TEMA DE CASA

Să se proiecteze o instalaţie de recuperare a căldurii gazelor combustibile reziduale

(deşeu - gaz cocserie), la un consum de 1000 m 3N gaz, dotată cu un recuperator prin radiaţie
cu circulaţie unilaterală, construcţie metalică, pentru care se cunosc următoarele date:

a) Debitul de aer raportat la starea normală: Da= 1000-Lreai [m3N/h]

b) Debitul de gaze arse raportat la starea normală: Dg= 1000-vga [m3N/h]
c) Compoziţia amestecului gazos combustibil:
gaz de cocserie (gc) = 25 + x = …..[%]
gaz de furnal (gf) = 100 - gc = ……[%]
c) .temperatura aerului la intrare în recuperator: t'a = 25 [°C]

d) .temperatura aerului la ieşirea din recuperator: t'a = 400 + 5 • 8 = 440 [°C]

e) .temperatura gazelor arse la intrare în recuperator : tg = tr [°C]

(rezultă din calculul de ardere; tr = 0,72·tt )
f) .randamentul termic recuperator: η = 0,80
g) . schema recuperatorului : contracurent cu încălzire unilaterală

Conţinut proiect
A. partea scrisă:
- prezentarea generală a recuperatorului (descriere, construcţie, funcţionare)
- calculul arderii combustibilului;
- determinarea diferenţei medii a temperaturilor celor două fluide;
- calculul dimensiunilor secţiunii transversale a recuperatorului;
- calculul coeficientului global de schimb de căldură între cele doua fluide
■ schimbul de căldura prin convecţie
■ schimbul de căldura prin radiaţie
suprafaţa de încălzire a recuperatorului;
- calculul înălţimii recuperatorului;
- dimensionarea izolaţiei refractare exterioare ;
- indicatori tehnico-economici de funcţionare a recuperatorului.

Data primirii temei: Data predării temei:

03-10-2016 09-01-2017

Student: ________________ Îndrumător

An III, grupa 430331 IPMI Conf. Dr. ing. Adrian VASILIU

2
 RECUPERATOR METALIC PRIN RADIAŢIE

1. Noţiuni generale
Prin recuperator se înţelege un schimbător de căldură care prezintă următoarele
caracteristici principale:
 recuperează o parte a căldurii gazelor rezultate din arderea unui combustibil, care se
evacuează dintr-o instalaţie pirotehnologică;
 căldură recuperată folosește la preîncălzirea aerului de ardere sau a combustibilului
gazos;
 gazele de ardere care cedează căldură sunt separate de fluidul gazos ce primeşte căldură
printr-un perete metalic.
Instalaţiile de recuperare pot fi:
 cu funcţionare continuă : recuperatoare ;
 cu funcţionare discontinuă : regeneratoare.
După modul cum sunt construite şi materialul din care se execută, se împart în:
 recuperatoare metalice de convecţie realizate din tuburi netede (STAS 9377-80) de oţel,
din plăci, termobloc, cu proeminenţe aciculare sau nervuri, tubulară cu miez total sau
parţial activ ;
 recuperatoare metalice de radiaţie cu sau fără elemente tubulare ;
 recuperatoare ceramice realizate din elemente tubulare sau din blocuri ceramice.
Recuperatoarele metalice de radiaţie se utilizează atât la cuptoarele mari, cât şi la cele
mici, la care temperatura gazelor de ardere depăşeşte 900...1000°C. Un recuperator de radiaţie
este alcătuit, în principiu, din două tuburi, exterior şi interior cu diametru mare si aşezate
concentric. Materialul din care sunt confecţionate este tablă de oţel refractar. Gazele scaldă cele
două tuburi sau numai tubul interior, iar aerul trece printre cele două tuburi cu o viteză de minim
20...30 m/s.

Recuperatoare prin radiaţie. Construcţie. Funcţionare.

Recuperatoarele prin radiaţie sunt construite astfel încât cea mai mare parte din fluxul
termic cedat de gaze se transmite prin radiaţie. Acest lucru se realizează în primul rând prin
valoarea ridicată a temperaturii gazelor în recuperator,ştiut fiind că fluxul radiat de gaze este
proporţional cu (Tg/100).

3
 Fig. 1. Recuperator prin radiaţie
1- coş evacuare gaze;2- clapetă reglaj gaze;3- recuperator convectiv;4- recuperator tubular cu
țevi prin radiaţie;5- izolaţie termică;- stâlpi de susţinere;6- fundaţie;- arzător;7- ventilator aer;8-
coş aspiraţie aer;9- clapetă reglare aer.

Pe de altă parte se asigură gazelor o secţiune relativ mare, astfel încât raza medie de
radiaţie a corpului gazos din recuperator să fie cât mai mare, pentru a rezulta o valoare cât mai
mare a factorului energetic de emisie,e g, al gazelor. De asemenea, pentru intensificarea
transferului de căldură de la perete la aer, acesta trebuie să circule cu viteze de ordinul a 20...30
m/s. Prin aceasta, încărcarea termică a peretelui la recuperatoarele prin radiaţie poate fi de circa 5
ori mai mare decât la recuperatoarele convective, cu condiţia ca recuperatorul să fie construit din
oţeluri ce rezistă la temperaturi înalte, temperatura maximă de intrare a gazelor se poate apropia
de 1600°C.
Recuperatoarele metalice prin radiaţie se pot asocia atât cuptoarelor mari cât şi celor mici,
care pot asigura produselor arderii temperaturi de evacuare de cel puţin 900°C.

Recuperatorul prin radiaţie este alcătuit din două tuburi,unul exterior şi celălalt interior, dispuse
concentric. Gazele de ardere pot trece numai prin tubul interior - încălzire unilaterală (fig.2.) cât
şi prin cel exterior realizându- se încălzirea bilaterală (fig. 3). Aerul circulă cu o viteză de 20 -
30 m/s prin spaţiul dintre cele două tuburi fiind
ghidat de o spirală.
Tubul interior este turnat din fontă cenuşie având
suprafaţa în contact cu gazele arse, iar suprafaţa în
contact cu aerul prezintă la unele
recuperatoare nişte nervuri cu înălţimea de 10 mm
şi distanţate la 10 mm.
Tubul exterior este din tablă de oţel peste
care se aşează izolaţia. Recuperatorul se
poziţionează de obicei deasupra
cuptorului (focarului) astfel încât aerul şi gazele de ardere să circule în direcţia verticală.

&
I

Gaze

Fig.2. Cu încălzire unilaterală.Fig.3. Cu încălzire bilaterală

4
 1.1. Avantajele şi dezavantajele recuperatoarelor cu radiaţie

Principalele avantaje ale recuperatoarelor prin radiaţie faţă de recuperatoarele convective sunt:
- încărcarea termică a suprafeţei de schimb de căldură este mai mare de 4-5 ori la recuperatoarele
cu radiaţie;
- recuperatoarele prin radiaţie permit ca temperatura gazelor de ardere la intrarea în recuperator,
să ajungă până la aproximativ 1600 °C faţă de 1100 °C cât se admite la recuperatoarele convective;

5
 - pierderea suplimentară de presiune pe traseul gazelor de ardere este neglijabilă, iar
viteza gazelor de ardere nu influenţează transmiterea căldurii în recuperator.
Dezavantajele recuperatoarelor prin radiaţie:
- randamentul recuperatorului variază sensibil o dată cu variaţia temperaturii gazelor de
ardere;
- randamentul este scăzut iar temperatura gazelor de ardere la evacuare este de circa
650°C, aceasta necesitând amplasarea în serie a unui recuperator convectiv;
- necesită oţeluri aliate pentru confecţionarea tubului interior.

II. CALCULUL ARDERII COMBUSTIBILULUI

1) . Compoziţia amestecului combustibil

gaz de cocs (gc) = 33%

gaz de furnal (gf) = 67%

Compoziţia chimica a gazelor este prezentata in tabelul de mai jos:

Denumirea Compoziţia volumica %
gazelor CO H2 CH4 C 2H 4 H2S C02 o2 N2
Gaz de cocs 6 52 28 2 0,3 4 0,5 7,2
Gaz de furnal 27,5 3 - - -
10 -
59,5
33% gc; 67% gf 20,405 19,170 9,240 0,660 0,099 8,02 0,165 42,241
%CO = (33-6 + 67-27,5 )/100 = 20,405 %H2 = (33-52 + 67-3)/100 = 19,170 %CH4 = (33-28
+ 67-0)/100 = 9,240 %C2H4 = (33-2 + 67-0)/100 = 0,660 %H2S = (33-0,3 + 67-0)/100 =
0,099

%C02 = (33-4 + 67-10)/100 = 8,02

%02 = (33-0,5 + 67-0J/100 = 0,165
%N2 = (33-7,2 + 67-59,5)/100 =
42,241

6
Verificare:

20,405+19,170+9,240+0,660+0,099+8,02+0,165+42,241 = 100%

2) . Reacţii de ardere:

H2 + 1/2 02 -» H20 CO +
1/202 C02
H2S + 3/202 -► S02 + H20 CH4
+ 202 — C02 + 2H20 C2H4 + 302
2C02 +
2H20

3) . Cantitatea de aer necesara si reala pentru arderea unitatii de

combustibil:

Omin = 1/100 [ 1/2-CO + 1/2 H2+ 3/2 H2S + 2CH 4 + 3C 2 H 4 - 02]

Omin = 1/100 [ 1/2-20,405 + 1/2-19,170 + 3/2-0,099 + 2-9,240 + 3-0,660 - 0,165] O min =

1/100 [ 40,3955 - 0,165] = 0,4023, [ m3N oxigen/m3N cb.]

Lnec = (100/21) ■ Omin, [ m3N aer/m3N cb.]

Lnec = (100/21) • 0,4023 = 1,9158, [ m3N aer/m3Ncb.]

Lreai = Lee ■ A [ m3N aer/m3N cb.]

Leai = 1,9158 • 1,05 = 2,0116 , [ m3N aer/m3Ncb.]

4) . Cantitatea de gaze arse rezultate în urma arderii unităţii de combustibil:

Vco2 = (C02' + CO +m CmHn) /100;[ m3N C02/iti3n cb]

VCo2 = (8,02 + 20,405 + 9,240 + 2- 0,66 )/100 = 0,38985 ; [ m 3N C02/m3Ncb ]

Vh20 = ( H20' + H2 + H2S + n/2-CmHn) /100 ; [ m3N H20/m3Ncb ]

7
VH20 = (19,17+0,099+2-9,24+2-0,66 ) /100 = 0,39069 ; [ m 3N H20/m3Ncb ]

Vso2 = ( S02' + H2S) /100 ; [ m3N S02/m3N cb ]

VS02 = 0,099 /100 =0,00099 ; [ m3N S02/m3N cb ]

VN2 = 79/1 OO'Lreai + N'/100 ; [ m3N N2/m3Ncb ]

VN2 = 0,79- 2,0116 + 0,42241 = 2,0117 ; [ m3N N2/m3N cb]

V02 = 21/100- (A - 1) Lnec; [ m3N 02/m3N cb ]

V02 = 0,21 ■ (1,05- 1)-1,9158 = 0,0202 ; [ m3N 02/m3Ncb]

Vga = Vc02 +VH20 +VS02 +VN2 +VO2 ! [ H13N ga/m3N Cb ]

Vga = 0,38985 +0,39069 +0,00099 +2,0117+0,0202 = 2,81 [ m3N ga/m3Ncb ]

5). Participatia fiecărui gaz în volumul gazelor arse:

Xco2 = (VC02/ Vga) -100 = (0,38985 / 2,81 )-100 = 13,87 %

XH20 = (VH2o/ Vga) -100 = (0,39069 / 2,81)-100 = 13,91 %

XS02 =( VS02/ Vga) -100 = (0,00099 / 2,81)-100 = 0,04 %

XN2=( XN2/ Vga) -100 = (2,0117 / 2,81 )-100 = 71,59 %

Verificare:
Xc02 + Xh20 + Xs02 + Xn2 + X02 = 13,87 + 13,91 +0,04 + 71,59+
+ 0,72 = 100%

6) . Temperatura teoretică de ardere se calculează curelatia:

J_ Qi ~ Qdis
C
smga X Vga

8
tt = (9158,39 - 183,17 ) / (1,6764 -2,81 ) = 8975,22 / 4,7107 = 1905 °C unde:
- Q, este puterea calorifică a amestecului de combustibil, [kJ/m3N.cb]
- Qdis= cantitatea de căldură pierduta la disocierea moleculelor ( 2-3% Qj )
- csmga - căldura specifica medie a gazelor arse
c
smga = Xxi ‘ci ;[kJ/m3N.grd]

Pentru t=1900 °C :

(anexa 2)

Csmga = (XC02'2,439 + XH20-1,925 + XN2-1,478 + X02'1,564 + XSo2-2,45)/100

Csmga = (13,872,439 + 13,91 1,925 + 71,59-1,478 + 0,72-1,564 + 0,04-2,45)/ 100

Csmga- 1,6764

Puterea calorică inferioară Qi a combustibililor gazoşi se poate calcula aproximativ

cunoscând analiza chimică elementara a gazului cu relaţia :

(anexa 3)

Qi = 12644 (CO) + 12770 (H2) + I qi (CmHn) + 25707 (H2S) , [kJ/m3N.cb]

Qi = (12644-20,405 + 12770-19,170 + 39853-9,240 + 64016-0,660 + 25707- 0,099)/ 100 =

9158,39 , [kJ/m3N.cb]

- Qdis = 2%-Qi = 9158,39 -2/ 100 = 183,17 [kJ/m3N.cb]

în care :
- (CO), (H), (CmHn), (H2S), reprezintă participatiile volumetrice ale
fiecărui component dintr-un metru cub de gaz combustibil
- qi - efectul termic al arderii hidrocarburii I in [kJ/m3N];

7) . Temperatura reală de ardere:

tr = n- tt = 0,72-1905 = 1372 °C

- n este randamentul de ardere (randamentul focarului)

9
 III. Determinarea diferenţei medii logaritmice a temperaturilor

Ecuaţia de bilanţ termic a recuperatorului :

Qa~ /?r ’Qg

sau :
DN DeN

Unde:
- Qa, Qg reprezintă cantitatea de căldura acumulata, respectiv cedata de gaze, [kJ/h]
- D si DgN reprezintă debitul de aer, respectiv debitul de gaze arse ce străbate
a
N

recuperatorul în condiţii normale, [m3N/h];

.' 3
ia ,i a - entalpia aerului la intrare respectiv la ieşirea din recuperator, în [Kj/m N]
. ' " 3
- ig ,i g - entalpia gazelor arse la intrare respectiv la ie irea din recuperator, în [Kj/m N]
- r|r - randamentul recuperatorului

DaN = 1000 ■ Lreal [m3N/h]

DaN = 1000 ■ 2,0116 = 2011,6 [m3N/h]

DgN =1000 ■ Vga [m3N/h]

DgN = 1000 ■ 2,81 = 2810 [m3N/h]

ia = C a 25
■ t’ a ( Cg25 = căldură specifica a aerului la intrare- 25° C) Calculam Ca 25 prin

interpolare:

Ca °= 1,300 (anexa 2)

Ca 100 = 1,305

Ca 100 - Ca 0 = 1,305 - 1,300 = 0,005 (valoarea caidurilor specifice pentru 100° C)

Pentru 25° C vom calcula:

100- 25 = 75° C

100°C..................0,005
75° C...................x

x = (75- 0,005)/100 x =

0,00375

1
0
Ca 25 = 1,305-0,00375 Ca 25 =

1,30125 i’a = 1,30125 ■ 25 i’„

= 32.53125

/» — r*440 ±jj I a ~~
va____________l a

Calculam Ca 440 prin interpolare:

1
1
Ca 400 = 1,330 (anexa 2)

Ca 500 = 1,344

Ca 500 - Ca 400 = 1,344 - 1,330 = 0,014 (valoarea caidurilor specifice pentru 100° C
in intervalul 400- 500° C)
Pentru 440° C vom calcula:
500 - 440 = 60° C

100° C....................0,014
60° C......................x

x= (60 ■ 0,014)/100 x =

0,0084

Ca 440 = 1,344-0,0084 Ca 440

= 1,3356 i”a = 1,3356 ■

440 i”„ = 587,6 6

i g = t’a 'Ca1372 ( t’g= tr=1372°C )

— •] Q79* / V ,r 1372 . y f* 1372, y C* 1372+ y r* 1372
+ +
'9 “ V *C02 ^C02 AH20 ^H20 *S02'V^S02 *N2'CN2 +

XO2-Co21372 )/100

i g = 1372* (13,87 Cco21372 + 13,91-CH2o11372+ 0,04-CSO211372+ 71,59 CN21372 + 0,72-Co21372

)/100

ig = 1372* (13,87 2,3376 + 13,91 1,8083+ 0,04-1,965+ 71,59 1,4347 +

0,72-1,5192 )/100

ig = 1372*161,4585/100 = 2215,21
in =2332_C
Cq1372 se calculeaza prin interpolare:
n 1372 '-'C02

(ti < t < 12) 1300 < 1372 < 1400 ti + 100 = t2 ->t2 =

100 Ct2 - Ct1 = a —>a = 2.346 -2.316 = 0,03 t2 -1 = b

1
2
— b = 1400- 1372 = 28°C 100 a
b°C---------------x => x=b*a/100=28*0.03/100=0.0084
x= 0,0084
1372 1400 1372
c‘ = C* - X Cco2 = Cco2 - X Cco2 =2,346 -

0,0084 =2.3376 Cco21372 =2,3376

r 1372 <^H20

(ti < t < 12) 1300 < 1372 < 1400

ti + 100 = t2 ->t2 = 100
Ct2 - Ct1 = a —>a = 1.815 -1.791 = 0,024 t2 -1 = b —

>• b = 1400-1372 = 28°C 100 a

b°C---------------x => x=b*a/100=28*0.024/100=0.00672
x= 0.00672

C* = C*2 - X -> CH201372= CH201400 - X CH201372 =1.815 -

0,00672 = 1.8083 CH201372 =1.8083

r 1372 ^N2

(ti < t < 12) 1300 < 1372 < 1400 ti + 100 = t2 -^t2 =
100

Ct2 - Ct1 = a ^a = 1,437-1,429 = 0,008

t2 -1 = b —> b = 1400- 1372 = 28°C

100------------a
b°c----------------x => x=b*a/100=28*0.008/100=0.00224
x= 0, 00224
pt _ pt2 v p 1372_ p 1400 v
0—0 - X —> v^N2 — v^N2 - X

CH201372 =1 437 - 0,00224 = 1,4347 Cn21372

=1,4347

n1372 ^02
(ti < t < t 2 ) 1300 < 1372 < 1400 ti + 100 = t2 -^t2 =
100
C t 2 -C t 1 = a —>a = 1.522 - 1.512 = 0,01

t2 -1 = b b = 1400- 1372 =28°C

100------------a
b°c---------------x => x=b*a/100=28*0.01/100=0.0028
x= 0, 0028

1
3
C* = C*2 - X -+ C021372 = C021400- X Co21372 =1.522 -

0,0028 = 1,5192 C021372 =1,51 92

n 1372 ^S02

(U < t< t2) 1300 < 1372 < 1400 ti + 100 = t2 -

+t2 = 100

C*2 - Ct1 = a —>a = 1.972-1.947 = 0,025

t2 -1 = b —► b = 1400-1372 = 28°C

100------------a
b° C-------------x => x=b*a/100=28*0.025/100=0,007

x= 0, 007

C‘ = Cß - x ^ Cso21372 = Cso21400- X Cso21372 =1.972 -

0,007 = 1,965 Cso21372=1,965

1
4
 Da — 1 000‘Lrea Dg= 1000'Vga

DaN = 1000 ■ Lreal [m3N/h]

DaN = 1000- 2,01 16 = 2011,6 [m3N/h]

DgN = 1000- Vga [m3N/h]

DgN = 1000 ■ 2,81 = 2810 [m3N/h]

2011-26
* (587.66 - 3600
32.5312) 3600 =2215,21-326'843 =
1691,75 0.6244
- -- - -*0.80

ig”= 1691,75

Temperatura de ieşire a gazelor din

recuperator

Acestei entalpii (i ) îi corespunde o

g

temperatură :
tg”=4 [°C] Cs
Se iniţializează căldura specifică
medie a gazelor la ieşire cu valoarea
corespunzătoare intrării în recuperator (cgm
= cgm sau c gm = csmga ) si se calculează
valoarea temperaturii de ie ire a gazelor
din recuperator, (t g). La valoarea obtinută
a temperaturii se calculează cu relaţiile de
la punctul (1) si prin intermediul tabelelor
de proprietăti pentru gaze (anexa 1) noua
valoare a căldurii specifice medii a gazelor
la ieşire, cu relaţia:

C g1 — IXi Cj
Pentru t= 1700° C

c gi =(2.404* XC02+ 1.884*XH20+

1.462*XN2 + 1,548*X02)/100 = =(2,404*

13,87+ 1,884*13,91+ 1,462*71,59 +

1,548*0,72)/100 =
= 165,329/100 = 1.6533

c gi=1,6533
=1023 [°C]
1691,75
tg”= =1023 [ ° C ] 1,65329

Se calculează entalpia gazelor la

ieşire cu relaţia:
i"gi = c'g1 * t’ g , [kJ/m3N]

igi=1,6533*1023 =1691,74 i"g1 =1691,74

Daca eroarea procentuală s dintre entalpia

gazelor la ieşire determinată din ecuaţia de
bilanţ si valoarea calculată cu relaţia de mai
sus este mai mare de 1 % (£ > 1 %), se reia
calculul
£= h_hL* 1 0Q =
1691,75 -1691,749 *1QQ_ 10=0.053
4 1691,75 1880
s = 0.000059 =>
s<1%

Diferenţa medie logaritmică a

temperaturilor

Diferenţa de temperatură între cele doua

fluide, variază de-a lungul suprafeţelor de
încălzire după o lege exponenţială, si se
determină ca o diferenţă medie logaritmică
(t m ). Valoarea mărimii tm este funcţie de
schema de circulaţie a celor doua fluide si se
calculează cu relaţia din tabelul 1 în funcţie de
sensul de circulaţie a gazelor (dată prin tema
de proiect)
 Circulaţia gazelor in contracurent

Schema de circulaţie a gazelor in Relaţia de calcul

__________recuperator___________
Graficul tenprteraturilor pentru cele
doua fluide

tg”
ta

1
_ (tga ta" ) — (tga'—ta)
tm------
t'ga-ta"

t In
t11 ga — f a

ta
A t m _ itga'-ta'')-{tga"-ta') _ (1372
- 440) - (1023 - 25) = Q
, t'ga-ta"

, 1372-440
In-----------
-------------In
t''ga-t'a
Atm=965°C
t a'=25°C t”a=440°C
t’ga=tr=1372°C
t”ga=1023°C

1
9