12n Ioenn Popescu

REFERINTE BIBLIOGRAFICE
B a u d r i l l a r d , J e a n ,L e s r l s t h e n tdec s o b j e t s , l nc o t t s o t t r t t t t l t idoens s i g n e s ,
Ed. Gallimard, Paris,1968
Campbell, Joseph,T/r Masks oi Cod: PrinritizteMythology,Penguin Books,
New York, 1969
Kandinsky, Wassili, Sytirituttlulir arta, Ed. Meridiane, Br-rcureqti, 1994
Wilson, Rowan, TheMhtd, Life-Time Books,New York, 1972
{MAGINEA, PREZENTAA UNUI TARAN ABSENT

RECAPITULARE PRIN PRIVIRE

imaginea plasticA,fotograficd qi filmica inregistreazAsegmente

ie reaiitate evanescentaqi pastreazaastfel o lume a clipei, care
.rmAne prezentAla nivelul percepliei vizuale, prin transformarea
ei in obiect de memorie. Fixarea realitatii imediate in irnagine, fie
iceastagraficd, picturald, fotograficd sau filmica, devine un mijloc
-ieiuptA cu moarteade fapt a unui trait imanent;in Acestfel, disparilia
;i consecinfaei, absenla/sunt contrazisede procesulde anamneza
;e care-l declanqeazaprivitul imaginii. Clipa fragmentara,repre-
rentatd in imagine, readuce in realitateaprezenta, chiar daca fara a
,mplica perceplia ei vizuala propriu-zis6, o iume a contexteiorde loc,
r.ietimp, de relagii interumane, de persoane gi obiecte; aceste
,magini-anamnezar,urcatoarepe firul memoriei, contureazi mereu
aite hotare de lume, in funclie de interpretareacelui carele foioseqte.
Lumea sfArgituluide secolal XIX-lea qi a inceputului de secolXX
;:stegi ea pastratA in viala prin fotografie, desen, picturd, film,
-econstituiri spectacole,media audio-vizuale.
/
{maginile vizuale menfionate mai sus sunt produsul unei crealii
,-'omunea subiectulul(cel careapareqi/sau evolueazain imagine),a
tutorului (fotograful, pictorul, etnologul, regizorul spectacoiului
fotografiatsa,ufilmat sau al filmului) qi a receptorului(privitorul sau
pectatorul).In consecinfd,imaginea careactuaiizeazdpr ezen(alumii

I Pentru analiza unui astfel de proces,vezi Manolescu, A, Icorressans

,rsage,
Martor,4,Edimpres,Bucuregti,7999,pp. 101-125.

i35 XoeNaPoplscu
unui timp trecut este rezultanta a trei priviri coniugate,ale caror
focarese afla Ia distanlc ciiferitein timp Etspaliu.
Estede ia sine in[elesia produseie,,artistice"sau ,,documcntare"
- pentru ca nici unul nu ramAnestrict qi exclusivadecvatscopuiui
deciaratpentru carea fost facut sau inten[ei autorului, sunt cleparte
de a reprezentain mod obiectiv stareade fapt a momentului. Mai
ciegrabiele pun in scenAo anumitd perspectivhasupraaceleircaiitali,
o perspectivadictata de mentalitateaqi moda epocii, de discursui
p.r.irticpe careacesteal-au impus Ei, nu in ultimul rAnd, de feiul cum
se rasfiang toate acesteaasupra subiectuluiqi asupra privitorului.
Condilia existen{eiimagirrii esteposibilitatea percepliei. Aceasta
presupunein primul rdnd prezenla iuminii: ,,lla lumidrc] rend en
etfet les chosesvisibles sanspour autant 6tre en soi visible, sansse
rnettreen avant,sansproduire dans i'apparenceune Presence qui
arr6tele regard et, de surcroit,sans se pr6ter A une mise en scene auto-
ref6rentielle"2.
in al doilea rAnd, percepliapresupune,cum spunean, nu doar
existenla vdzului (condilie primara a privirii), ci r'i intentia subiec-
tuiui, a autorului gi a privitoruiui de a (se)comunicain mod inteli-
sibii. O reprezentareplasticaexpiicitAa accstuifenomeuestepictura
jui Maerten van Heemskerck,st'|nttLlLucapictfrndportrctulFecionrei,
realizatain anul 15533;van HeemskerckinregistreazaamAnuntit
diferenlele apirrute pe calea crea!iei, de la modeiul natural ia
imaginearealiiata de Evansheiistpe suportul de pAnza;pe suprafa!a
acesteiainsd,prezenfaceamai puternicA nu o are desenul,ci umbra
mAinii ceiui careiucreazh.Aqadarimaginea,qi nu md refer la pictura
de secolal XM-iea, carepunefu abisprocesulcrealiei,ci la ceaa primei
icoanelegendare,apareca mai puternic marcatAde spiritul autorului
sau, mai precis,de legile care-ifuseseradictate de traditrie(cdrora
autorul li sesupune),decAtde o asemAnare cu reaiitatea-pretext. Din
perspectivaacesteiparadigme, imaginea are palru funclii principale:
1. Salveazade ia uitare qi devine un antidot impotriva spairnei
clemoarte;
2 Vasiliu, A., Lwniire dansle creuxdu aisible,mss.,Paris, 2000.
3 Publicat de Victor Stoichita in iucrarea A short History of the Shadow,
ReaktionBooksLtd., London, i997.
lmaginea,prezen[aa unui [aran absent 137
2.Dezvdluie date noi cu privire la relalii sau materii carenu pot
fi perceputein absentaei;
3. Verifica realitatea unei epoci in alt fel decAt prin cifre sau
cuvinte;
4. Datorita forlei esteticeconfinute, imaginea devine puternicA
qi profluce efecteimediate sau de lunga duraia asupra receptorului,
oferindu-i in acelagitimp satisfacliadescoperirii.Imaginea devine
atAt de credibila, incAt impactul sAu in decursul timpului reuqegte
uneori sa schimbe mentalitali colective.
Pentru a reactivainsAo lume trecuta,imaginile ei vizuaie trebuie
traite.
A trai o imagine esteun proces cu trei direclii implicite: a face,
a suporta qi a privi: analiza mijloaceior de punere in act a acestor
tipuri de trAireconducela izolareamai multor feluri de a privi.
1. A facc,a produceo imagineinseamndpentru autor^inesenlA,a
privi subiectul ales,direct sau prin obiectivul unui aparatde inregis-
trat, pentru aJ putea prinde gi fixa.
2. Asuportnproducereaunei imagini, a selasatranspusin aceasta
presupune din partea subiectului douA priviri concomitente:o
privire interioari proiectivd, cdutareaunei imagini optirnaiea sinelui
insuqi,pentru a decidepostura ceamai potrivita de autoreprezentare,
gi o privire citre autor, pentru a-i anticipa dorinfele, pentru a-i ghici
inten[iile.
3. A priai apoi imagineaconstituie de fapi un proces care se
desfagoarain timp; acestproces poate fi gestul autorului, al subiec-
tului Si/sau al unei muititudini de consumatoriulteriori.
AvAnd in vedere faptul c6 verbul care uneqte ceie trei acfiuni
menfionatemai sus esteunul qi acelaqi,a privi, atunci el estepracticat
in moduri foarte diferite, in funclie de mijloacele tehnice gi instru-
mentelede realizarea imaginii, de Zeitgeist,de ideologii, de persona-
litateacreatoruluisau de mogtenirilede stil. AEase faceci in ultimii
150 de ani, perioadd in care interesul intelectualilorpentru lumea
satului a inceput sd se concretizezein mArturii scrise qi vizuale,
irnaginealaranului s-a manifestatin moduri foarte diferite, gi relativ
138 IonruaPoprscu
independentede viala lui reala, de zi cu zi, in care, pAna spre
iumatateasecolului nostru, noul qi schimbareaau pdtruns lent qi
uneori imperceptibil.
,,$i a venit anul 1848.De atunci pAna astazi(AranulromAn este
supraluminat, hipervizibil, inzestrat simultan cu toate calitagileqi
toate cusururile. Supradimensionatideologic,mizer gi inocent,
savant analfabet,metafizician sarac,martir producAtor de aur, legat
de pdmAnt, cu suflet ceresc,jertfa care fine anonim tara pe oase,
stramoqulnostru al tuturor, zeu ignorant, beliv inocent,desfrAnatcare
fine rAnduialastrdvechea lumii, strdmoqulqi copilul vegnicai nostru,
il [inem de mAnAqi-l invafam sAscrie,sAare,sd semettc,sd citeascd,
sA-gicreascirvitele, sh voteze cum se cuvine, sa nu fie magic, sa uite
de mituri gi sa ne spund totugi poveqti,victima inocentAdin trupul
chreiane hrdnim, fiindca pamAntul e el, grAul a iegit din sudoareaqi
sAngelelui, Christos cam pdgAn,sufletul etern al rraliunii, ir-ralterabil,
identic cu sine dar schimbator la prima bataiede vAnt, pur ca lacrima
qi degrabaispitit de cei rai, latin invins de daci,sau dac indrumat de
latini, pelasgturcit, barbar candid, delicateleasprd,izvor ascunslui
insuqi, mai viu cAnd e mort, creat de noi din cap in picioare, din par
pAnh-n unghii, oglinda pe care am lucrat-o sa ne arate fa[a qi
reversul."a
Astfel, din materialul vizual caredefinegtelumea ruraia romA-
neasci,cuprinzAnd imagini din moqtenireasecolului XX, se contu-
reazao succesiunede moduri de interpretarea satului qi a fAranuiui,
din carese pot decantacAtevamentalitaEireprezentative:Pitorescul
rural cu nuanle exotice,Nafionalismul romantic, cu Arta Na!io-
nala,Documentarul sociologiccu nuantd militantd, Nalionalismul
c o m u n i s t , c u F e s t i v a l u l , , C A n t a r e aR o m A n i e i " , q i , i n s f A r q i t ,
Jiranul-vedetd televizat(in casade om, cramd sau muzeu), alaturi
de ]iranul-personaj de documentar fllozofic,produs al ultimului
deceniu.
aAngirelescu,
$erban,ldratntl caindiztidgi clasn,
voi. II, 1996,mss.p. 104.
Imaginea, a unui [aranabscnt
prezen[a 139
PITORESCUL RURAL CU NUANTE EXOTICE
In paralel cu cuvAntul scris,ia inceput grafica,apoi fotografia
joacain secoleleal XIX-lea qi XX un rol important in descoperirea,
conservareaqi mai ales in comunicarea qi transmiterea valorilor
nalionale romAneqti,aqa cum incep ele sa se contureze dupA
I
Revolu{iile de la 1848.Pentru ca laranul lipsise pAnd atunci cu
desavArgiredin cAmpul vizual al pictorilor gi scrii.torilor,menlionat I
de istoriografi doar ca o categorieprezentA,dar pe atunci invizibila.
De la jumatatea secoiului al XIX-lea, grafica qi fotografia docu-
mentara, alaturi de fotografia de studio se strdduiescsd prezinte
,,tipuri" de larani: [arani frumogi, puri, hieratici,depozitari ai inlelep-
ciunii, ai echilibrului gi ai valorilor tradilionale, intr-o lume comple-
tat6 de imagini ale unor intelectuali qi personalitali ale epocii, in
contexte,costumeqi atitudini folclorizante.Ele vin parcdsirsublinieze
o perspectivahipervalorizanld,a laturii neobiqnuiteqi exoticea unei
lumi de strdmoqi inca vii. PAnAnu de mult strdini, dar ai noqtri,
nevdzuli, dar prezenli, qaraniipdtrund, odata cu imaginile lor, in
universul mental al oraqului, pe care l-au hranit qi care,in schimb,
le-a oferit solu[ii de supravie(uire.Uneori, prin acestdemersse oblin
rezultate de o calitate tehnica gi de o forla esteticAremarcabile.
Postririle-tipcreatede pictorii secolului al XIX-lea (femeiacu cobilila,
ulciorul sau donila pe umar, fetelecu mAnain qold qi un picior impins
inainte sau tinereleaqezatecu vArfurile picioarelorgrafiosincrucigate,
cu mAinile ridicate sub capul inclinat pe un umdr (cu transmiterca
unui mesajpreponderent exotico-erotic)vor fi preluate mai tArziu gi
de fotografie. Talentul salveazd pe unii autori ai vremii (cum ar fi
Carol Popp de Szathmari) de la platitudine qi derizoriu, anulAnd
ridicolul qi banalitateaprin realizareaunor adevdrateportrete.
Procesulestemai vizibilin crochiuri, instantaneesfi: eboge.Lucrarile
pot fi incadrateintr-un anumit stil, cel al realkmuluipoetic, curent
raspAnditin intreagaEuropa a timpului. Pentru a realizapersonnjc-tip,
autorul esteobligat sapastrezeperspectivaclasicd,ceimpunea privirea
personajului indreptati inainte gi paskareaunei distanlecareexclude
intimitatea. Crealiileastfelconceputecautas6 evidenliezetotodatdun
dublu statutde importanla- al subiectuluiqi al autorului. Dacasuntem
140 Ioaxa Poprscu
de acord cu aserfiunealui Cristopher Pinney, dupa care ,,Familiari-
tatea culturala este cea care stabileqteorizonturile realitalii qi ale
plauzibilitalii a, atunci,avAndin vederefaptul ch primele stampegi
gravuri din secolul al XIX-lea care reprezintd iumea romAneascAau
fost opera unor pictori strAini, putem in(elegede unde provine
mirarea, fascinafiagi ambilia acestorade a face lucrurile vizibile
pentru contemporanigi de a le documentapentru urmagi.Conotaliile
exotice,careies adeseadin grani{eleplauzibilitdtii, sunt qi ele inerente
situatiei. Acegtiavor creaun discurs careseadreseazhpentru inceput
ochiului qi inimii, nu minlii cercetAtoare.
Va fi un discurscu rezonanle
afective,qi nu pentru scormonireaunui mod de via[a,pentru dezva-
luirea unui fel exterior de a arita, a unei coji, gi nu a unui mod de a
fi sau a unei esenfe.Chiar qi marturiile scriseale autohtonilor se
supull unei aceeaqipriviri: ,,Cu cdciula pe o urecire,nalt qi voinic, cu
vorba deschish,pitoreascaqi energica,vine daco-romanul,care a
pAstratde la parinlii lui daci imbrAcaminteagi de la romani graiul.
Feteleumbla cu capul gol - drept care abia aqteaptasa-l piarda.
ImbrAcdmintea,q-a ullora, q-a altora, se alchtuieqtedintr-o cAmaqir
foarte curata, lunga pAna la glezne; o bArneala le incinge mijlocul,
sco[6ndgirotunjindsdnielasticiqiprinzAnd o catrin[ainchisa la culoare,
aEezata cu meqtequgqi aqade strAnsApe qolduri incAtle zugrdvegte
foarte bine toate formele bogate. Un picior,cAnd micutr,cAnd mare,
dupa capriciul naturii, de obicei gol, intra htr-un llapuc.Cercei,
qiraguride hurmuz, amestecatecu saibe,fac parte din gatealalor"6
(subl.n.). ,,Mo(ul din Ardeal e un negustorfoarte cuminte; lui nu-i
trebuiela nego[ nici un fel de samsar,nici chiar banul."7
,,RomAniiau fost un popor de ciobani,qi daca voieqtecinevao
dovadAanatomicd.despreaceasta,caresd se potriveascdpe deplin
cu teorialui Darwin, n-aredecAtsd se uite la picioareleqi la mAinile
lui. El aremdinigi picioararnici,pe cAndnafiile carernuncescmult au
s Pinney,C.,TlrcSocinllit'ein Indian PhotogrtTilrs,
ReaktionBooks,Lonr-lon,
1 9 9 7p, . 1 9 0 .
r'Alecu Russo,P int rn -Teiului, E.P.L.,Bucureqti,1963,pp. 4,
37 316.
7Mihai Eminescu,Operapolitica,Ed. Cugetarea,Bucureqti,1940,vol. 7,
pp.146-147.
Imaginea,prezetrlaa unui [dran absent 141
mAini mari gi picioare mari. De acolo multe tipuri frumoase, ce se
gAsescin parlile unde ai noqtri n-au avut amesteccu nimenea,
de-acolocuminlenia RomAnului, care ca cioban a avut multa vreme
ca sd seocupecu sineinsuqi,de acolo limba spornicagi plina de figuri,
de acolosim{amAntuladAncpentru frumuselile naturii, prietenialui
cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acolo poveqti,
cAntece,legende, - c-un cuvAnt, de acolo un popor plin de
originalitate qi de-o fecioreascAputere, formatd prin murtcaplacuta,
fara tuuda,de acolo insa gi nepdsarealui pentru forme de civilizalie,
carenu i se lipescde suflet qi n-au rasarit din inima lui"8 (subl.n.).
in incercareade a produce o mdrturie coerenta din fragmente
foarte diferite de imagini, md voi referi la gravurile gi stampeleunor
Szathmarisau Preziosiqi la fotografiile unor Glatz, Adler sau Fischer,
cele care au ca subiectlumea ruralA. Ele fixeazdpe hArtie ,,tipuri"
plasatein decor natural cadru strAnssau in contextul gospodariei.
Personajelepar a fi agezatede autor in cadru, dupa o geometrie
strictA,supusAregulilor de centraiitateqi simetrie, adeseori(mai ales
in cazul stampelor) mimAnd gesturile muncii: tinere fete pazind
capra la pdscut sau cosAnd,tineri ciobani cu oile, sau feciori arAnd
pamAntul.indiferent daca intenlia autorului a fost sd realizezeun
,,instantaneu"sau un portret colectiv,costumul estecel de sdrbdtoarc,
!inuta estehieratic-maiestuoasd, ierarhiaindividuala urmeazArolul
gi statutul individului in comunitate, iar autorul pare sh arate cu
degetul exact ceea ce trebuie privit. Privirile subieclilor nu sunt
indreptate spre autor/privitor, ci lunecd drept inainte, spre un gol
indepArtatqi nespecific,cdtredincolo de cadru. Faptut ca privirile (ale
subiectului qi ale autorului), care urmeazd traiectorii paralele,nu se
intAinescdovedeqtecd privirea personajului este total supusa celei
aparlinandcreatorului.Acestepriviri oarbe sunt rezultatul dorinfei
autorului de a obEineaparenlade firesc qi nepregatit.in schimb,gi
in grafica, gi in fotografia epocii, se poate observa o atenlie
minulioasa in evidenliereadetaliilor de costum, ceeace a facut ca
astErziele sa fie considerateca documente iconograficede prima
8 ldem op. cit .
,
142 IoeNnPoprscu
mAn?rin studiile etnografilor. Compoziliile plastice estetizante
pregdtescfotografia de studio a deceniilor imediat urmdtoare, care
va incercasa aplice aceleaqireguli de punere in scendqi de recuzitA
in cazul portretelorde oraq.
Trebuie subliniat deci ca autorii acestorimagini de inceput ale
faranului indreapta cdtre subieclii lor o privire curioasd, dar auto-
ritara, care dezvAluie o realitate care pare strdind atAt celui care se
aratAprivirii, cAt qi celui care priveqte. ,,La photographie pointe du
doigt un certain vis-d-vis, et ne peut pas sortir de ce pur langage
d6ictique.'e Din lumea astfel reprezentatdsunt excluqi aqadar qi
autorul, qi receptorul.
NATIONALISMUL ROMANTIC, CU ARTA NATIONALA
Curent ideologic generaleuropeande secolal XIX-lea,Na[innalis-
rnul ronnntic a patruns mai tArziu in peisajul politic romAnesc(prima
jumatate a secolului XX). Este vorba despre o ideologie nAscutdin
efortul de construire a unei identitati nalionale. Ea are avantajul de
a fi fost materializatain opera unor promotori aflali mult mai aproape
de realitateala care fac referire; privirea lor asupra lumii satului nu
mai esteuna fascinatdde exotism, ci este o privire proiectatadin
interior, calm-admirativA,pe care numai sentimentul cunoscutului,
familiarului qi al unui acasao poate oferi. Conceptulde naliune se
coaguleazain jurui frumusefii, moralei, echilibrului, inlelepciunii qi
creativitalii innAscute ale laranului, ca model al romAnismului.
Noble[engibogalinspiritualaa vielii rurale iqi vor pune deci amprenta
asupra identitatii nalionaie, inclusiv asupra comportamentelorgi
producliei urbane.
Estepentru prima oard in istoria imaginii plastice qi fotografice
romAneqticAnd se poate vorbi despre vizualul subordonat unui
program ideologic.$i pentru cAintotdeauna ideologia ucide inocenla,
discursulpropagandistic,chiar dacabine intenlionat, naqteadevdrate
reguli de transmitere a mesajului nalionalist prin imagine. Acest
program estemai qqor de evidenliat in fotografia vremii, pentru cd,
e Barthes,R., La chambreclaire,Galimard, Paris, 1980,p.
16.
Imaginea,prezen[an unui laran absent 143
aqa cum se intAmpld, indiferent de epoca istoricd, talentul gi
p e r s o n a l i t a t c aa r t i s t i c Aa p i c t o r u l u i r e u E e s cc e l m a i a d e s e as A
bemolezeqi sa nuanlezeregula. in schimb,obiectivul aparatului de
fotografiat, carese interpune intre ochiul autorului qi referentul real,
estemai ugor de supus unor cerinle impuse.
Fotograt'inetnograt'icn,aqa cum a fost ea catalogata ulterior in
arhive, poate fi incadratd in doua mari categorii:,,imagini-spectacol"
gi ,,imagini-adevar".10 Imaginea-spectacolesteceacarea rispuns cel
mai bine cerinlelorde propagandavizuaia din epoca.Ea presupune
o perspectivAsimiiara celei oferite de lanterna magica: autorul qi
receptorul sunt amAndoi plasa[i in afara cadrului, mai precis in fala
lui, avAnd o aceeagiperspectiva exterioard asupra conlinutului
imaginii, cu care intrelin o relalie de spectator- spectacol;ambii
pastreazao distanla care impune admiralia sau refuzul, ca singure
reaclii posibile in raport cu imaginea. Aceasta oferh spectatorului o
realitate foarte explicitd, care eludeaza accidentalul.JAranii care
alcdtuiescconlinutul imaginilor sunt imbr6cafi in straiede sarbitoare,
agezalisimetric fala de axa verticala centrala a cadrului, dupa o
ierarhie geometricdde-rol qi de statut bine urmdrita qi respectatade
fotograful-scenograf.intAmplareasau accidentuLsunt exclusedin
acesteimagini, cadrul fiind cu grija decupat qi protejat de orice
interventie exterioardde ultim moment. Acest tip de imagini este
fdcut sa placd, sd minuneze, sd susciteexclamalii de admiralie.
Fotograful se vede investit cu puteri de strain ciailizator,cdruia i se
permite sh ,,aranleze"realitatea,mai precis,sa puna in sceni spec-
tacolulrealitafli.In mod paradoxal,impactul acestordemersurilasd
amprente mai degraba pozitive asupra oamenilor imortalizali in
acestfel, procurAndu-ie un statut de onoare in propria comunitate gi
uneori chiar facAndu-icelebri gi cautali de alli fotografi careii doresc
ca subiect.Aga s-a ndscut faima unui Gheorghe Thtomir din Moeciu
sau a familiei Poparad din Draguq.Fotografii timpului imortalizeazd
r0Autorii celor dou5 sintagme(Mondada, Lorenzaqi panese,
Francesco,
7-997)
le aplicain analiza a ceeace ei numesc ,,imagine,ca dispozitiv vizual,,.
sunt de pirere cA teoria lor se aplica perfect la fotografie, in special la cea
etnografich.
714 IoaNePoprscu
roluri: mirii, stramoqii,proprietarul etc.Ei cauta,,lluziade natural".
Subiec{iilor sunt plasali in aer liber, pe fundalul agezarii,peutru cA,
aga cum scria Roland Barthes, ,,dehors c'est plus vivaut que
dedans"l1.Megtegugarulesteprezentatin rnijloculuneltelorde lucru,
pentru a-l particulariza qieticheta. Indivizii sunt p-rezentaticu ocu-
pa{iile lor, cu uneltele 1or,cu rezultatelemuncii lor. In accsteimagini,
personajelesunt plasatein contexteasortatc,ca pentru a devctri
Tout-Imagel2, adicd,in fond, imagine de realitate in{epenit.1,ca o
personificarea morfii insaqi.Cazul in carescopui urmArit de autor
coincidecu dorinfa subiectuluiestecel carese referala eforttlrile de
a-l facepe cel din urmd sd apari mai bine. Pentru aceasta,fotografii
nu faceauportrete trei sferturi, pentru ca ele nu erau apreciatcnici
de autor,nici de subiect,nici de publicul vremii. Mentalitateacolec-
tivA gi gustul epocii impuneau imagini asemanatoarectl ceeaceptttea
fi vazut cu ochiul iiber: oameni in picioare,siluete,uqor de recunoscut
datorita costumelorsau ocupa[iilor ior. Privirea comuna a autorului,
a subiectului qi a spectatorului este una idealizanti, dar nu total
falsificatoare.Pentru cd,inci in aceaepocA,codurile de percepgieqi de
reprezentare vizuala nu erau radical schimbate, ideologia
nafional-romanticiurmAnd de fapt cailebatute de discursulpaqoptist.
Fotografiileacesteiperioade cAqtigain valoare qi prin modaii-
tatealor de consum:ca qi icoanelepe hArtie,catesunt cumpirratela
tArg ca orice obiect comun, dar cAqtigavaloare prin rela[ia pe care
cumparatorulo intreline cu ele (de pietate,de credin[A),fotografiile
agatatepe perete cAgtigavaloare prin respectul pe care-l inspira
pentru strdmogi,prin caliiateade autoreprezcntarepentru descen-
den[i sau de substitut pentru cei morli. NiciodatA fotografiile de
familie nu sunt distruse,tocmai datoritA acesteiputeri magicepe care
o poseda;ele sunt phstratechiar gi dupa ce memoria de grlrp nu mai
pastreazanumele celui reprezentatin irnagine.Adeseorinostalgici,
privirea inregistreazapitorescula tot ceeace e vechi qi funclioneazA
ca stereotipal romAnitalii, tot ce este memorie gi consideratde
neinlocuit. Prin aceastdprivire chiar qi prezentul devine trecut gi, in
acestfel. acum devine atunci.
rr Barthes,Roland,op cit, p. 30.
12lbidetnp. 31.
,
hnaginen,prezenfna unui faran altsent 1.45
inceputul secolului XX este perioada in care costumul gi Arta
Nalionale patrund in interioarele,expoziliile gi viala socialh a
oraqului (patura sus-pusd),cu succesede rAsunetla romAni gi peste
hotare; colecliile particulare de obiecte qi imagini.produse de noua
ideologie devin nuclee ale colecfiilor din viitoareie muzee nalionale.
in pictura, cel mai celebruexemplu de nalionalism romantic este
Nicolae Grigorescu. Valorile esteticepe care le urmAreqtein cazul
reprezentdrii fAranului - tema dictata atAt de ideologia epocii, cAt
gi de cerereaunei anumite categorii de gust occidental- sunt mai
degraba cele cdutate mai tArziu de autorii de kitsch: gra[iosul,
dragalnEul, eroticul,nostalgicul.Ca intotdeauna in cazul marii arte Ei a
talentului, tablourilelui Grigorescusepistreazd intr-o relafiedeosebit
de subtila, adeseori imperceptibild ochiului comun, cu programul
ideologic ciruia i se supun. Ele ramAn cunoscutein istoria artelor
plasticedin RomAniaca lucrdri valoroasedin punct de vedereplastic,
qi nu ca piese documentarepentru o anumita propaganda. Pentru a
inlelege unde poate conduce insi supunereala un curent de menta-
litate impusd, cel mai potrivit exemplu sunt fotografiile lui Alexandru
Bellu, carereia subiectelelui Grigorescuqi le reconstituiecu personaje
vii. Desigur cA imaginile astfel obqinutesunt mai pulin vii decAt
uleiurile pictorului, dar rdmAn un reper pentru cercetdtorulpreocu-
pat de istoriaprivirii indreptateasupralumii [draneqtiromAnegti.in
ultima instanlA,este vorba doar despre o idealizare colectivd,cu
grupuri statuare de personajeqi animale, pozilionate simetric in
cadru. In multe cazuri,exterioml mimeazd interiorgl, intr-un context
scenograficconstruit din scoarfe;in situaliile in care fotograful
opteazd.pentru contextul natural, fundalul este alcdtuit din peisaje
exclusivde munte, cu paduri gi rAuri repezi (toposuripastratepAna
astazi in reportajeleTeleviziunii romAne),dealuri cu turme de oi,
vederi generaleale agezarii, din casecu arhitectura-tip, obligatoriu
cu turle de biserici, cu drum deschissau uiiqa urcAnd, cu fAntAni,
troife, cruci, prispe, trepte, folosite ca suporturi arhitectonicepentru
aEezareapiramidala a personajelor,cu ciobani sprijinifi in bAte,cu
nunli, inmormAntari,gezAtori,colinde sau hore de duminica. ToatA
aceastaselecfiede contexte potrivite a condus la un fenomen de
acomodarea referentului la instalareafalsificarii in cultura satului.'
146 IonNn PopEscu
Nici oraEuinu va fi exclus din efortul de producere a unei ima-
gini na[i,onale. in fotografie cel pufin, portretul de studio preia contex-
tele folclorizante, pe.carelerealizeazdinsAdin butaforie, iar personajele
sunt costumatein haine laranegti de sarbatoareqi aqezatein postriri
idilico-pastorale.
Fotografiile lui Franz Mandi, de exemplu, ne prezintd portrete
de aparatsui generis:orAqeniaparlinAnd burgheziei,barbaqiqi femei,
deghizati in costume na{ionale - asortate cu pantofi cu tocul inalt,
bijuterii prelioasesau ghetre - care se sprijina in cozile uneltelor
agricole,intr-un decor pict3t cu frunziquri, pArleazuriqi oi. Fotograful
face total abstractiede lumini qi umbre; mai muit, el estepreocupat
de evidenfiereadetaliilor de costum gi de decor,caresedetaqeazdmai
bine intr-o baie de luminh platA.Daca,aqacum afirma SusanSontag,
,,photographierles gens, c'est les violer, en ies voyant comme ils ne
sevoient jamaiseux-m6mes,en ayant d'eux une connaissance qu'ils
ne peuvent jamais avoir; c'estles transformer en chosesque i'on peut
poss6derde faqon symbolique"l3,atunci Franz Mandi face cu ade-
v6rat dovada violentdrii subiectului,cAndil smulge din contextulsAu
firesc,pentru a-l face vAzut in interiorul unor vecinatali strAinelui,
ca urmare a propriei subiectivitali absoiute qi dictatoriale.
El transforma personajelefixate in cadru in obiectepe care le
coleclioneaza.Prin aceasta,imaginile saledevin citate de trecutsau
mai degrabAcitateale unui discursideologic.in acelaqitimp, subieclii
sAi,conqtienli de faptul cA sunt privili, se preteazdla jocui social al
pozei qi cauta sa-qi creezepropriul corp, sa se autoimite in postura
estimatAca fiind cea mai valorizantd.
Jocultacit al privirilor dictate de ideologia epocii,atAtautorului,
cAtEi subiectului, dh viala imaginilor unei lumi in care se amestecd
bidimensionalitateacu volumetria, imaginile cu obiectele,viui cu
incremenitul,trecutul cu prezentul,aici cu niciunde.AratAnd oamenii
ca pe niqte lucruri qi lucrurile ca pe nigte fiinfe, privirea fotografului
creeazao lume a tautologlilor.
Noutatea imaginilor construite in manierd posesivAde cdtre
Mandi esteinsd faptul cA ele vor fi prezentatepublicului sub formA
13Sontag,5., Sur Ia Plntograplue,
Seuil,Paris,1982,p.28
Imnginea,prezen[aa unui larnn absent 1,1a
de cdrli poqtale.Acest nou mod de utilizare a portretelor fotografice
va permite, pe de o parte, o circulalie qi o transmitere mult mai
extinse,iar de cealaltaparte, creareade cAtresubiectul insuqi a unui
text bilingv: imagineqi scriitura.Ceeace se dovedeqtesimptomatic
pentru mentaiitateaepocii estefaptul ca personajelefixate pe hartie
sesimfeau cu adevirat valorizate de aceasthprivire, destul de valori-
zate,inoricecaz,penhu a se pune sub privirea destinatarilor.Dimen-
siunile reduse ale iiustratelor le scot din categoriaobiecteiorexpoza-
bile qi le aqazdin categoriaobiectelorportabile,la indemana ochiului.
Tiebuie menlionat totuqi cd o anumitA ordine artificialh, prac-
ticata pAna la Mandi, esteiniocuitd cu o dezordine naturald, care
acceptdintamplarea qi accidentul.Fanteziaromanticacontribuiela
prodqcereaunor imagini cu pronunlat caracterestetizant.
DOCUMENTARUL SOCIOLOGIC CU NUANTA MILITANIA
Monografiile sociologice,in viziunea spiritului rector Dimitrie
Custi, nu sunt in esenld o chestiunede metodA gi de tehnica a
cercetdrii,ci un sistemintegrator in a cdrui relea intra existenlasociala
de la fragmentul minuscul la intreaga naliune. prin clasificareaapa-
rent rigidA a ,,cadrelor gi manifestd,rilor",acliunea monograflca
indeamnd la o cunoagteretotald,ideal inatacabila.viziunea toialului,
intAi fenomenal, apoi esenlial - a fost fantasma absolutului in opera
lui Gusti. De altfel, prin ,,cunoaqtereqi ac[iune,,,sociologul, om
universal, plecAnd de la postulatul unei lumi inteligibile qi cognos-
cibile in structurile ei vii, prezente, se instituia ca autoritate
intelectuala qi morala supremd in societate,cunoscdtorulprin
excelenlaai socialului qi reformatorul acestuia.$coalasociologica
presupunea o armata de investigatori entuziaqti, tehnici qi savanli
caretind spre veridicitatea compactd,unicd, a naliunii.
,,4 tnergeIa satepentrua cunoagte ai-alarotnfrneascd Ia izoorestedeci
o poruncna congtiinfeigtiin[it'icedesociolog.spiritul ce impune aceasta
indatorire esteinsd cu totul altul decAtcel obiqnuit. socintigutnumerge
la sntecu spiritul romanticuluicechntn,iubegte gi adrnirnsatultn pitorescul
/ui (subl.n.) Ei nici cu trufagainfumurare apostolicade misionar,ori
748 loaN.q.Poprscu
cu intenlii generoaseqi sentimentalismde bunhvoinla filantropicA
pentru <talpa!Arii", cu atAtmai pulin cu nAzuinlade a-i amuza pe
locuitoriisatului qi de a-i instrui prin simple discursuriqi conferinle.
Monografistul vine in sateinsufle{it de un spirit mult mai modest, a
depune cu voiogie o muncd grea, pentru a le cunoaqtefara a le cere
nimic, qi a le da in schimb ceva din sufletul Tui.'aa
Este pentru prima qi ultima oard in istoria privirii indreptate
asupralAranului, cAndscopul urmdrit gi declaratca atareestecunoag-
terealipsita de prejudecafi a unui ldran viu, traind in prezentul sirict
al epocii sale. Odata cu instalareaputerii comuniste, efortul propa-
gandistic de legitimare printr-o construcliecare mimeazd ruralul va
face pasul inapoi, pe care inerlia de mentalitate a mediilor qi
corectitudineapolitica dictata de globalizareil vor continua qi astazi.
In cadrui $colii monografice insd, sociologul, etnologul gi foto-
graful, angajali vital in cercetare,vor suferi o rupturA categoricd,o
reorientarementalAqi emolionalabenefica.Ei vor deveni oameni noi,
gralie invAfaturii {aranegti,se vor ,,larani"intr-un fel aparte, fara sa
poarte ilari, fara sd trdiascain devalmaqie,citadini convertifi macar
in parte la infaflqareastrAvechea lumii. Odata cu proiectul lui Gusti
se va schimbaformnmentis.Schimbareava inaugura o noua privire,
care sd urmdreascddezv6luirea, cunoaqtereadin interior, qi nu
arhtareade la distanfa.
,,Naliunea esteo crealiesintetic voluntard, o unitate socialacare
reprezintaun sistem voluntar cu o motivare cosmicA,biologicAqi
psiho-istoricd,cu voinlA socialddrept causamovens a procesuluide
na{ionalizare qi cu manifestdrile creatoare,pe taramul sufletesc,
economic,juridic qi poiitic, al vielii nalionale, careformeazd cultura
na1ionala."1s Din perspectivalui Gusti qi a colegilor sai de echipa,
voinfa nalionalA nu este deci subordonata tradifiei, dimpotrivA, ea
estecea care o orienteaza.Jdranul-tip din imaginile postpaqoptiste
capata,gralie lucrArilor $colii Sociologicede la Bucuregti,o perso-
nalitate individuald.
raGusti, D., Sociologia milit nns,Opere,v ol. I, Bucuregti,
1934,p. 321.
1sIdem,
$tiinla na{iunii, Ertciclopedia
Rom|nici,vol. I, Ed. Enciilopedica,
B u c r r r e g tpi ,. 1 8 .
Imaginea,prezen[aa unui faran absent 149
JAranii devin o imensd realitate studiatA pozitivist, ralionalist,
de cele mai multe ori insA intr-o viziune globaia care nu exclude
credinla. La nivel vizual, inregistrArile prin imagine se vor supune
paradigmeiimpuse de imaginea-adev6rAceastaesteprodusul unei
construclii de tipul camerei obscure,in care autorul qi, desigur, mai
apoi privitorul se afla virtual plasali in interiorul realitagiifotogra-
fiate. In acestcaz,perspectivaesterdsturnath,cadrul se deschidespre
fundal, cuprinzAndfragmentede contexttotal necontrolate,momente
de viafa in plinA desfdgurarefireascd,in timp ce subiectulpropriu-zis
al imaginii, personajul sau grupul, avanseazadin context, se
indreaptA spre fotograf /privilor, pe care-l trage in miezul cadrului
qi il inglobeazdin imagine. Acest tip de fotografie provoacd o relafie
de dialog direct cu subiectul, las6 privitorului libertatea interogaliei
qi a dubiului, pentru ca scopul ei nu este prioritar sd convingd. Ea
atrage insa privitorul, in primul rAnd pentru cd mobilul realizirii ei
a fost relalia cu subiectul, gi nu comanda programatica.
Cel mai cunoscutproducdtor al unor astfel de imagini in cadrul
cercetdriior$colii sociologice de la BucureqtiesteIosif Berman, care
in mod paradoxal s-aformat in primul rand ca fotoreporter.Datorita
privirii sale,imagineadevine document, cu aparenfi de instantaneu
gi cu intenlie de adevir. Personajelesaleau rimas fixate pe pelicula
fotografica in postriri de munc6, imbracate in straie de lucru gi cu o
aparenla de naturale[e nemaiintalnita pana la el. Procesulde creafie
insd contrazicein fapt aceastdaparenfd,avAnd in vedere ca fotogra-
fierea era precedatade un indelung qi rabdator procesde cunoaqtere
reciprocd, de cdutare a momentului cel mai propice declangarii
camerei,a luminii gi a cadrului optime. Exista qi la Berman o precon-
ceplie, indusa de programul lui Gusti, aceeaca imaginile trebuiau
sa atraga atenlia asupra sdracieigi a greutalilor de viald, careinsd sa
nu facd abstraclie de marcarea unei nobleli spirituale, a unui trait
comunitar qi a unei ierarhii de statut.Acesteimagini vddescuneori
infiuenle din fotografia occidentald,care urmeazd gi ea curentele
plastice ale vremii. Fenomenul se datoreaza nevoii de sincronie a
fotojurnalistului, raspandirii gi circulaliei crescandea presei vizuale
in epocAgi talentului real al autorului. Aqadar, fotografia docu-
mentara sociologicava urma subtil stilurile artistice occidentale.