Sinteza Eurydice

Modernizarea Învățământului Superior în Europa

Educație și
Formare
Modernizarea Învățământului Superior
în Europa:
Acces, Retenție și Capacitate de inserție
profesională

2014
Informațiile cuprinse în această Sinteză Eurydice sunt extrase din raportul, Modernizarea Învățământului Superior în
Europa 2014: Acces, Retenție și Capacitate de inserție profesională. Este al doilea raport dintr-o serie care examinează
evoluția agendei Comisiei Europene pentru modernizarea învățământului superior în Europa. Informațiile pentru raport
au fost colectate din 36 de sisteme educaționale (toate Statele Membre ale UE, cu excepția Luxemburgului și Maltei,
plus Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia și Turcia).

Autori EACEA:
David Crosier
Anna Horvath
Viera Kerpanova
Daniela Kocanova
Jari Riihelainen

Tehnoredactare și grafică:
Patrice Brel

Contact:
Wim Vansteenkiste,
Comunicare și publicații:
Tel. +32 2 299 50 58
Traducere: Augustin MIHALACHE

ISBN 978-92-9201-929-7

doi:10.2797/128245

© Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, 2015.


Egalitatea de șanse în
învățământul superior
reprezintă un
imperativ social
(1) Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale, JO C 135, 26.05.2010, p. 2.
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa
Importanța accesului, retenției și
capacității de inserție profesională
Agenda pentru modernizare (Comisia Europeană 2011) sprijină sistemele de
învățământ superior din Europa si răspunde nevoilor unei economii si ale unor
societăți din ce în ce mai mult bazate pe cunoaștere. Pentru a extinde baza de
cunoștințe și a stimula progresul, un număr tot mai mare de cetățeni europeni au
nevoie de un nivel superior de cunoștințe și competențe. Așadar, sprijinirea dezvoltării
unor sisteme de învățământ superior calitative, de masă, ocupă un loc important pe
agendele de politici, atât la nivel național, cât și european.
Într-un mediu economic si social în care aptitudinile și competențele dobândite și
rafinate prin intermediul învățământului superior sunt din ce în ce mai importante
(Comisia Europeană, 2010), extinderea oportunităților la nivelul învățământului
superior, cât mai amplu posibil, reprezintă un imperativ social( 1). După cum este
ilustrat în Figura 1, politicile, strategiile, măsurile și monitorizarea sunt aspecte
interconectate ale unei agende extinse a învățământului superior pentru incluziune
socială.
Figura 1: Acces, retenție și capacitate de inserție profesională: politici și implementare
Politica de incluziune în
învățământul superior
Implementare
Strategii
Măsuri pentru Măsuri pentru Măsuri pentru capacitatea
acces retenție de inserție profesională
Monitorizare
3
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

Care sunt principalele provocări în

calea accesului și a extinderii
participării?
Definiția accesului:
Extinderea participării la învățământul superior prin asigurarea de șanse egale
tuturor categoriilor sociale, indiferent de mediul socio-economic și de alți
factori care pot conduce la dezavantaj din punct de vedere educațional.

În Europa, atât Agenda pentru modernizare, cât și Strategia Europa 2020 se

concentrează pe creșterea participării la învățământul superior. Într-adevăr, obiectivul
ca 40 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani să aibă o diplomă de
absolvire a unei forme de învățământ superior sau o calificare echivalentă, până în
anul 2020, reprezintă unul dintre cele 5 obiective majore.
Cu toate acestea, accesul nu este doar o chestiune de cifre, ci este o caracteristică
esențială a dimensiunii sociale a învățământului superior, în ceea ce privește
compoziția socială a populației angrenată în învățământul superior.

1) Stabilirea unor politici clare

Figura 2: Abordări ale politicilor naționale pentru extinderea participării, 2012/13

Ținte pentru grupuri

specifice

Ținte generale/
obiective ale politicii
educaționale

Sursa: Eurydice.

Țările europene s-au În ultimii ani, politicile europene au accentuat din ce în ce mai mult aspectele
angajat să dezvolte referitoare la dimensiunea socială a învățământului superior, țările asumând
strategii și să
angajamente în cadrul Procesului Bologna, al Agendei pentru modernizare și al
definească obiective
Strategiei Europa 2020 pentru dezvoltarea strategiilor și definirea țintelor
pentru dimensiunea
socială cuantificabile. Unul dintre cele cinci obiective ale Strategiei Europa 2020 este acela de
a atinge un nivel de 40% a ponderii absolvenților de învățământ superior până în 2020,

4
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

iar cadrul general al politicii educaționale cuprinde obiective sociale mai ample pentru
extinderea participării.
Cu toate acestea, progresul în implementarea politicii de extindere a accesului diferă
mult de la o țară la alta. În mod deliberat, anumite țări au o abordare integrată a
politicilor lor, preferând să nu expună grupurile particulare unor măsuri speciale,
Figura 2 arătând că, de fapt, doar un mic număr de țări au definit obiective de
participare și de performanță pentru grupuri specifice. Prin urmare, obiectivele
generale sunt mult mai întâlnite.

Studiu de caz: Irlanda

Irlanda are cel mai complet set de obiective

legate de grupurile subreprezentate. Planul
național de are cinci obiective:
• Abordări la nivel instituțional cu privire la
acces
• Extinderea accesului prin învățarea pe tot parcursul vieții
• Investiții în extinderea participării
• Modernizarea asistenței acordate studenților
• Extinderea participării în rândul persoanelor cu dizabilități

Obiectivele cantitative se referă la studenții care încep, continuă și

finalizează învățământul superior și sunt stabilite pentru anumite grupuri
de studenți – studenți cu dizabilități, șomeri, adulți / studenți maturi,
studenții care au o formare profesională, călătorii, studenții care provin
dintr-un mediu socio-economic dezavantajat. Obiectivul este de a
atinge, până în anul 2020, un procent de 72 % al ratei de participare și
de 60 % al ratei de absolvire a învățământului superior, în rândul
persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani, iar toate grupurile
socio-economice să înregistreze un procent de 54 % în ceea ce privește
rata de acces, până în 2020.
Se realizează o monitorizare sistematică pentru toate categoriile. Toate
instituțiile sunt obligate să introducă în Sistemul de înregistrare a elevilor
detalii cu privire la toate persoanele noi care intră în sistem (inclusiv date
cu privire la statutul socio-economic, etnic și al dizabilităților acestora),
asupra progresului elevilor și asupra celor care au absolvit.
Țările stabilesc Este interesant de observat că țările care au stabilit obiective iau în considerare diferite
obiective pentru grupuri. În Belgia (Comunitatea flamandă), ținta (60 % până în 2020) se referă la
grupurile
copiii ai căror părinți nu dețin o calificare de învățământ superior. Finlanda se axează
subreprezentate
pe creșterea participării în rândul băieților, cu ambiția ca diferențele de gen în grupele
de vârstă tinere să fi reduse la jumătate până în 2025. Și Lituania este preocupată de
problemele de gen, cu accent pe creșterea participării fetelor în domeniul matematicii

5
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

și științelor. Malta a stabilit ținta de 4 % pentru adulții care participă la cursuri de

învățare pe tot parcursul vieții. Franța are obiective pentru programele ce privesc
numărul de elevi din grupurile socio-economice defavorizate, în timp ce Regatul Unit
(Scoția) prioritizează creșterea participării studenților provenind din școlile finanțate
din fonduri publice, a celor din învățământul complementar care acced în
învățământul superior și a studenților maturi care provin din medii defavorizate.

2) Monitorizarea impactului politicilor

Figura 3: Monitorizarea profilelor sociale ale studenților

Dizabilitate

Statutul pe piața muncii înainte de

accesul în învățământul superior

Statutul pe piața muncii pe parcursul

învățământului superior
Tipul și nivelul calificării dobândite
înainte de accesul în învățământul
superior

Mediul socio-economic

Statutul de minoritate etnică,, lingvistică

sau culturală

Statutul de imigrant

Stânga Dreapta
Monitorizate la momentul accesului în  Monitorizate pe parcursul învățământului
învățmântul superior superior

Sursa: Eurydice. UK (1) = UK-ENG/WLS/NIR

Caracteristicile Este necesară parcurgerea unui drum lung înainte de a obține imaginea la scară
dimensiunii sociale nu europeană a progresului realizat pentru extinderea accesului. Monitorizarea
sunt monitorizate în sistematică a caracteristicilor sociale nu a devenit încă o practică obișnuită în multe
mod sistematic
dintre sistemele de învățământ superior. Există o variație considerabilă a modului și a
etapelor din cadrul procesului de învățământ superior în care sunt monitorizate
caracteristicile corpului studențesc, fiind adesea ignorate aspecte precum statutul de
imigrant, etnia sau statutul pe piața muncii înainte de accesul în învățământul superior.
Există, totuși, mai multe țări – Ungaria, Finlanda, Irlanda, Regatul Unit, care
monitorizează toate, sau aproape toate caracteristicile principale ale dimensiunii
sociale.

6
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

3) Utilizarea datelor în elaborarea politicilor

Figura 4: Modificări ale diversității studenților din învățământul superior, 2002/03-2012/13

Diversitate crescută în
rândul studenților
Modificare limitată sau
inexistentă a diversității
studenților
Nu există informații asupra
modificării diversității
studenților

Sursa: Eurydice.

Multe țări europene În ciuda lacunelor din sistemele de monitorizare, cele mai multe țări ar trebui să aibă
nu știu dacă populația în continuare un volum considerabil de informații și date pe care să se bazeze, cu
angrenată în privire la profilul în schimbare al studenților din învățământul superior. Totuși,
învățământul superior aceste date nu sunt întotdeauna exploatate. Într-adevăr, 19 sisteme nu sunt în măsură
devine mai diversă să raporteze cu privire la modificările privind diversitatea corpului studențesc pe
parcursul unei perioade de zece ani.
În cazul în care există informații, rezultate pozitive se regăsesc în Irlanda. Această
țară raportează faptul că, între 2004 și 2012, ponderea studenților cu dizabilități s-a
triplat (de la 2 % la 6 % din numărul total al populației studențești) și că ponderea
studenților maturi (cu vârsta de 23 de ani sau mai mare) a crescut de la 9 % la 12 %
din numărul celor care încep cursurile. De asemenea, a sporit cifra studenților cu
frecvență redusă, care acum reprezintă 16 % din participanți, comparativ cu 7 % în
2006. În alte părți, Regatul Unit (Scoția) a cunoscut o creștere a ponderii studenților
din învățământul superior provenind din medii defavorizate (de la 14,2% în 2003 la
15,1% în 2011) și din medii etnice minoritare (de la 6,2% în 2002 la 11,3% în 2012).
Suedia raportează o creștere de la 14% în 2001 la 18% în anul 2011 a studenților de
origine străină.
Informațiile colectate Pentru multe alte țări, însă, nu este clar de ce se manifestă o lipsă de informații la nivel
nu pot fi întotdeauna național, atunci când există sisteme corespunzătoare de colectare a datelor. În unele
utilizate pentru a cazuri, este posibil ca sistemele de monitorizare să fi fost dezvoltate recent, și, prin
monitoriza urmare, nu sunt posibile comparații pe o perioadă de zece ani. Cu toate acestea, în
modificarea profilului anumite contexte naționale este posibil ca datele colectate să nu fie analizate sau ca
populației studențești rezultatele să nu fie mediatizate.

7
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

4) Oferirea de stimulente instituțiilor de învățământ superior

Luând în considerare importanța retoricii asociate extinderii participării, ar fi

rezonabil să ne așteptăm ca guvernele naționale să recompenseze instituțiile de
învățământ superior care au succes în recrutarea și retenția studenților care provin
din grupuri subreprezentate. Cu toate acestea, doar două țări, Irlanda și întregul
Regat Unit, au stabilit un sistem în care finanțarea este în mod deliberat utilizată
pentru a elimina un factor care descurajează instituțiile de învățământ superior să
extindă participarea. Într-adevăr, pentru autoritățile din aceste două țări, formula de
finanțare reflectă o realitate recunoscută, aceea că există costuri suplimentare pentru
recrutarea și sprijinul studenților provenind din grupurile subreprezentate. De aceea,
instituțiile de învățământ superior cu mai mulți studenți din această categorie
beneficiază de finanțare suplimentară.

5) Dezvoltarea unor căi alternative de acces

Figura 5: Căi de acces în învățământul superior și monitorizarea studenților, 2012/13

Există mai mult de o

cale de acces și
monitorizare oficială
Există mai mult de o
cale de acces, dar nu
există monitorizare
oficială a studenților

Există numai o cale de

acces

Sursa: Eurydice.

De multe ori, țările nu În opt țări, există doar cale de acces în învățământul superior – un factor care poate fi
colectează informații el însuși un obstacol major în calea multor potențiali studenți. În țările cu căi
cu privire la profilul
alternative de acces, există adesea o monitorizare oficială a numărului de studenți care
sau la numărul
studenților care acced prin intermediul diferitelor căi posibile. Deci, din nou, țările conștientizează
utilizează căi eficacitatea sistemelor lor în oferirea de posibilități de acces în învățământul superior
alternative de acces pentru grupurile subreprezentate.

8
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

6) Dezvoltarea recunoașterii învățării anterioare(RPL)

Figura 6: Recunoașterea învățării anterioare pentru accesul în învățământul superior, 2012/13

Accesul prin intermediul RPL

este posibil pentru
toate instituțiile/ programele
de învățământ superior
Accesul prin intermediul RPL
este posibil pentru
o parte din instituțiile/
programele de învățământ
superior
Accesul prin intermediul RPL
nu este posibil

Sursa: Eurydice.

În strânsă legătură cu căile de acces în învățământul superior se află recunoașterea

învățării anterioare (RPL), ca mecanism de facilitare a accesului în învățământul
superior. O astfel de practică poate reprezenta o formă principală a oportunităților de
deschidere către cetățenii care nu au reușit, indiferent de motiv, să finalizeze cu succes
forma de învățământ secundar superior, care oferă acces direct în învățământul superior.
Cu toate acestea, există o diferență geografică semnificativă între majoritatea țărilor
vest-europene, unde RPL poate fi utilizată pentru a avea acces cel puțin la unele
programe de învățământ superior și cele din estul și sud-estul Europei, unde această
practică nu există.

Puține țări oferă În majoritatea țărilor europene, studenților le poate fi recunoscută și validată învățarea
studenților dreptul anterioară non-formală și informală, în vederea îndeplinirii condițiilor de studii pentru
legal ca studiilor lor accesul în învățământul superior. Cu toate acestea, în timp ce recunoașterea poate fi
anterioare să fie luate
posibilă din punct de vedere legal, în practică, aceasta poate fi dificil de implementat.
în considerare pentru
În majoritatea țărilor, instituțiile de învățământ superior pot decide în mod autonom
recunoaștere
dacă vor implementa sau nu procedurile de evaluare care permit recunoașterea
învățării anterioare non-formală și informală a studenților. Doar în Comunitatea
flamandă din Belgia, Danemarca, Estonia, Franța și Letonia, studenții au dreptul legal
de a beneficia de procedurile de evaluare relevante, solicitând instituțiilor de
învățământ superior asigurarea acestora.

9
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

Figura 7: Recunoașterea învățării anterioare non-formală și informală pentru accesul la

studii în învățământul superior 2012/13

Învățarea anterioară

poate fi utilizată pentru

accesul la un program de
studii în învățământul
superior

și reprezintă un
drept legal

nu poate fi utilizată
pentru accesul la un
program de studii în
învățământul superior

Sursa: Eurydice.

În majoritatea țărilor, În general, autoritățile centrale nu monitorizează în ce măsură instituțiile recunosc

nu sunt disponibile învățarea anterioară non-formală și informală. De aceea, cele mai multe țări nu sunt în
datele referitoare la măsură să cuantifice proporția instituțiilor care au implementat proceduri relevante. În
numărul de studenți țările în care sunt disponibile statistici sau estimări oficiale, situația variază: în Ungaria
care beneficiază de și Norvegia, mai puțin de 5% din instituții oferă astfel de proceduri de recunoaștere, în
proceduri pentru RPL
timp ce în Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord) ponderea instituțiilor
este cuprinsă între 75% și 95 %.
De asemenea, de multe ori nu sunt disponibile date cu privire la numărul celor care
beneficiază de recunoașterea învățării anterioare. Doar cele trei state baltice,
Comunitatea flamandă din Belgia și Franța au astfel de informații. Estonia estimează
că, în anul 2012, aproximativ 15% dintre toți studenții au luat parte la acest proces, în
timp ce în Letonia și Lituania cifra este mai mică de 1% (aproximativ 50 și, respectiv,
120 de studenți). În Comunitatea flamandă din Belgia, procentul este mai mic de 5%.
Procentul în Franța este mai mic de 1%, însă cifrele sunt mai semnificative, întrucât
aproximativ 4 000 de candidați au finalizat cu succes acest proces în anul 2011.

10
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

7) Dezvoltarea studiilor cu frecvență redusă

Figura 8: recunoașterea formală a statutului studenților și/sau a programelor cu frecvență

redusă în țările europene, 2012/13

Există o singură formă de

studii

Statutul studenților și/ sau

al programelor cu
frecvență redusă este
recunoscut în mod formal

Sursa: Eurydice.

Înțelegerea Una dintre cele mai întâlnite abordări pentru adaptarea învățământului superior la nevoile
conceptului de studii celor care nu pot urma studiile tradiționale 'de zi' este aceea de a oferi studenților
cu frecvență redusă posibilitatea de a urma o formă diferită de studii. Cu toate acestea, înțelegerea unor termeni
diferă de la o țară la precum studii 'de zi' sau 'cu frecvență redusă' variază foarte mult de la o țară la alta.
alta și, uneori, chiar în Majoritatea țărilor europene oferă studenților posibilitatea de a-și organiza studiile de o
aceeași țară
manieră mai flexibilă, comparativ cu învățământul tradițional de zi. În câteva țări (de
exemplu, Spania, Italia și Slovenia), documentele oficiale se referă la studiile cu frecvență
redusă, permițând însă instituțiilor de învățământ superior definirea exactă a acestora. O
situație similară poate fi observată în Norvegia, unde studenții se pot înmatricula la studii
de zi sau cu frecvență redusă, însă volumul de muncă aferent fiecărei forme de studii este
definit în mod individual și prevăzut într-un plan individual de învățământ.

Studiu de caz: Comunitatea flamandă din Belgia

În Comunitatea flamandă din Belgia, formele
alternative de studii nu sunt concepute ca fiind
'de zi' și 'cu frecvență redusă', însă studenții pot
alege între trei forme de statut sau 'contracte': un
'contract de diplomă' pentru studii complete,
finalizate cu obținerea unei diplome, un 'contract pentru credite' în cazul
studiilor finalizate cu obținerea unui număr limitate de credite și un 'contract
de examinare' pentru forma de studii în care studenții nu participă la cursuri,
ci doar la examene, cu scopul de a obține un număr limitat de credite.

11
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

Figura 9: Impactul statutului formal al studenților asupra dispozițiilor financiare asociate cu studiile de
învățământ superior, 2012/13

a) Impact asupra taxelor b) Impact asupra sprijinului financiar

Studenților care au un statut alternativ: Studenții care au un statut alternativ:

Nu li se solicită contribuții financiare private mai mari Sunt eligibili pentru același nivel de asistență financiară

Este posibil să li se solicite contribuții financiare private mai mari Sunt eligibili pentru un nivel redus de asistență financiară
Nu există studenți și/sau programe de studii recunoscute în mod formal ca Nu există studenți și/sau programe de studii recunoscute în mod formal ca
având frecvență redusă având frecvență redusă
Sursa: Eurydice.

Deși studiile cu
frecvență redusă oferă
studenților o mai mare
flexibilitate, ele
necesită adesea
contribuții mai mari
din partea studenților
Atunci când studiile cu frecvență redusă sunt analizate ca o măsură potențială pentru
extinderea participării către noi grupuri țintă, una dintre interogațiile centrale este aceea
dacă și în ce măsură acestea au impact asupra aspectelor financiare legate de studii –
cuantumul taxelor și eligibilitatea pentru asistență financiară. În aproape jumătate dintre
țări, studiile cu frecvență redusă sunt asociate cu un nivel superior al contribuțiilor private,
în raport cu studiile tradiționale. În majoritatea țărilor în care studenții cu frecvență redusă
plătesc sau este posibil să plătească taxe mai mari, asistența financiară de care aceștia pot
beneficia este, de asemenea, limitată.
8) Dezvoltarea serviciilor de orientare pentru viitorii studenți
În Europa, regula este de a beneficia de orientare în alegerea programelor educaționale
adecvate, fiind oferită în mod gratuit tuturor elevilor și studenților. Furnizarea unei
orientări de calitate persoanelor aflate în etapa de formare a vieții lor este în mod clar
esențială într-o lume în care cererea de studii superioare este în creștere, iar mulți dintre
noii studenți au puține puncte culturale de referință în cadrul mediului familial, care să îi
ajute la stabilirea unui parcurs academic adecvat.
Orientarea poate fi esențială pentru a-i sprijini pe studenți să se adapteze la un mediu nou,
să își clarifice așteptările și să interpreteze experiența de învățământ superior. Serviciile de
orientare acordate viitorilor studenți pot, de asemenea, să reducă abandonul cauzat de
așteptări nerealiste în primul an.

12
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

Care sunt principalele provocări în

calea retenției studenților?
Definiția retenției studenților:
Măsura în care studenții rămân în cadrul unei instituții de învățământ superior și
progresează către finalizarea programului de studiu într-un interval de timp dat.

Retenția studenților reprezintă un indicator cheie de performanță pentru sistemele de

învățământ superior și, de asemenea, o chestiune de justiție socială pentru a se asigura
că cei care acced în învățământul superior, ca parte a agendei de extindere a participării
sunt susținuți în mod corespunzător pentru a reduce riscul de nefinalizare.
Îngrijorarea față de nivelurile de nefinalizare a studiilor a crescut în multe țări, rata
medie în cadrul Spațiului European al Învățământului Superior (SEÎS) indicând faptul
că aproape unul din trei studenți care încep un program nu îl finalizează.
Comunicarea din 2011 privind Agenda de modernizare a sistemelor de învățământ
superior din Europa subliniază faptul că pentru creșterea nivelului de studii superioare
este necesar un dublu accent pus pe extinderea accesului și a participării la
învățământul superior (aducerea mai multor persoane în sistem) și îmbunătățirea ratelor
de finalizare (asigurându-se că sunt cât mai puțin posibil studenți care abandonează
studiile). Pentru a îmbunătăți retenția, este important ca instituțiile de învățământ
superior să identifice și să sprijine nevoile specifice ale studenților. Cercetările indică
faptul că ar trebui să se acorde o atenție deosebită studenților din primul an și
dezvoltării competențelor acestora. Furnizarea de informații, consiliere și orientare este
una dintre intervențiile cheie pentru a sprijini retenția și succesul studenților.

1) Dezvoltarea politicilor, obiectivelor și acțiunilor naționale

Obiectivele referitoare Deși țările sunt preocupate de irosirea resurselor - atât umane cât și financiare –
la retenție sunt rareori generate de nefinalizarea studiilor, câteva țări au dezvoltat politici pentru a aborda acest
axate pe studenții mai aspect în mod direct. Stabilirea de obiective este rar identificată în ceea ce privește
expuși riscului de grupurile de studenți mai expuși riscului de abandon. Tendința este mai mult către
abandon definirea unor obiective mai generale de îmbunătățire a ratelor de finalizare.
Cu toate acestea, evoluțiile politicilor pot fi văzute în raport cu finalizarea programelor
de studii într-un interval de timp obișnuit. Limitarea timpului necesar pentru obținerea
diplomei este adesea văzută ca un element-cheie al unei agende de îmbunătățire a
eficienței în utilizarea finanțelor publice. Taxele și asistența acordată sunt adesea
utilizate pentru a încuraja studenții să finalizeze studiile într-o perioadă limitată de
timp. De exemplu, studenților din 26 de țări li se poate solicita să plătească taxe
suplimentare, în cazul în care depășesc perioada de timp normală de studii, în timp ce,
în 18 țări, studenții cărora li se acordată subvenții continuă să fie eligibili pentru un
astfel de sprijin numai în cazul în care finalizează cu succes fiecare an sau într-o
anumită perioadă de timp definită în documentele oficiale.

13
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

2) Oferirea de stimulente instituțiilor de învățământ superior pentru

îmbunătățirea performanței

Figura 10: Impactul ratelor de absolvire asupra finanțării instituționale a învățământului

superior, 2012/13

Formula de finanțare

Mecanisme bazate pe
performanță

Finanțare acordată cu
scopuri specifice

Niciun impact

Nu există date disponibile

Sursa: Eurydice.

În aproximativ În anumite țări, prin politici guvernamentale se încearcă motivarea instituțiilor de

jumătate dintre țări, învățământ superior să acționeze pentru reducerea ratei de abandon. De exemplu,
creșterea ratelor de Belgia (Comunitatea flamandă) subliniază finanțarea rezultatelor instituțiilor de
absolvire nu are
învățământ superior, oferind astfel un stimulent financiar pentru instituțiile de
niciun impact asupra
învățământ superior care acordă atenție retenției studenților. Austria include acțiunile
finanțării instituțiilor
de învățământ de combatere a abandonului în acordurile de performanță încheiate cu universitățile.
superior Cu toate acestea, este interesant de observat că îmbunătățirea ratelor de absolvire sau
de abandon nu ar avea niciun impact asupra finanțării instituțiilor, în jumătate dintre
sistemele europene de învățământ superior.
De asemenea, nu există exemple de țări care monitorizează parcursul studenților după
abandonarea învățământului superior.

14
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

Care sunt principalele provocări în calea

capacității de inserție profesională și a
tranziției către piața muncii?

Definiția capacității de inserție profesională:

O combinație de cunoștințe, competențe și atribute personale care oferă
absolvenților mai multe șanse de a obține locuri de muncă și de a progresa în
carieră.

Europa a stabilit un Capacitatea de inserție profesională joacă un rol central în strategia Comisiei
indicator pentru Europene de reformă a învățământului superior și reprezintă un pilon central, atât în
capacitatea de inserție Strategia Europa 2020 (Comisia Europeană, 2010) și în Cadrul Strategic 2020
profesională a
('ET 2020') ( 2). În Cadrul Strategic ET 2020, Consiliul Uniunii Europene a adoptat în
absolvenților
anul 2012 un indicator privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților ( 3).
Conform acestui indicator, 'Până în 2020, proporția de absolvenți angajați (cu vârste
cuprinse în 20 și 34 de ani) care au părăsit sistemul de educație și de formare
profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință ar trebui să fie de cel puțin
82 %' ( 4). În condițiile în care, în acest context termenul 'absolvenți' se referă nu numai
la absolvenții de învățământ superior, dar și la cei de învățământ secundar superior sau
post-secundar, cu calificări non-terțiare, atât autoritățile publice, cât și instituțiile de
învățământ superior au un rol important în realizarea acestui obiectiv.
Aspectele implicate de politicile cu rol în capacitatea de inserție profesională au un
dublu aspect. În primul rând, este crucial să fie întărită capacitatea de inserție
profesională a tuturor studenților, iar acesta a fost identificat ca și aspect important
pentru toate autoritățile publice, precum și pentru agenda UE 2020. De asemenea, este
necesar să fie recunoscut faptul că inserția profesională reprezintă un element integral
al agendei pentru extinderea participării în învățământul superior. Extinderea
participării nu se oprește la asigurarea accesului studenților din grupuri
subreprezentate, ci trebuie să includă și măsuri care să asigure că acești de studenți
finalizează studiile și să parcurg o tranziție de succes către piața muncii.

(2) Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (‘ET 2020’),
OJ 2009/C 119/02, 28.5.2009.
(3) Concluziile Consiliului din 11 mai 2012 privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților educației și formării profesionale, OJ 2012/C 169/04,
15.6.2012.
(4) Ibid., p. 10.

15
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

1) Implicarea angajatorilor

Figura 11a: Implicarea angajatorilor în dezvoltarea Figura 11b: Implicarea angajatorilor în procesul de
curriculumului, 2012/13 predare 2012/13

Figura 11c: Implicarea angajatorilor în planificare și

gestionare, prin luarea deciziilor sau organisme
consultative, 2012/13

Implicare necesară

Implicare tipică

Implicare redusă sau inexistentă

Autonomie regională

Sursa: Eurydice.

16
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

Există diferite O modalitate importantă pentru a asigura relevanța învățământului superior pe piața
modalități de a implica muncii este prin consultarea sau implicarea angajatorilor, a organizațiilor patronale și
angajatorii și de oferi a reprezentanților mediului de afaceri în diferitele etape de dezvoltare și evaluare a
informații privind
programelor de studii din învățământ superior. După cum ilustrează figurile,
piața muncii pentru
angajatorii sunt mai des implicați in luarea deciziilor sau în organismele consultative
învățământul superior
decât în dezvoltarea curriculumului sau în predare.

2) Sporirea numărului de programe de formare profesională și stagii

de practică
Majoritatea țărilor nu Programele de formare profesională și stagiile de practică reprezintă elemente cheie
monitorizează pentru creșterea capacității de inserție profesională a absolvenților, existând dovezi ale
participarea faptului că studenții care au participat la programe de formare profesională înainte de
studenților la
absolvire au șanse mai mari de a găsi un loc de muncă decât colegii lor care nu au o
programe de formare
experiență de muncă relevantă.
profesională sau stagii
de practică Cu toate acestea, în majoritatea țărilor ponderea studenților care participă la programe
de formare profesională sau la stagii practice nu este cunoscută. În rândul țărilor în
care există date disponibile, participarea este printre cele mai ridicate în Finlanda,
unde toate cursurile politehnice din primul ciclu includ cel puțin trei luni de stagii
practice de lungă durată, formarea practică fiind obligatorie pentru obținerea unora
dintre diplomele de licență. De asemenea, participarea este relativ mare în Lituania și
Letonia.
Multe țări oferă stimulente financiare instituțiilor de învățământ superior și
angajatorilor deopotrivă pentru a crește numărul de stagii disponibile. Cu toate
acestea, inițiativele specifice adresate studenților dezavantajați există numai în Regatul
Unit (Anglia).

17
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

3) Asigurarea unei orientări în carieră de înaltă calitate

Figura 12: Furnizarea serviciilor de orientare în carieră pe parcursul întregului ciclu academic, 2012/13

BE fr BE de BE nl BG CZ DK DE EE IE EL ES FR HR IT CY LV LT
HEI       :         
Extern   :     
HU MT AT PL PT RO SI SK FI SE UK IS LI ME NO TR
HEI                
Extern         

 Toți studenții  O parte dintre studenți

Sursa: Eurydice.

Serviciile de orientare în
carieră rareori vizează
studenții dezavantajați
Orientarea în carieră și mentoratul studenților reprezintă o altă modalitate care a
dovedit că sporește capacitatea de inserție profesională a absolvenților, și este
considerată ca fiind deosebit de importantă pentru persoanele care nu se încadrează
în modelul clasic de student. Cu toate acestea, singurele țări care au raportat servicii
de orientare specifice sunt Grecia și Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de
Nord). În Grecia, birourile responsabile cu orientarea în carieră și consilierea
furnizează servicii specifice pentru studenții și absolvenții care provin din grupuri
sociale vulnerabile, pentru a dezvolta calificările profesionale ale acestora și pentru a
sprijini integrarea lor profesională. În Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda
de Nord), studenții cu dizabilități sunt sprijiniți în mod în special pentru a se asigura
că au acces la aceleași servicii ca și ceilalți alți studenți.

Studiu de caz: Grecia: Universitatea de Studii

economice și afaceri din Atena (AUEB)
AUEB a furnizat dovezi clare de schimbare asupra
modului în care schimbarea pozitivă poate fi
stimulată de un mediu economic, politic și social
negativ. Universitatea s-a confruntat cu provocarea
de a sprijini capacitatea de inserție profesională a studenților într-o realitate în
care, începând cu anul 2008, piața forței de muncă la nivel național s-a
prăbușit. Studenții au fost forțați să își schimbe radical așteptările în raport cu
piața muncii. Cu puține șanse de inserție profesională în mediul public, sau
chiar de a obține un loc de muncă tipic pentru absolvenți în sectorul privator,
aceștia au devenit tot mai interesați în crearea unor noi forme de angajare
pentru ei înșiși și se sprijină reciproc în dezvoltarea competențelor relevante.
În consecință, în cadrul Universității a avut loc o schimbare semnificativă,
asistența fiind canalizată către un mix dinamic de servicii axate pe
capacitatea de inserție profesională și pe spiritul antreprenorial. Această
evoluție a fost orientată de către personalul academic cu experiență, fiind
asigurată astfel legătura cu activitatea didactică și de cercetare din cadrul
Universității.

18
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

4) Monitorizarea intrării absolvenților pe piața muncii

Figura 13: Studii pentru monitorizarea evoluției absolvenților, 2012/13

Studii periodice la nivelul

sistemului educațional

Studii ad-hoc la nivelul

sistemului educațional

Studii instituționale

Nu se realizează
monitorizarea evoluției
absolvenților

Sursa: Eurydice.

Țările ar putea utiliza Studiile cu privire la absolvenți bazate pe auto-evaluarea acestora reprezintă, în
mai bine studiile de prezent, cele mai precise instrumente disponibile pentru evaluarea capacității de
monitorizarea evoluției inserție profesională. Studiile de monitorizare a carierei nu oferă numai mijloacele de
absolvenților
a măsura procentul celor care găsesc un loc de muncă după absolvire, dar pot descrie
și calitatea locurilor de muncă, durata perioadei de căutare a locului de muncă,
satisfacția absolventului cu privire la acesta și concordanța dintre competențele
absolvenților și cerințele de șa locul muncă. În plus, ele sunt adecvate pentru a
identifica diferențele dintre perspectivele de intrare pe piața forței de muncă ale
studenților "tradiționali" și ale celor "non-tradiționali".
În 14 sisteme educaționale există studii periodice la nivel național/regional, în timp ce
studiile ad-hoc naționale/regionale sunt realizate în șase sisteme.
Cu toate aceste, doar în câteva sisteme educaționale autoritățile utilizează în mod
sistematic informațiile colectate prin intermediul studiilor privind absolvenții. Cel mai
adesea, studiile privind absolvenții sunt utilizate pentru asigurarea calității sau în
cadrul altor procese de evaluare a programelor de studiu din învățământul superior (de
exemplu, în Estonia, Spania, Franța, Italia, Polonia, Slovacia, Regatul Unit, Islanda și
Norvegia).

19
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

5) Evaluarea performanței

Figura 14: Criteriile referitoare la capacitatea de inserție profesională în procedurile de

asigurare a calității, 2012/13

Criteriu necesar

Criteriu opțional

Nu este luat în
considerare

Sursa Eurydice.

În majoritatea țărilor, Asigurarea calității reprezintă un mecanism important prin intermediul căruia
capacitatea de inserție autoritățile educaționale pot încuraja instituțiile de învățământ superior să sporească
profesională este luată inserția profesională a absolvenților. În majoritatea țărilor, instituțiile de învățământ
în considerare pe
superior sunt obligate să transmită agențiilor pentru asigurarea calității informații
parcursul proceselor
referitoare la capacitatea de inserție profesională înainte de acreditarea programului
de asigurare a calității
sau pentru evaluarea continuă a instituțiilor și/sau a programelor. Aceste informații se
pot baza și pe studiile privind absolvenții.
Standardele de calitate bazate pe capacitatea de inserție profesională se pot axa pe o
varietate de aspecte. În mod obișnuit, instituțiilor de învățământ superior li se poate
solicita să:
• demonstreze ca programele lor sunt relevante pentru ca piața forței de muncă
să răspundă cererii existente;
• ofere dovezi ale faptului că implică angajatorii sau includ perspectivele
angajatorilor în dezvoltarea programelor;
• transmită periodic date referitoare la angajarea absolvenților sau să dovedească
faptul că implementează un sistem de monitorizare.

20
 Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

Figura 15: Implicarea angajatorilor în asigurarea externă a calității, 2012/13

Implicare necesară

Implicare tipică

Implicare redusă sau

inexistentă

Nu există date

Sursa: Eurydice.

În aproape jumătate O altă modalitate a se asigura că pe parcursul procesului de evaluare sunt luate în
din țări angajatorii considerare criteriile privind capacitatea de inserție profesională este participarea
participă la procesele angajatorilor la procedurile de asigurare externă a calității. În aproape jumătate din
de asigurare externă a
sistemele educaționale, angajatorii participă la procesele de asigurare externă a
calității
calității.

Observații finale
Raportul care stă la baza acestei Sinteze Eurydice analizează aspectele legate de
acces, retenție și capacitatea de inserție profesională din perspectiva studenților, ca și
temă de politici interdependente. Deși există o serie de dezvoltări pozitive,
constatările revelează și multe provocări. În special:

Deși multe țări conștientizează faptul că există diferite provocări legate de

grupurile de studenți dezavantajați, puține dintre ele au dezvoltat priorități
concrete de politică educațională, strategii, ținte și măsuri.

Constatările și monitorizarea sugerează ca este încă necesar de realizat un

progres semnificativ, în condițiile în care este imposibil de oferit în întreaga
Europă o imagine bazată pe evidențe.

21
Sinteza Eurydice, Modernizarea Învățământului Superior în Europa

Multe țări ar putea lua în considerare dezvoltarea de sisteme prin care să

asigure recunoașterea învățării anterioare pentru a sprijini toți studenții, în
special pe cei dezavantajați.

Deși ratele de abandon în învățământul superior sunt inacceptabil de ridicate,

în multe țări există puține exemple naționale de dezvoltare a unor strategii
clare, cu obiective măsurabile, care să răspundă acestei probleme.

În învățământul superior sunt din ce în ce mai posibile forme de studii mai

flexibile. Totuși, în timp ce acest lucru poate sprijini extinderea participării,
țările trebuie să ia în considerare impactul finanțării și al asistenței pentru
studenții care beneficiază de asemenea posibilități.

Capacitatea de inserție profesională reprezintă o prioritate a politicii

educaționale, însă, din nou implicarea în acțiuni pozitive diferă de la o țară la
ala, iar în mod particular, studiile privind absolvenții ar putea fi mai bine
utilizate.

Indiferent de abordare și de măsurile adoptate în legătură cu capacitatea de

inserție profesională, țările tind să ignore impactul potențial asupra
studenților dezavantajați.

Agenda pentru extinderea participării nu este încă aplicată de către guverne

și instituțiile de învățământ superior ca o abordare coerentă în materie de
politică educațională, care să implice accesul, retenția și capacitatea de
inserție profesională.

Referințe
Comisia Europeană, 2010. Comunicarea Comisiei 'Europa 2020: O strategie europeană
pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii'. COM(2010) 2020 final.
Comisia Europeană, 2011. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind 'Sprijinirea creșterii
și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ
superior din Europa''. COM(2011) 567 final.
Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, Eurostat & Eurostudent, 2012. Spațiul European al
Învățământului Superior în 2012: Raportul de implementare a Procesului Bologna.
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.
Thomas, L. and Jones, R., 2007. Embedding employability in the context of widening
participation. ESECT Learning and Employability Series 2, York: Higher Education Academy.
Yorke, M., 2006. Employability in higher education: what it is – what it is not. ESECT
Learning and Employability Series 1, York: Higher Education Academy.

22
 EC-04-14-926-RO-N
Sarcina Rețelei Eurydice este de a înțelege și de a explica modul în care sunt organizate și funcționează diferitele sisteme
educaționale din Europa. Rețeaua furnizează descrieri ale sistemelor naționale de educație, studii comparative dedicate
unor teme specifice, indicatori și statistici. Toate publicațiile Eurydice sunt disponibile în mod gratuit pe site-ul Eurydice
sau, la cerere, în format tipărit. Prin activitatea sa, Eurydice își propune să promoveze înțelegerea, cooperarea,
încrederea și mobilitatea la nivel european și internațional. Rețeaua este formată din unități naționale situate în țări
europene și este coordonată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură a UE. Pentru mai multe
informații despre Eurydice, vă rugăm accesați http://ec.europa.eu/eurydice.