Sunteți pe pagina 1din 17

Automate programabile (AP)

Cap. 6. Reţele de automate

24.05.2015 21:16 1
Cap.6. Reţele de automate

6.3. Reţele PROFIBUS

6.3.1. Introducere
6.3.2. Protocolul de comunicaţie
6.3.3. Configurarea unei reţele PROFIBUS
6.3.3.1. Configurarea masterului

6.3.4. Realizarea unei comunicaţii bidirecţionale între un


master şi un slave

24.05.2015 21:16 2
Introducere

Standardul PROFIBUS a fost introdus în Germania în anul


1989 şi a fost ulterior acceptat ca standard internaţional.
PROFIBUS este o reţea de mare viteză pentru
echipamente distribuite. Are trei versiuni compatibile:

§ PROFIBUS DP (Decentralized Periphery), care este o


reţea de mare viteză, de cost redus şi cu un nivel de
comunicaţie simplu (90% din reţele);
§ PROFIBUS FMS (Field bus Message Specification), care
constă în aplicaţii de nivel înalt de comunicaţie, utilizate în
celule de control complex;
§ PROFIBUS PA (Process Automation), dezvoltată pentru
automatizarea proceselor, în special în zone periculoase.

DP şi FMS au acelaşi mediu de transmisie (RS-485), în


timp ce PA utilizează tehnologia MBP (Manchester coding
and Bus Powered).

24.05.2015 21:16 3
Nivelul fizic
n Vitezele de transmisie pentru DP şi FMS sunt: 9,6 Kbps, 19,2 Kbps,
93,75 Kbps 187 kbps, 500 Kbps, 1,5 Mbps, 3 Mbps, 6 Mbps, 12
Mbps.
n Pentru PA viteza este 31,25 Kbps.
n O reţea este alcătuită din mai multe segmente, care se realizează
utilizând repetoare. Fiecare segment trebuie să aibă la capete
conectată o impedanţă egala cu impedanţa caracteristică a reţelei.
n Numărul maxim de staţii este 32, fără repetoare şi 124 cu 3
repetoare

24.05.2015 21:16 4
Nivelul legăturii de date. Protocolul de comunicaţie
PROFIBUS utilizează un protocol bazat pe cadre de octeţi. Cadrele sunt de lungime variabilă.
Cei mai mulţi utilizatori folosesc un chip special (SPC3), care are înglobat protocolul
PROFIBUS. Comunicarea înseamnă transmitere şi recepţionarea de mesaje numite telegrame.
Numai dispozitivul master poate iniţia o comunicaţie, în timp ce dispozitivele slave răspund la
solicitările masterului propriu.

Header PDU BCC ED


Header
SD LB LB1 SD1 DA SA FC DSAP SSAP

PDU
Header PDU DU
DU
Header DU DU1 DUn

SD şi SD1 - delimitator de start; LB şi LB1 – lungimea mesajului; DA – adresa de destinaţie;


SA – adresa sursei; FC – codul funcţiei (tipul şi prioritatea mesajului); DSAP – portul de
comunicaţie al destinatarului; SDAP – portul de comunicaţie al expeditorului; PDU – unitatea
de date (dacă există); BCC – blocul de control al erorii; ED – delimitator de sfârşit de mesaj
(16H).
Există şi un tip de mesaj scurt din un singur octet E5H, care înseamnă acceptarea fără
confirmare.

24.05.2015 21:16 5
Nivelul legăturii de date
DP suportă implementarea a două tipuri de reţele: mono-master (master-slave) şi multi-
master (metoda transmiterii jetonului).
Componenta principală a unei reţele mono-master este un AP. Dispozitivele slave sunt
cuplate prin intermediul mediului de transmisie.

Nodurile active din inelul


logic au o ordine dată, care
nu depinde de poziţie.
Dreptul de acces la reţea
este legat de deţinerea
jetonului. Jetonul este
pasat, după un timp unui
alt nod activ, în ordinea
logică.
Nodurile pasive nu pot
recepţiona jetonul.
Jetonul este o
PROCES
telegramă specială
trimisă de master şi
adresată altui master
din inelul logic într-un
timp care să nu
depăşească o perioadă
maximă configurabilă.
24.05.2015 21:16 6
Configurarea unei reţele PROFIBUS
Configurarea unei reţele PROFIBUS înseamnă alegerea componentelor reţelei şi
legarea lor în reţea (configurare hardware) precum şi setarea anumitor proprietăţi
printre care atribuirea unor parametri programabili pentru fiecare componentă,
care sunt ceruţi de funcţionarea corectă a reţelei. Cel mai comun parametru
configurabil este adresa. Multe reţele mai necesită setarea şi a altor parametri,
cum ar fi viteza de comunicare. Unele reţele au capacitatea de autoconfigurare,
ceea ce înseamnă că atribuirea parametrilor se face automat.
Pentru configurarea unei reţele PROFIBUS este necesar, în afara realizării fizice, de
un dispozitiv de configurare, care poate fi un calculator dedicat cu facilităţi de
comunicare pe reţea.
Alternativa la utilizarea acestor dispozitive este utilizarea unui PC, căruia i se
ataşează o interfaţă specială de comunicaţie pe PROFIBUS sau MPI. Pe aceste
calculatoare rulează programe speciale: COM PROFIBUS, Step 7 Manager etc.
Programele dispun de o bibliotecă specială de descriptoare de dispozitive (GSD).
Aceasta bibliotecă este livrată de constructorul de dispozitiv dar poate fi
completată şi de utilizatori atunci când apar noi dispozitive.

24.05.2015 21:16 7
Configurarea unei reţele PROFIBUS

Pentru integrarea dispozitivelor într-o aplicaţie, PROFIBUS oferă trei


tehnologii:
n GSD (General Station Description). GSD este un fişier de tip text pus la
dispoziţie de producător. El descrie proprietăţile dispozitivului în ceea
ce priveşte comunicaţia pe PROFIBUS. El este interpretat de
programele de configurare sau sunt folosite pentru a genera biblioteci
de dispozitive care sunt folosite apoi de programele de configurare.
GSD este suficient pentru integrarea într-o reţea PROFIBUS în vederea
schimbului de date.
n EDD (Electronic Device Description). EDD este un fişier de tip text
utilizând un limbaj special EDDL şi este utilizat în paralel cu GSD. El
desrie facilităţile de comunicaţie aciclice (orientate pe aplicaţie), inclusiv
opţiunile grafice. Este independent de sistemul de operare.
n DTM (Device Type Manager). Acesta este un sistem de operare al
dispozitivului PROFIBUS sub forma unor componente software şi care
cuprinde GSD.

24.05.2015 21:16 8
Configurarea unei reţele PROFIBUS
O reţea, care este configurată, poate fi folosită pentru schimbul de date.
Accesul la datele din proces atât la scriere cât şi la citire este posibil
sub forma accesului la date dintr-o zonă numită Process Image (PI
pentru ieşiri şi PQ pentru intrări) care trebuie definită atât la master
cât şi la dispozitivele slave, în faza de configurare. Deci pentru
transmiterea datelor pe o reţea programatorul aplicaţiei nu trebuie
decât să încarce sau să se citească zona de memorie PI cu date la
momentul la care doreşte transmiterea lor pe reţea.

IM 151 sunt module ale firmei SIEMENS pentru realizarea unei


interfaţări cu module de tip ET 200M I/O. Ele se montează în faţa a
8-12 module I/O produse de firmă. Modulele sunt asamblate pe un
profil de tip şină (rail). Modulele sunt asignate respectivului master
în procesul de configurare. Această cuplare se numeşte mod izocron
şi este acceptată de modulele ET 200 M. Realizarea unei reţele
PROFIBUS este extrem de simplă. Singura precauţie este că
modulele IM 151 trebuie să aibă adrese identice cu cele din
configurare. Adresele fiecărui modul IM se stabilesc hardware prin
intermediul unor comutatoare de pe modul.
Dacă acest lucru este realizat corect, modulele de tip ET 200M vor fi
adresate în cadrul programului ca şi când ar fi extensii situate pe
aceeaşi şină cu unitatea centrală.

24.05.2015 21:16 9
Studiu de caz
Se va realiza o reţea PROFIBUS care va fi configurată din programul Step 7 Manager.
Într-o reţea mono-master configurarea masterului este de fapt configurarea reţelei.

Reţeaua care urmează să fie configurată conţine:


§ un master CPU 314C-2 DP (cu interfaţa PROFIBUS înglobată);
§ un slave din clasa S7-200 (CPU 215 cu procesor de comunicaţie înglobat).

Masterul:
n Stabileşte reţeaua şi iniţializează DP slave.

n Scrie parametrii şi configuraţia în DP slave.

n Citeşte informaţia de diagnostic de la DP slave pentru a verifica dacă

aceştia au acceptat parametrii configuraţiei.


n Începe schimbul de date cu DP slave. La fiecare tranzacţie cu DP slave,

masterul scrie ieşirile şi citeşte intrările. Schimbul de date continuă un timp


nedefinit.

n DP slave poate notifica masterului dacă apare o excepţie şi acesta din


urmă poate citi informaţia de diagnostic de la DP slave.

24.05.2015 21:16 10
Studiu de caz
Unul din scopurile organizării reţelelor de automate este acela de a realiza
coordonarea acţiunilor mai multor automate care conduc o automatizare complexă.
Cea mai simplă cale de a realiza acest lucru este utilizarea unui vector de stare care
este actualizat pe reţea de către fiecare dispozitiv şi care este folosit în programe
pentru coordonarea acţiunilor.
Automatul master realizează, sub controlul unui program înscris în memoria sa, o
serie de operaţii asupra unor obiecte de pe o bandă de montaj. La terminarea
operaţiilor asupra unui obiect se porneşte banda care transportă obiectul la postul
următor, unde operaţiile sunt executate sub controlul unui program de pe automatul
slave. Operaţiile efectuate de cele două automate nu sunt egale: pe DP master
durează 10 s, iar pe DP slave durează 15 s. Deplasarea benzii intre cele două posturi
durează 3 s.

24.05.2015 21:16 11
Studiu de caz

24.05.2015 21:16 12
Studiu de caz

24.05.2015 21:16 13
Graful programelor

1 STOP

1 BP 1

2 OP
1 START

2 2/t/10 s 2 OP

3 AV_B
2 2/t/15 s

3 3/t/3 s FINISH
3
START
4 GO
STOP 43 GO

4 4/t/0.1 s 1 2

5 OP

5 BP 6 FINISH

1 3

24.05.2015 21:16 14
Transferul datelor prin reţea

24.05.2015 21:16 15
Programele de pe cele două automate
f1 = x1 BP; f 2 = x 2TIMP1 ; f 3 = x3TIMP2 ; f 4 = x 4 BP f 5 = x 4 FINISH .

Network 2
START x1 f1 LD START
Network: 2 Calculul funtiilor de parcurgere a tranzitiilor Network: 2
BP x1 f1 LD BP A x1
A x1 = f1
= f1
Network 3
Network: 3 Network: 3 T101 x2 f2 LD T101
TIMP1 x2 f2 LD T1 A x2
A x2 = f2
= f2
Network 4
Network: 4 Network: 4 GO x3 f3 LD GO
TIMP2 x3 f3 LD T2
A x3
A x3
= f3
= f3

Network: 5 Network: 5 Network 5


BP x4 f4 LDN BP STOP x3 f4 LD STOP
A x4 A x3
= f4 = f4

Network: 6 Network: 6
FINISH x4 f5 LDN FINISH
A x4
= f5

f 1 = x1 START ; f 2 = x 2 TIMP3 ; f 3 = x 3 GO; f 4 = x 3 STOP

24.05.2015 21:16 16
Programele de pe cele două automate

Network: 21 Timp de operare in etapa 3 Network: 21


A x3
T2 L S5T#2s
x3 TIMP2
S_ODT SD T 2
S Q A x3
R T 2
NOP 0
S5T#3s TV BI NOP 0
A T 2
= TIMP1
x4 R BCD

Network: 22 Transmite pe retea bitul GO Network: 22


x3 MOVE A x3
EN JNB _002
L 4
T PQB 0
OUT _002: NOP 0
4 IN PQB0

Network: 23 Transmite pe retea bitul START


Network: 23
x4 MOVE A x4
EN JNB _002
L 1
T PQB 0
OUT _002: NOP 0
1 IN PQB0

24.05.2015 21:16 17

S-ar putea să vă placă și