Tabelul 2.1.

Scurtă caracterizare a principalelor metode de cercetare în psihologie

Metoda Caracteristici principale Avantaje Dezavantaje

METODE NONEXPERIMENTALE
Studiul de Studiul unui individ în Oferă un tablou amănunŃit al Rezultatele obŃinute nu pot fi
caz profunzime, detaliat, complex. comportamentului şi dezvoltării generalizate, atribuite şi altor
persoanei. indivizi; ele pot reflecta tendinŃele
deformatoare ale cercetătorului.
ObservaŃia Observarea oamenilor în Oferă o bună descriere a Lipsa controlului asupra
naturală ambientul lor natural şi fără comportamentului. ParticipanŃii variabilelor care determină/
manipularea comportamentului nu sunt supuşi unor condiŃii influenŃează comportamentul. Nu
26

nenaturale (artificiale) care să le pot fi identificate relaŃiile cauză-

distorsioneze comportamentul. efect. TendinŃele deformatoare ale
Sursă bogată pentru ipoteze de cercetătorului. Probleme de etică a
cercetare. cercetării.
ObservaŃia Observarea oamenilor în O descriere mai bună a Nu pot fi identificate relaŃiile
de laborator laborator, fără manipularea comportamentului participanŃilor cauză-efect. TendinŃele cerce-
comportamentului şi un control mai riguros al tătorului; caracteristici cerute,
variabilelor ce influenŃează reactivitatea participanŃilor, arti-
 comportamentul. Sursă de ficialismul situaŃiei.
ipoteze.
Convorbirea ParticipanŃii sunt cheastionaŃi Trece dincolo de observaŃie în Memoria şi reactivitatea
asupra unor aspecte mai deŃinerea informaŃiilor despre participanŃilor. Erorile şi tendin-
complexe ale vieŃii lor; de la viaŃa, atitudinile, opiniile etc. Ńele cercetătorului, ordinea
foarte structurată la foarte participanŃilor. întrebărilor, posibilul lor caracter
flexibilă. afectogen etc.
METODE EXPERIMENTALE
Experimentul Proceduri controlate în care Stabileşte relaŃia cauză-efect. Reactivitatea participanŃilor, alte
27

experimentatorul manipulează Control riguros al variabilelor ameninŃări la adresa validităŃii.

variabila independentă pentru a implicate. Poate fi reprodus/ Rezultatele din laborator pot fi
identifica şi măsura efectul său replicat de alt cercetător generalizate în afara acestuia cu
asupra variabilei dependente. rezerve.
Poate fi condus în laborator, în
teren sau poate utiliza
evenimente naturale.
 Tabelul 7.3. AmeninŃări la adresa validităŃii interne în cvasiexperimente(notate cu +) şi controlul lor

Tipul de SelecŃia Pierderi de Dificultate de

cvasi- aleatoare a participanŃi Maturare Istoric Retestare Regresie interpretare
experiment participan-
Ńilor
Paradoxal, nu avem
multe ameninŃări, dar
Un singur + ─ ─ ─ ─ ─ interpretarea cauzală
grup măsurat nu este posibilă pentru
la final că nu este grup de
control.
133

Idem ca mai sus;

comparaŃia este
Un grup de posibilă numai în
control + ─ ─ ─ ─ ─ măsura în care grupul
(echivalent?) de control este
comparat cu grupul
experimental
Un singur SelecŃia nu este o
grup înainte ─ problemă pentru că
şi după aceiaşi participanŃi
sunt testaŃi înainte şi
 + + + + + după. Există însă cel
puŃin cinci ameninŃări
la adresa validităŃii
interne
Maturarea, istoria şi
retestarea pot fi
Grup de controlate pentru că
control + + ─ ─ ─ + ambele grupuri
înainte şi parcurg aceaşi
după experienŃă. Rămân
însă trei ameninŃări
majore
134
 Starea
iniŃială Manipularea Măsurarea
(măsurarea variabilei variabilei
variabilei independente dependente

G1 Film violent Comportament

(A) agresiv

ParticipanŃi
136

distribuiŃi aleator EchivalenŃă DiferenŃă

în grupuri
(condiŃii ale VI)

Film Comportament
G2 romantic agresiv
(nonviolent)

Figura7.1. Experimentul unifactorial cu grup de control (cu două niveluri ale VI). EchivalenŃa a fost creată
prin repartizarea aleatoare a participanŃilor în cele două grupuri (condiŃii). Ipoteza cercetării este aceea că
participanŃii care urmăresc un film cu violenŃe vor avea ulterior un comportament cotidian mai agresiv decât
participanŃi care urmăresc un film nonviolent (Stangor, 2004)
 Variabila Variabila Variabila Variabila
independentă dependentă independentă dependentă
Film violent Comportament Film romantic Comportament
agresiv agresiv

DiferenŃă

ParticipanŃi
distribuiŃi aleator Variabila Variabila Variabila
137

Variabila dependentă independentă dependentă

independentă
Comportament
Film romantic Comportament Film violent agresiv
(non violent)
agresiv

DiferenŃă

Figura 7.2. Experiment unifactorial cu măsurări repetate. EchivalenŃa este creată prin utilizarea aceloraşi participanŃi în
ambele niveluri ale VI. Se testează aceeaşi ipoteză ca în experimentul unifactorial cu grup de control.
Experimentul este echilibrat(contrabalansat): jumătate din participanŃi văd prima dată filmul violent, cealaltă jumătate – prima
dată filmul non violent (Stangor, 2004)
 Două variabile independente Variabila
Starea iniŃială manipulate dependentă

Tipul de film: Violent Comportament

G1 Starea anterioară: frustrare agresiv

Tipul de film: Violent Comportament

ParticipanŃi G2
138

Starea anterioară: non frustrare agresiv

distribuiŃi
aleator
Tipul de film: Romantic Comportament
G3 Starea anterioară: frustrare agresiv

Tipul de film: Romantic Comportament

G4
Starea anterioară: non frustrare agresiv

Figura 7.3. Experiment bifactorial (cu două VI). Variabilele independente sunt tipul de film vizionat si
starea în care participanŃii vizionează filmul.
 Sarcină
Sarcină Perfor Sarcină Perfor Sarcină Perfor uşoară Perfor
dificilă manŃă dificilă manŃă uşoară, manŃă în manŃă
Partici singur în în singur prezen în
în în
panŃi sarcină prezenŃ sarcină Ńa sarcină
sarcină
a altora altora

Figura 7.4.a. Experiment bifactorial cu măsurări repetate fără grup de control

VI1: VI2: VD VI2 VD
Stare iniŃială
139

Contextul social Tipul sarcinii

VD G1 Singur Sarcină Sarcină

dificilă PerformanŃă uşoară PerformanŃă

ParticipanŃi
repartizaŃi EchivalenŃă VI2 VD VI2 VD
aleator

În prezenŃa Sarcină Sarcină PerformanŃă

G2 dificilă uşoară
VD altora Performantă

Figura 7.4.b. Experiment bifactorial cu măsurări repetate, cu grup de control