b) se aplica, in general, pentru danturi de modulul mare, m > 10
mm, danturi drepte, inclinate, in V si in W. Operatia se executa pe masini de frezat orizontale sau vertical echipate
cu cap divisor, pe masini de alezat si frezat in cazul rotilor de dimensiuni mari, sau pe masini special care au
posibilitatea de a prelucra danturi drepte, inclinate, in V si in W.
Prelucrarea danturilor drepte necesita doua miscari: miscarea principal executata de scula cu
Viteza v (m/min) si miscarea de avns executata de piesa (fig.7.2, a) sau de scula (fig.7.2,b) cu viteza (mm/min).
Pentru prelucrarea danturi inclinate (fig.7.3, a) piesa trebuie sa execute o miscare de rotatie in vederea
generării liniei elicoidale a dintelui
 Pentru realizarea unghiului de inclinare β al danturii trebuie ca intre miscarea de rotatie a piesei,
echivalenta cu avnsul circular (mm/min) si miscarea de avans Sm sa existe relatia:
= tg β (1.1)

La dantura in V (fig.7.3, b), dupa prelucrarea golului unei jumatati a rotii este necesar sa se inverseze
sensul de rotatie al piesei.Utilizarea frezei disc modul (fig.7. 3, c) la prelucrarea danturii inclinate necesita, in plus,
rotirea mesei masinii cu unghiul β.
Prelucrarea danturilor cu freza disc sau deget modul implica o divizare periodica, respective dupa prelucrarea
unui gol sistemul este readus in pozitia initiala, piesa este rotita, prin intermediul mecanismului de divizare, cu un
pas, si ciclu se reia. Divizarea este principala cauza a productivitatii scazute a procedeului. De asemenea precizia
mecanismului de divizare are influenta asupra preciziei pasului danturii. In legatura cu precizia profilului generat
trebuie subliniat ca, in afara erorilor de executie ale profilului muchiilor active ale sculei mai actioneaza, in general,
doua tipuri specific de erori:
1)Eroarea introdusa in cazul in care la executarea unei danturi cu z1 dinti este utilizata o freza modul care a
fost proiectata pentru alt numar z2 de dinti. Intr-adevar, geometria evolventei este functie de diametrul cercului
de baza, in raport cu care se defineste si care este Db=m z cosα .Teoretic ar trebui deci sa existe, pentru fiecare
modul m cite o freza pentru fiecare numat z de dinti, ceea ce ar fi insa neeconomic. De aceea, pentru fiecare
modul m este construit un set de scule, o scula din set fiind utilizata pentru un domeniu de numere de dinti. La
prelucrarea unei danturi inclinate cu z dinti se va alege freza din set care corespunde numarului de dinti , exprimat
de relatia:

=y/ β (1.2)

2)Eroarea introdusa in cazul prelucrarii danturilor inclinate cu freze modul proiectate pentru dantura dreapta,
datorita careia la danturile inclinate sau in V, de precizie mare, este necesar sa se utilizeze freze-deget modul
special construite [43].
Precizia relative scazute a pasului si a formei profilului face ca precizia rotilor realizata prin frezare cu freze disc
sau deget modul sa corespunda claselor 8……..9 de precizie a angrenajelor. Datorita productivitatii scazute
procedeul este economic numai in productia individuala sau de serie mica.Pentru cresterea productivitatii si a
preciziei de prelucrare se recomanda danturarea in doua operatii:degrosarea, cu un joc de 2….3 freze disc de
degrosare cu profil neevolvent tip (trapezoidal, in trepte) si finisare cu freza disc module de finisare.
Danturarea prin mortezare cu cap de mortezat (fig.7.4) se aplica in cazul productiei de masa. Capul de mortezat
1 are un numar de cutite profilate 2 egal cu numarul dintilor rotii de danturat 3. Piesa executa miscarea principal
cu viteza de aschiere v (m/min), iar cutitele, la fiecare cursa dubla a piesei, executa o miscare de retragere din
contact cu piesa in timpul cursei in gol a acesteia si apoi o miscare de avans radial s
(mm/cd) care
r dureaza
pina la intrarea in contact cu piesa, in timpul cursei active a acesteia.
Danturarea prin brosare se deosebeste de procedeul anterior numai prin aceea ca avansul radial este
inlocuit cu suprainaltarea dintilor brosei. Procedeul se aplica de asemenea in conditiile unei productii de masa sau
de serie mare.
 4.Danturarea prin rostogolire

Procesul de generare a danturii prin rostogolire are la baza proprietatea unei curbe infasuratoare de a fi
generate, punct cu punct, de curba conjugate daca intre acestea exista o miscare relative de rostogolire (fara
alunecare). Astfel in angrenajul cilindric (fig.7.5) format de roata dintata p cu roata dintata g sau cu cremaliera c,
profilele dintilor in contact sint curbe conjugate (reciproc infasuratoare). In timpul angrenarii, punctele profilului
active al unui dinte intra in contact in mod succesiv si continuu cu profilul activ al dintelui celeilalte roti sau al
cremalierei si reciproc. Cele doua profile aflate in contact sint deci reciproc infasuratoare. Aceasta face ca in
angrenaj sa existe o miscare de rostogolire adica, daca roata p este roata conducatoare si are viteza unghiulara
atunci viteza de deplasare rectilinie a cremalierei c si viteza unghiulara de rotatie a rotii g sint:

= si respectiv = , (1.3)
unde: -Dap este diametrul de divizare al rotii p, in mm;

si - numarul de dinti ai rotii p si respective ai rotii g.

 Punctul instantaneu de contact se deplaseaza de-a lungul segmentului de angrenare. Rezulta ca, profilul in
evolventa al danturii rotii – piesa poate fi generat de un profil conjugat, numit profil (contur), generator, respective
de profilul rectiliniu al danturii cremalierei c, numita cremaliera generatoare, sau de profilul in evolventa al danturii
rotii g, numita roata generatoare. Intre roata – piesa si elemental generator (cremaliera, roata) este impusa o
miscare de rostogolire, adica simultan acestea primesc fiecare miscare, cremaliera – miscare de translatie cu
viteza si rotile – miscari de rotatie cu vitezele respectiv , cu respectarea relatiei (1.3). Miscarea de
rostogolire corespunde avansului de generare. Punctul profilului in evolventa care este la un moment dat de
generat se gaseste pe segmental de angrenare.
De asemenea, in general, mai sint necesare si urmatoarele miscari:
-o miscare pentru aschiere adaosului de prelucrare, care intodeauna este miscare principal de aschiere executata
cu viteza de aschiere v (m/min) de elemental generator ;
-o miscare de avans in lungul liniei dintelui, pentru generarea intregului flanc ;
-miscari auxiliare in legatura cu reglarea la dimensiune, readucerea sistemului in pozitie initiala de lucru.
Astfel, de exemplu, generarea flancurilor dintelui 1 al rotii piesa p din (fig. 7.5), de catre flancurile conjugate
ale cremalierei generatoare, decurge in modul reprezentat in (fig, 7.6), unde a, b si c reprezinta trei pozitii
instantanee din timpul procesului de generare. Pentru flancul sting procesul decurge dupa cum urmează
-in pozitia a este generat punctual de inceput al profilului in evolventa Pi, care este de fapt inceputul segmentului
de angrenare ;
-in pozitia b este generat punctul Px, intre a si b fiind generate succesiv toate punctele dintre Pi si Px ;
-in pozitia c este generat punctual Pu ultimul punct al profilului in evolventa, respective ultimul punct al
segmentului de angrenare ; intre b si c sint generate succesiv toate punctele dintre Px si Pu.
In mod aseminator se angreneaza si celelalt flanc al dintelui cu observatia ca generarea incepe de la virf
catre fund iar punctual generat la un moment dat se gaseste pe celalalt segment de angrenare.
Trebuie mentionat ca datorita caracterului, in general, discontinuu al miscarii principale de aschiere
(miscare rectilinie alternative in fig. 7.6) profilul real este o succesiune de segmente care se apropie cu atit mai
mult de profilul theoretic cu cit frecventa curselor active de aschiere este mai mare.
In cazul prelucrarii danturii cu cremaliera generatoare, in functie de modul de repartizare acelor doua miscari
componente ale miscarii de rostogolire, se deosebesc urmatoarele posibilitati: -generarea cu cremaliera mobile,
cremaliera avind miscare ed transaltie si piesa miscare de rotatie (fig. 7.7, a) ;
-generarea cu cremaliera fixa, piesa avind ambele miscari (fig.7.7,b).
Cazul generarii cu profil generator in evolventa corespunde asa-numitei generari cu roata generatoare
(fig.7.7, c). Pe baza relatiei (1.3) se calculeaza rotile de schimb ale lantului cinematic de rostogolire, lant care
asigura legatura cinematic dintre componentele miscarii de rostogolire.
In ceea ce priveste pozitia reciproca dintre roata piesa si elementul generator trebuie subliniate urmatoarele:
-cind miscarea de rostogolire are loc intre cercul de divizare al rotii piesa si linia de referinta a cremalierei
generatoare (fig.7.7, a, b), respective cercul de divizare al rotii generatoare (fig. 7.7, c) se obtine o roata dintata
zero (nedeplasata, necorijata), deoarece pe cercul de divizare al rotii-piesa, arcul dintelui este egal cu arcul golului
;
-cind miscarea de rostogolire are loc intre cercul de divizare al rotii piesa si o linie diferita de linia de referinta (in
cazul prelucrarii cu cremaliera generatoare) sau intre doua cercuri oarecare numite cercuri de rostogolire (in cazul
generarii cu roata generatoare) se obtine o roata dintata deplasata (corijata) plus sau minus (plus cind linia de
referinta se apropie de cercul de virf al rotii piesa).
Danturarea prin frezare cu freza-melc este cel mai utilizat procedeu de prelucrare prin rostogolire a
danturii drepte sau inclinate a rotilor cilindrice.
 Procedeul are la baza principiul generarii cu cremaliera mobila (fig.7.7, a), principiul materializat prin
constructia sculei aschietoare. Astfel, freza – melc (fig. 7.8) este un melc care are profilul rectiliniu intr-o sectiune
normal pee lice, astfel incit prin prelucrarea normal pe linia elicoidala a unor canale longitudinale se formeaza, la
intersectia acestora cu elicea, profile (contururi) de cremaliera. Prin detalonarea suprafetei de virf si a flancurilor
dintilor rezultati, profilele cremalielelor devin muchii aschietoare. Freza melc apare astfel ca o succesiune de
cremaliere generatoare deplasate axial una fata de alta datorita asezarii lor pe elice. Ca urmare a acestei
dispuneri, in timpul prelucrarii, un punct al profilului va fi generat de muchia unei
cremaliere, punctul urmator de muchie omoloaga a cremalierei urmatoare si asa mai departe.
In timpul prelucrarii este necesara suprapunerea tangentei la elicea de divizare a sculei si a tangentei la
elicea de divizare (linia dintelui) a piesei. In acest scop, initial, se efectueaza o rotire relative intre axele piesei si
sculei cu un unghi egal cu: