DEFINIŢIE

Cancerul glandei mamare este o afecţiune în care

celulele maligne se dezvoltă la nivelul ţesutului
sânului.
INCIDENŢĂ
După informaţiile oficiale ale OMS-ului,
cancerul rămâne o patologie cu
incidenţe mereu în creştere.
După morbiditate,
cancerul ocupă locul 6-12 în structura
morbidităţii generale în diferite ţări europene,
iar după mortalitate - locul 2, urmând afecţiunile
cardiovasculare.
În ultimii ani aceste tendinţe se observă şi în Republica Moldova
INCIDENŢĂ
 Cancerul mamar este cea mai frecventă tumoră malignă la
femei în Republica Moldova, ocupînd locul I în structura
maladiilor oncologice la femei; incidenţa fiind 48,3%00;
 Mortalitatea prin CGM ocupă locul III în structura mortalităţii
în tumori maligne; în a.2008 mortalitatea a fost de 25,4%00;
 Mortalitatea înaltă în CGM e determinată, în primul rând, de
adresarea bolnavelor în stadii tardive.
În a.2008 numai 11,3% bolnave din cele luate la evidenţă
au fost în st.I, pe cînd în st. III şi IV, corespunzător, - 22,2% şi
13,6% bolnave.
 În ultimii 5 ani numai 15,7%-21,2% bolnave au fost depistate
la investigaţii profilactice.
INCIDENŢĂ
 Datele analizei epidemiologice analitice şi descriptive arată că patologia
malignă a sânului a luat o amploare vădită şi că cancerul sânului a devenit nu
numai o problemă a oncologiei clinice, dar şi o problemă medico-socială din
următoarele considerente:
• Morbiditatea înaltă şi tendinţa de creştere a ei.
• Mortalitatea înaltă şi tendinţa ei spre vârsta fertilă şi aptă de muncă.
• Invaliditatea înaltă cu o cotă ridicată a celei primare.
• Afestarea sănătăţii reproductive.
• Probleme de organizare şi depistare precoce a cancerului mamar.
• Aspecte economice ale cancerului mamar.
• Reacţiile şi fenomenele psihosociale.
• Afectarea forţei de muncă.
• Destul de frecvente sunt divorţurile în familiile unde soţia are cancer
mamar.
• Problema de recuperare medicală, psihologică, profesională, probleme
de protezare, plastie postmastectomică etc
• Probleme sociale
PARTICULATITĂŢI ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE GLANDEI
MAMARE
 Glanda mamară este o glandă pereche, situată pe faţa
anterioară a toracelui, simetric, de o parte şi de alta a liniei
mediane, pe o arie cuprinsă între spaţiile intercostale III şi VII
în sens vertical şi linia parasternală şi axilară anterioară în sens
transversal.
PARTICULATITĂŢI ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE GLANDEI
MAMARE 1. Peretele toracic
2. Mușchi pectoral
3. Lobuli
4. Mamelon
5. Areolă mamară
6. Canal galactofor
7. Țesut adipos
8. Tegument
PARTICULATITĂŢI ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE GLANDEI
MAMARE
PARTICULATITĂŢI ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE GLANDEI
MAMARE

Vascularizaţia este asigurată de artera mamară

externă, mamară internă şi ramuri perforante din
intercostale. Venele au traiecte asemanatoare arterelor.
 PARTICULATITĂŢI ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE GLANDEI
MAMARE
 Limfaticele drenează în ganglionii axilari, mamari
interni şi supraclaviculari.
PARTICULATITĂŢI ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE GLANDEI
MAMARE
Ganglionii regionali ai sânului.
Deosebim 2 grupuri de ganglioni
limfatici regionali:
1. Grupul superficial
•ganglionii limfatici axilari
(anteriori, medii, posteriori);
•ganglionii limfatici
subclaviculari;
•ganglionii limfatici subscapulari.
2. Grupul profund
a) ganglionii limfatici
parasternali.
Toţi ganglionii limfatici sunt
homolaterali
Etiopatogeneza cancerului mamar
1.Prolactina hipofizică.
2.Estrogenii ovarieni.
3.Hormonii suprarenali - corticosuprarenali şi androgenii.
4.Factorul genetic.
5.Factorii de mediu, geografic, urbanizarea, dezvoltarea economică a
ţării.
6.Stresul psihic necombativ (familiar, profesional, habitual etc).
7.Unele medicamente( fenotiazidele).
8.Alimentarea hiperlipidică.
9.Virozele.
10.Imunodeficienţele, imunodepresia, etc.
11. Vârsta femeii, perioada în care se află ea: fertilă, premenopauză sau
menopauză, postmenopauză.
 Factorii de risc în dependenţă de vârstă:
Vârsta de 50-59 de ani După 60 de ani
 boala hipertonică (durata de 10 ani îmbinarea menstruaţiei
şi mai mult), premature (12 ani) cu terminarea
 obezitate Gr. III (5 ani şi mai ei tardive (după 50 de ani),
mult), naşterile primare târzii şi ultimele
 ateroscleroza. de asemenea târzii,
 diabetul zaharat,
 menopauză tardivă lipsa vieţii sexuale (10 ani) în
 fibromiomul uterului, perioada reproductivă,
 cancerul organelor genitale în îmbinarea obezităţii şi
anamneză familială. hipertoniei, aterosclerozei şi
diabetului zaharat,
 tumorile maligne ale organelor
genitale, a intestinului gros în
anamneză familială.
Factorii de risc în dependenţă de vârstă:
Până la 35 de ani
 majorarea gl. tiroide eutiroidă s.
hipotiroiclă,
 mensis tardiv (după 16 ani),
 sarcini şi naşteri târzii (după 25
ani)
 CM la rudele apropiate,
 hiperplazia gl. mamare.
Vârsta 35-45 de ani –
 mensis prematur (până la 12 ani),
 dismenoree
 dereglări sexuale (iregulat, lipsa
orgasmului, frigiditate),
 dereglarea reproductivă,
 sterilitate primară şi secundară;
 procese canceroase ale anexelor
uterului,
 hiperplazia cronică,
 hiperplazia dishormonală a gl.
mamare.
Grupele de risc
 Femeile necăsătorite, sau care se căsătoresc târziu.
 Femeile care nu au născut.
 Femeile care nu au alăptat copilul.
 Femeile cu climax târziu.
 Femeile cu mastopatii. tumori benigne, traume,
inflamaţii.
 Variante anatomice ale glandei mamare
 Politelia - Existenţa a mai
multor complexe mamelono-areolare
de-a lungul liniei şănţuleţului lactatic
(de la linia ax ilară până la ligamentul
inginal)
Politelia
 Variante anatomice ale glandei mamare
 Polimastia - Existenţa a mai multor glande mamare, fie
cu complexul mamelono-areolar, fie fară, de-a lungul liniei
şănţuleţului lactatic.
 Variante anatomice ale glandei mamare
 Glanda mamară auxiliară se întâlneşte frecvent la
graniţa fosei axilare sau cadranul superior al sânului.
 Variante anatomice ale glandei mamare
• Hipomastia - un sân mai mic ca celălalt, poate fi - pe
dreapta, pe stânga sau bilateral. Frecvent apare în urma
dereglărilor hipotalamo-hipofizice.
Hipomastia
 Variante anatomice ale glandei mamare
 Gigantomastia- sânuri foarte mari. Se întâlneşte la lăuze
în perioada de alăptare, dar pot fi şi variante anatomice.
De obicei ele sunt mixte (ţesut glandular + ţesut adipos)
Etiologia cancerului mamar
1.Prolactina hipofizică.
2.Estrogenii ovarieni.
3.Hormonii suprarenali - corticosuprarenali şi androgenii.
4.Factorul genetic.
5.Factorii de mediu, geografic, urbanizarea, dezvoltarea economică a
ţării.
6.Stresul psihic necombativ (familiar, profesional, habitual etc).
7.Unele medicamente( fenotiazidele.
8.Alimentarea hipulipidică.
9.Virozele.
10.Imunodeficienţele, imunodepresia, etc.
11. Vârsta femeii, perioada în care se află ea: fertilă,premenopauză sau
menopauză, postmenopauză.
 STĂRILE PRECANCEROASE ALE
CANCERULUI MAMAR
1. Mastopatii difuze:
2. Mastopatii nodulare:
 TUMORILE BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE

1. Fibroadenomul :
a.Inlracanaliculară
b.Pericanaliculară
c.Forma foliată (tumora filoidă)
2.Lipomul
3.Lipogranulomul
4. Chisturile glandelor mamare
 Principiile de tratament a mastopatiilor difuze

•Sedarea femeii
•Optimizarea vieţii familiale, profesionale
•Optimizarea vieţii sexuale
•Tratamentul hipotiroidismului - preparate cu kaliu,
electroforeză, sare iodată, Tyriohelp, Tyrioplas ş.a.
•Optimizarea metabolismului glandei mamare şi a
ficatului - Vitamina A, B, E, Essenţiale, antioxidanti, etc.
•Tratamentul maladiilor inflamatorii a organelor
reproductive la femei
 Formele clinice ale cancerului mamar
Deosebim 3 forme clinice:
1. Cancer nodular
2. Formele difuze ale cancerului mamar:
•Cancer infiltrativ-edemanţiat
•Cancer mamar în formă de mastită
•Cancer mamar în formă de erizipil sau erizipeloid
•Cancer mamar în formă de cuerasă
3.Cancerul Paget - cancerul pielii areolei şi a mamelonului
(cancerul pielii sânului).
Chistoadenopapilomul intraduetal.
 Cancerul mamar apare la femei după 40-50 de ani
şi poate fi localizat în orice sector al glandei, care din
considerente de elinică se împarte condiţionat în 4
sectoare periferice şi 1 central.
După frecvenţa afecţiunii cu cancer ele se plasează în
felul următor:
1.Sectorul superior - extern 58%
2.Sectorul inferior - extern - 1 7,5%
3.Sectorul central - 12%
4.Sectorul superior - intern - 10,8%
5. Sectorul inferior - intern - 1.7%
 Simptomele cutanate ale cancerului mamar
1. Simptomul "ridurilor"
2. Simptomul “umbilicaţiei"
3. Simptomul Crauze
4. Simptomul "coajă de portocală""
5. Simptomul ulceraraţiei
Simptomele cutanate ale cancerului mamar
Simptomele cutanate ale cancerului mamar
Simptomul ulceraraţiei
Simptomele cutanate ale cancerului mamar

 Simptomul "coajă de portocală""

Simptomele cutanate ale cancerului mamar
Simptomul "coajă de portocală“
Simptomele cutanate ale cancerului mamar
Simptomele cutanate ale cancerului mamar
Simptomul Crauze
 CLASIFICAREA HISTOLOGICĂ A CANCERULUI MAMAR
Carcinomul
1. Intraductale şi intralobulare neinfiltrative.
2. Carcinorne infiltrative (I-II-III grade de malignizare)

Variante histologice deosebite ale carcinomului

•carcinom medular
•carcinom papilar
•carcinom al mucoasei
•carcinom lobular
•carcinom pavimentos (boala Perdej).

Sarcomul mamar
 CLASIFICAREA TNM A CANCERULUI MAMAR
 Categoria T
 Tx - tumora primară nu poate fi evaluată
T0 - nu există dovezi care să indice prezenţa unei tumori primare
Tis - carcinom în situ (DCIS, LCIS, boala Paget cu afectare strict mamelonară)
T1 - tumora cu diametrul maxim </= 2 cm
T1mic: Fi < 1 mm
T1a: Fi = 1 - 5 mm
T1b: Fi = 5 - 10 mm
T1c: Fi = 10 - 20 mm
T2 - tumora cu diametrul maxim > 2 cm şi </= 5cm
T3 - tumora cu diametrul maxim > 5 cm
T4 - tumora cu extensie directă la peretele toracic sau tegument
(nu contează dimensiunile)
T4a: Extensie la peretele toracic (fără invazia muşchilor pectorali)
T4b: Edem/ulceraţie cutanată, sau noduli de permeaţie pe tegumentul mamar
ipsilateral
T4c: T4a + T4b
T4d: Carcinom inflamator
 CLASIFICAREA TNM A CANCERULUI MAMAR
 Ganglionii limfatici (N):

Nx - invazia ganglionilor limfatici nu poate fi evaluată
N0 - nu există invazie tumorală în ganglionii limfatici
N1 - ganglionii axilari sunt invadaţi şi îşi pastrează mobilitatea
N2
 N2a: ganglionii axilari sunt invadaţi şi fixaţi între ei sau de alte
structuri
N2b: ganglionii mamari interni sunt singurii invadaţi
 N3
 N3a: invazia ganglionilor subclaviculari
N3b: invazia ganglionilor mamari interni şi axilari
N3c: invazia ganglionilor supraclaviculari
CLASIFICAREA TNM A CANCERULUI MAMAR
 Metastazele (M):

 Mx - prezenta metastazelor la distanta nu poate fi

evaluata
M0 - nu exista metastaze la distanta
M1 - exista metastaze la distanta

CLASIFICAREA STADIALĂ A CANCERULUI MAMAR
 Stadiul 0 Tis N0 M0
Stadiul I T1 N0 M0
Stadiul IIA T0-1 N1 M0 / T2 N0 M0
Stadiul IIB T2 N1 M0 / T3 N0 M0
Stadiul IIIA T0-3 N2 M0 / T3 N1 M0
Stadiul IIIB T4 N0-2 M0
Stadiul IIIC T0-4 N3 M0
Stadiul IV T0-4 N0-3 M1
 CASIFICAREA DUPĂ GRADUL DE DIFERENCIERE
A CANCERULUI MAMAR
 Gradul histopatologic (G) - se acordă un scor de la
1, favorabil la 3 nefavorabil pentru numărul de tubuli,
pleomorfismul nuclear şi numărul de mitoze;
cele trei scoruri se adună şi se obţine scorul final:

G1 scor 3 - 5 - gradul 1, celule tumorale bine diferenţiate

G2 scor 6 - 7 - gradul 2, celule tumorale moderat

diferenţiate

G3 scor 8 - 9 - gradul 3, celule tumorale slab diferenţiate

Clasificarea Imunohistochimică
 DIAGNOSTICUL CANCERULUI MAMAR
1) Examinarea clinică a sânului şi ariilor ganglionare, istoric
personal şi familial, examen clinic general;
2) Investigaţii imagistice
 termografie,
 ecografie,
 mamografie
 RMN mamară;
3) Confirmare anatomopatologică
puncţie-biopsie sau biopsie excizională.

Confirmarea histologică a malignităţii trebuie să

preceadă orice gest terapeutic.
Termografie mamară
Ecografie mamară
Ecografie mamară
Mamografie
Mamografia
Mamografie
RMN mamară
RMN mamară
Puncţia mamară
Biopsia mamară cu ac fin
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAT
•Mastopatiile
•Fibroadenome
•Lipome şi lipogranuloame
•Chisturi de retenţie
•Angioame
•Glande mamare suplimentare
•Tuberculoză, actinomicoză
•Procese inflamatorii acute, mastite
•Sarcom
•Limfogranulomatoză, lucemie acută
 Tratamentul cancerului mamar

 Tratamentul chirurgical
 1. Mastectomia Holsted
 - înlăturarea sânului cu tumoarea +
+exenterarea ganglionilor
limfatici axilari,
+subclaviculari,
+subscapulari
+înlăturarea muşchiului
pectoral mare şi mic.
Mastectomia Holsted
Mastectomia Urban-Holdin
 Mastectomia Holdsted + exenterarea ganglionilor
limfatici parasternali.
Mastectomia Peter
 - înlăturarea sânului cu tumoare + exenterarea
ganglionilor limfatici axilari, subscapulari,
subclaviculari şi înlăturarea musculus pectoral mic,
pectoralul mare rămâne.
Mastectomia Maden
 - înlăturarea sânului
+ exenterarea ganglionilor
cu păstrarea musculus
pectoraîis minor et major.
Tratamentul radioterapic al cancerului mamar
 Radioterapia poale ti efectuată preoperator 40-42 Gr
asupra tumorii şi a zonelor de metastaziere, sau
postoperator asupra zonelor de metastaziere .
Tratamentul radioterapic al cancerului mamar
Tratamentul chimioterapic al cancerului mamar
 Chimioterapia poate fi neadjuvantă - înaintea altor metode
de tratament şi adjuvantă, adică în urma altor metode
radicale de tratament.
 Poate fi utilizată în monovariantă -monochimioterapie -
administrarea numai la un singur preparat sau
polichimioterapia - a mai multor preparate.
Pronosticul cancerului mamar
Vă mulțumesc!!!