Octombrie 2017, nr.

1 (1)

Autorităţile Statului
în CONTR ! L

Cum putem evita noile amenzi

introduse în Codul Muncii

Cum putem contesta deciziile de

impunere emise de ANAF

Ce sancţiuni ne aşteaptă dacă nu avem

persoane responsabile cu gestionarea deşeurilor
Codul Fiscal - valabil în 2017
- ediţia a II-a revizuită şi adăugită -

Comandaţi Manualul +40 21/222 70 75

" Codul Fiscal valabil în 2017 comanda@rezon.ro
- ediţie revizuită şi adăugită -" +40 21/222 70 76

la preţul de doar 79 lei (plus taxe de livrare - 14 lei) Str. Puişor nr. 40 et. 3, Sector 5
 OCTOMBRIE 2017

COLECTIV AUTORI Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Drăgan Oana,
expert contabil/specialist resurse
umane/consultant fiscal
Ana - Maria Ghiuţulescu,
consultant fiscal
Marina Chitic,
specialist resurse umane
Pag. 4
 Abuzurile autorităţilor fiscale privind
dreptul contribuabilului de a fi ascultat
Pag. 6
 Cum putem contesta deciziile de impunere
emise de ANAF

Aurelia Sanislav, Inspecţia Muncii

expert contabil/practician în
insolvenţă
Pag. 10
Mihai Pop
director general SolidSite SRL  Cum putem evita noile amenzi introduse în Codul Muncii
Pag. 13
Mariana Darlaiane
auditor financiar/expert contabil/  Documentele solicitate de inspectori
consultant fiscal în dosarul angajaţilor!
Pag. 16
 Cele mai importante aspecte la un control
în domeniul SSM

Garda de mediu
Pag. 20
 Ce sancţiuni ne aşteaptă dacă nu avem persoane
Editura
“Rezon Media Grup S.R.L.” responsabile cu gestionarea deşeurilor
Str. Puişor, Nr. 40, Et. 3
Sector 5, Bucureşti
Autorităţile locale
021/222.70.75
021/222.70.76
Pag. 25
office@rezon.ro  Ce pot verifica şi ce amenzi aplică agenţii poliţiei locale
jurnalRU@rezon.ro la persoanele juridice

ISSN 2601 - 0240 Autoritatea Naţională pentru

ISSN-L 2601 - 0240 Protecţia Consumatorilor
Pag. 29
 Cum se desfăşoară inspecţia ANPC
după înregistrarea unor reclamaţii
ANAF
Abuzurile autorităţilor fiscale privind
dreptul contribuabilului de a fi ascultat
O dată cu adoptarea Noului Cod de procedură
fiscală, inspectorii fiscali au primit noi atri-
buţii şi competenţe, astfel că poziţia contribuabilu-
lui în raport cu noile competenţe ale inspectorilor
este vădit dezechilibrată, nefiind asigurate acestuia
condiţiile pentru un tratament corect în timpul unei
inspecţii fiscale.
Dreptul de ascultare a contribuabilului este re-
glementat de art. 9 alin.1 din Codul de procedură
fiscală, prin care se impune pentru organul fiscal
obligativitatea acestuia de a asigura contribuabilu-
lui posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere
cu privire la faptele relevante pentru luarea deciziei.
Însă la acelaşi articol, alin.2, sunt prevăzute şi
excepţiile de la îndeplinirea obligaţiilor ce revin or-
ganului fiscal de la alin.1, respectiv:
- întârzierea în luarea deciziei determină un peri-
col pentru constatarea situaţiei fiscale reale privind
executarea obligaţiilor contribuabilului/plătitorului
sau pentru luarea altor măsuri prevăzute de lege;
- cuantumul creanţelor fiscale urmează să se
modifice cu mai puţin de 10% din valoarea creanţei
fiscale stabilită anterior;
- se acceptă informaţiile prezentate de contribu-
abil/plătitor, pe care acesta le-a dat într-o declaraţie
sau într-o cerere;
- urmează să se ia măsuri de executare silită;
- urmează să se emită deciziile referitoare la
obligaţiile fiscale accesorii.
În acest context, aprecierea organului fiscal cu
privire la existenţa excepţiilor poate fi pur subiectivă
şi poate constitui o regulă generală.
4 www.RezonRomania.net
Neacordarea unui termen rezonabil de formu-
lare a punctului de vedere faţă de constatările
conţinute în proiectul de Raport de inspecţie
fiscală
Potrivit art.7 Rolul activ şi alte reguli de conduită
pentru organul fiscal din Codul de procedură fisca-
lă, echipa de control participantă la discuţia finală
are obligaţia de a înştiinţa „contribuabilul/plătitorul
asupra drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege
ce îi revin acestuia în desfăşurarea procedurii” –
respectiv, de a aduce la cunoştinţa acestuia că le-
gea îi acordă un termen de 5 zile pentru formularea
punctului de vedere, un termen rezonabil şi absolut
necesar pentru a putea pregăti o apărare de calita-
te.
În unele situaţii, s-a constatat că echipa de in-
specţie fiscală anunţă că în situaţia în care nu se
prezintă un punct de vedere asupra constatărilor,
urmează notificarea echipei de inspecţie fiscală
despre renunţarea la acest drept – deşi la art.130,
alin.(5) din Codul de procedură fiscală, dispoziţiile
incidente cu privire la dreptul contribuabilului sunt
următoarele:
„ART. 130 Dreptul contribuabilului/plătitorului de
a fi informat
(1) Contribuabilul/Plătitorul trebuie informat pe
parcursul desfăşurării inspecţiei fiscale despre as-
pectele constatate în cadrul acţiunii de inspecţie fis-
cală, iar la încheierea acesteia, despre constatările
şi consecinţele lor fiscale.
(2) Organul de inspecţie fiscală comunică contri-
buabilului/plătitorului proiectul de raport de inspec-
ţie fiscală, în format electronic sau pe suport hârtie,
acordându-i acestuia posibilitatea de a-şi exprima
punctul de vedere. În acest scop, odată cu comu-
nicarea proiectului de raport, organul de inspecţie că informarea la care se face trimitere este o
fiscală comunică şi data, ora şi locul la care va avea informare continuă asupra constatărilor parţiale ale
loc discuţia finală. inspecţiei fiscale şi nu se confundă cu comunicarea
(3) Contribuabilul/Plătitorul poate renunţa la rezultatelor inspecţiei fiscale.
discuţia finală, notificând acest fapt organului de Textul de lege consacră prin dispoziţiile sale
inspecţie fiscală. şi obligaţia de informare finală, aceasta având ca
(4) Data încheierii inspecţiei fiscale este data obiect concluziile şi consecinţele inspecţiei fiscale şi
programată pentru discuţia finală cu contribuabilul/ fiind premergătoare unei pregătiri a contribuabilului
plătitorul sau data notificării de către contribuabil/ pentru formularea contestaţiei.
plătitor că renunţă la acest drept. Organul de inspecţie fiscală va comunica con-
(5) Contribuabilul/Plătitorul are dreptul să îşi tribuabilului inspectat data, ora şi locul prezentării
prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire concluziilor. În urma informării prezentate la acest
la constatările organului de inspecţie fiscală, în moment, contribuabilul are dreptul de a exprima un
termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data punct de vedere, în formă scrisă.
încheierii inspecţiei fiscale. În cazul marilor Omiterea prezentării finale a concluziilor
contribuabili termenul de prezentare a punctului inspecţiei trebuie să angajeze răspunderea
de vedere este de cel mult 7 zile lucrătoare. administraţiei fiscale pentru prejudiciul cauzat prin
Termenul poate fi prelungit pentru motive procedură neconformă. Conformitatea procedurii
justificate cu acordul conducătorului organului trebuie apreciată, de asemenea, şi în raport de
de inspecţie fiscală.” termenul efectiv acordat contribuabilului pentru
a răspunde la concluziile parţiale sau finale ale
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene confirmă controlului.
faptul că dreptul la apărare se numără printre
principiile generale de drept comunitar recunoscute
şi protejate la nivel comunitar şi descrie şi condiţiile Momentul discuţiei finale cu con-
pe care trebuie să le respecte legislaţiile naţionale şi tribuabilul indică sfârşitul inspecţiei
administraţiile fiscale naţionale pentru a fi constatat fiscale. Singura modalitate de schim-
faptul că exercitarea dreptului de a fi ascultat, bare a concluziilor inspecţiei fiscale
recunoscut contribuabilului, este efectivă şi nu este calea contestaţiei.
lipsită de eficienţă juridică.
În plus, Carta Drepturilor Fundamentale a
Uniunii Europene, la art. 41, consacră “dreptul
la bună administrare”. Conform alineatelor 1 şi 2
din acest articol, (1) “Orice persoană are dreptul
 Autor: Sanislav Aurelia
de a beneficia, în ce priveşte problemele sale, de
un tratament imparţial, echitabil şi într-un termen
rezonabil din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi
agenţiilor Uniunii. (2) Acest drept include în principal:
(a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultată
înainte de luarea oricărei măsuri individuale
care ar putea să îi aducă atingere;
(b) dreptul oricărei persoane de acces la
dosarul propriu, cu respectarea intereselor
legitime legate de confidenţialitate şi de secretul
profesional şi comercial;
(c) obligaţia administraţiei de a-şi motiva
deciziile.”

Din formularea textului de lege – „va fi informat

pe parcursul desfăşurării inspecţiei fiscale” – rezultă

www.RezonRomania.net
5
 Cum putem contesta
deciziile de impunere emise de ANAF?
N oile instrucţiuni ale ANAF referitoare
la procedurile de contestare a actelor
administrativ-fiscale, intrate în vigoare la 1 ianuarie
2016, sunt cuprinse în Ordinul ANAF nr. 3741/2015.
În raport cu dispoziţiile art. 298 alin. 2 din Codul
de procedură fiscală, orice persoană care consideră
că a fost lezată în drepturile sale printr-un act
administrativ fiscal este îndreptăţită să depună o
contestaţie.
Mai precis, se pot contesta atât baza de
impozitare, cât şi creanţa fiscală stabilite prin decizie
de impunere, acestea fiind contestate împreună, cât
şi deciziile de nemodificare a bazei de impozitare
prin care nu sunt stabilite creanţe fiscale.
 Obiectul contestaţiei îl constituie doar
sumele şi măsurile stabilite şi înscrise de organul
fiscal în titlul de creanţă sau în actul administrativ
fiscal atacat.
În contestaţiile care au ca obiect sume, trebuie
specificat cuantumul sumei totale contestate,
individualizată pe categorii de creanţe fiscale,
precum şi accesorii ale acestora.
În cazul în care contestatarul nu respectă
această obligaţie, organul fiscal de soluţionare
competent solicită contestatorului, în scris, ca
acesta să precizeze, în termen de 5 zile de la
comunicarea solicitării, cuantumul sumei con-
testate, individualizată.
Dacă contestatorul nu comunică
suma, se consideră contestat întregul
act administrativ fiscal atacat.
6 www.RezonRomania.net
Termenul de depunere a contestaţiei
Regulă generală - 45 de zile de la data
comunicării actului administrativ fiscal
Excepţie – 3 luni de la data comunicării
actului administrativ fiscal
Orice contestaţie se depune în termen de 45
de zile de la data comunicării actului administrativ
fiscal, cu excepţia situaţiei în care actul administrativ
fiscal atacat nu cuprinde unul dintre următoarele
elemente (art. 46, alin. 2, lit. i, Cod de procedură
fiscală):
- Posibilitatea de a fi contestat;
- Termenul de depunere a contestaţiei;
- Organul fiscal la care se depune contestaţia.
În cazul de mai sus, contestaţia poate fi depusă
în termen de 3 luni de la data comunicării actului
administrativ fiscal.
Referitor la dispoziţiile privind termenele de
depunere, trebuie să ţinem cont de următoarele
situaţii în care se poate afla contribuabilul:
- Termenul de depunere a contestaţiei se
calculează pe zile libere, cu excepţia cazului în
care prin lege se prevede altfel, neintrând în calcul
nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit
termenul.
- Termenul care se sfârşeşte într-o zi de
sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat
(de exemplu, zile de repaus săptămânal) se
va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru
următoare.
- Termenul de 3 luni prevăzut la art. 270 alin. (4)
din Codul de procedură fiscală se sfârşeşte în ziua
lunii corespunzătoare zilei de plecare.
 - Termenul care, începând la data de 29, 30 sau
31 a lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o
asemenea zi se va socoti împlinit în ultima zi a lunii.
Ordinul ANAF nr. 3741/2015 exemplifică
situaţiile de mai sus (termenul de 45 de zile / 3
luni), astfel (când începe şi când se împlineşte):
- Actul administrativ fiscal este comunicat
contribuabilului în data de 29 iunie, termenul de 45
de zile începe să curgă de la data de 30 iunie şi se
împlineşte în data de 13 august, astfel încât ultima
zi de depunere a contestaţiei este 14 august.
- Actul administrativ fiscal este comunicat
contribuabilului în data de 15 ianuarie, termenul de
3 luni se sfârşeşte în data de 15 aprilie, astfel încât
ultima zi de depunere a contestaţiei este data de 15
aprilie.
- Actul administrativ fiscal este comunicat în data
de 30 noiembrie, termenul de 3 luni se sfârşeşte
în ultima zi a lunii februarie, respectiv 28 sau 29
februarie, reprezentând ultima zi de depunere a
contestaţiei.
 Atenţie la situaţiile de respingere a
contestaţiei
Contestaţia poate fi respinsă dacă este:
- neîntemeiată dacă argumentele de fapt şi
de drept prezentate în susţinerea contestaţiei nu
sunt de natură să modifice cele dispuse prin actul
administrativ fiscal atacat;
- nemotivată, dacă contestatorul nu prezintă
argumente de fapt şi de drept în susţinerea
contestaţiei;
- fără obiect, în situaţia în care sumele şi
măsurile contestate nu au fost stabilite prin actul
administrativ fiscal atacat;
- inadmisibilă, în situaţia contestării deciziilor
de impunere emise în temeiul deciziei referitoare
la baza de impunere, având în vedere prevederile
art. 268 alin. (6) din Codul de procedură fiscală,
precum şi în situaţia contestării de sine stătătoare
a Raportului de inspecţie fiscală sau a Procesului-
verbal emis de organele fiscale.
De asemenea, o contestaţie mai poate fi
respinsă şi dacă nu s-a depus la termen, în
situaţia în care aceasta a fost depusă peste termenul
prevăzut de lege, precum şi în următoarele situaţii:
- a fost depusă de o persoană lipsită de
calitatea de a contesta, în situaţia în care aceasta
este formulată de o persoană fizică sau juridică
lipsită de calitate procesuală;
- a fost depusă de o persoană lipsită de
capacitate de exerciţiu, potrivit legii;
- este lipsită de interes, în situaţia în care
contestatorul nu demonstrează că a fost lezat în
dreptul sau în interesul său legitim.
 Ce trebuie să conţină contestaţia? (art.
269, alin. 1, Cod de procedură fiscală)
a) datele de identificare a contestatorului;
b) obiectul contestaţiei;
c) motivele de fapt şi de drept;
d) dovezile pe care se întemeiază;
e) semnătura contestatorului sau a
împuternicitului acestuia. Dovada calităţii de
împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau
juridică, se face potrivit legii.
În ceea ce priveşte obiectul contestaţiei, acesta
trebuie formulat clar şi precis.
Astfel, faţă de obligaţiile de plată stabilite
suplimentar de inspecţia fiscală, constituite din
debite suplimentare şi accesoriile aferente acestora,
cu indicarea structurii obligaţiilor de plată (denumire
impozit, taxă, contribuţie/obligaţii fiscale accesorii,
bază impozabilă stabilită suplimentar, cuantum
impozit, taxa etc.), se va solicita reexaminarea
actelor administrativ-fiscale atacate, ţinând cont
de motivele de fapt, temeiul în drept şi dovezile
prezentate, în vederea admiterii contestaţiei, anulării
deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale
suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală
pentru debitele ce fac obiectul contestaţiei, anulării
deciziilor referitoare la obligaţii de plată accesorii
pentru accesoriile aferente debitelor contestate.
Motivele expuse pentru considerarea nete-
meiniciei şi nelegalităţii constatărilor organelor
fiscale cu privire la situaţia de fapt fiscală şi
temeiurile de drept invocate pentru stabilirea
obligaţiilor suplimentare de plată vor fi atât sub
aspect procedural, cât şi ca substanţă.
Sub aspect procedural, se vor avea în vedere
în principal dacă s-au respectat prevederile referi-
toare la procedura de audiere a contribuabilului
(art.9 Dreptul de a fi ascultat şi art.130 Dreptul
www.RezonRomania.net
7
contribuabilului/plătitorului de a fi informat din Co-
dul de procedură fiscală).
Ordinul ANAF nr. 3741/2015 prevede că, în
situaţia în care contestaţia este formulată printr-
un împuternicit, va fi prezentată împuternicirea/
mandatul-procură în original, copie legalizată sau
duplicat, după caz. De asemenea, este menţionat
faptul că avocatul trebuie să prezinte împuternicirea
în original sau copie legalizată.
Dacă contestatorul se află în procedură de
insolvenţă/reorganizare/faliment/lichidare şi nu
mai are dreptul la propria administrare, contestaţia
trebuie să poate semnătura administratorului
special/administratorului judiciar sau a lichidatorului,
după caz, şi trebuie să fie însoţită de actul prin care
a fost numit.
Dacă contestaţia nu îndeplineşte cerinţele de
mai sus, organele de soluţionare au dreptul să
solicite contestatorului, prin intermediul unei scrisori
recomandate cu confirmare de primire, ca în 5
zile de la comunicare să îndeplinească cerinţele
respective. În caz contrar, contestaţia este respinsă.
 Anularea actului atacat
În raport cu prevederile Ordinului ANAF nr.
3741/2015, se stabileşte că prin decizie se poate
anula parţial/total actul administrativ fiscal
atacat. Anularea parţială/totală poate fi dispusă
astfel:
- în situaţia în care pentru aceleaşi obligaţii
fiscale există două sau mai multe titluri de creanţă,
- dacă organele de inspecţie fiscală, ca urmare
a desfiinţării, au depăşit limitele investirii, în cazurile
prevăzute de Codul de procedură fiscală, precum şi
în alte situaţii.
Premergător emiterii deciziei cu soluţie de
desfiinţare, organul de soluţionare competent va
întreprinde demersurile necesare, dacă se impune,
la organul fiscal emitent al actului atacat, respectiv
pentru clarificarea situaţiilor contestate, completarea
punctului de vedere cu privire la documentele
depuse de contestatar, dispunerea unei cercetări la
faţa locului ş.a.
În situaţia în care se pronunţă o soluţie de
desfiinţare totală sau parţială a actului atacat,
în considerentele deciziei se vor prezenta doar
motivele care au condus la desfiinţare.
8 www.RezonRomania.net
Prin noul act administrativ fiscal, nu pot
fi stabilite în sarcina contestatorului obligaţii
fiscale mai mari decât cele din actul desfiinţat,
acesta putând fi contestat potrivit legii. În mod
corespunzător nu poate fi diminuată pierderea
fiscală cu o sumă mai mare decât cea înscrisă în
actul desfiinţat.
În situaţia în care organul investit cu soluţiona-
rea contestaţiei va dispune anularea deciziilor de
impunere, devin aplicabile prevederile art. 50 din
Codul de procedură fiscală, conform cărora:
„(2) Anularea ori desfiinţarea totală sau
parţială, cu titlu irevocabil, potrivit legii, a actelor
administrative fiscale prin care s-au stabilit creanţe
fiscale principale atrage anularea, desfiinţarea ori
modificarea atât a actelor administrative fiscale prin
care s-au stabilit creanţe fiscale accesorii aferente
creanţelor fiscale principale individualizate în actele
administrative fiscale anulate ori desfiinţate, cât şi
a actelor administrative fiscale subsecvente emise
în baza actelor administrative fiscale anulate sau
desfiinţate, chiar dacă actele administrative fiscale
prin care s-au stabilit creanţe fiscale accesorii
sau actele administrative fiscale subsecvente au
rămas definitive în sistemul căilor administrative
de atac sau judiciare. În acest caz, organul fiscal
emitent, din oficiu sau la cererea contribuabilului, va
emite un nou act administrativ fiscal, prin care va
desfiinţa sau modifica în mod corespunzător actele
administrative fiscale prin care s-au stabilit creanţe
fiscale accesorii sau actele administrative fiscale
subsecvente.”
 Autor: Sanislav Aurelia
Ghidul
Afacerilor on-line

+ = (plus79 lei*
taxe livrare 14 lei)

+40 21/222 70 75
Comandaţi Manualul
comanda@rezon.ro
"Ghidul Afacerilor on-line" +40 21/222 70 76
la preţul de doar 79 lei (plus taxe de livrare - 14 lei) 9 5
Str. Puişor nr. 40 et. 3, Sector
www.RezonRomania.net
ITM
Cum putem evita noile amenzi
introduse în Codul Muncii
P ână în prezent, mai exact până la date de 07
august 2017 când a intrat în vigoare OUG
53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 53/2003 - Codul Muncii, legislaţia noastră nu
prevedea o definiţie clară a muncii nedeclarate.
Cele mai importante dintre noutăţile aduse de
OUG 53/2017 fac referire la munca nedeclarată şi
stabilesc cu ce amenzi sunt sancţionate eventualele
încălcări ale noilor prevederi.
Acestea influenţează semnificativ activitatea
angajatorilor, deoarece amenzile pentru munca
nedeclarată vor avea un cuantum maxim, fără
să mai fie prevăzut un interval, şi vor fi aplicate
pentru fiecare persoană depistată fără contract
individual de muncă, şi nu doar în cazurile în care
sunt identificate cel puţin cinci persoane în această
situaţie, aşa cum era stabilit anterior.
Redăm mai jos principalele modificări şi
contravenţii:
 contractele individuale de muncă la locul
în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea
Angajatorul are obligaţia de a păstra la locul de
muncă o copie a contractului individual de muncă
şi documentele de evidenţă a timpului de muncă
prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei
de începere şi a celei de sfârşit a programului de
lucru.
Această prevedere cu păstrarea unei copii
a contractului la locul de muncă generează în
practică dificultăţi majore pentru unele categorii
de angajatori, cum ar fi cei cu şantiere în localităţi
diferite, agenţii de muncă temporară sau salariaţii
aflaţi în delegaţie.
10 www.RezonRomania.net
Angajatorii trebuie să găsească soluţii pentru
a evita unele sancţiuni. Una dintre ele ar fi să
modifice Regulamentul Intern şi să oblige salariaţii
care nu au un loc de muncă fix să păstreze în
permanenţă la ei o copie după contractul individual
de muncă sau să păstreze aceste documente
în format electronic deoarece ar fi mai uşor de
accesat. Redăm aceste sugestii, deoarece legea nu
prevede o detaliere suplimentară/exactă a noţiunii
de „copie”.
Toate aceste reglementări permit inspectorilor de
muncă verificarea în timp real a formei de angajare
a persoanelor care desfăşoară activitate la locul
de muncă respectiv, prin confruntarea imediată
a datelor înscrise în documentele prezentate cu
cele transmise în registrul general de evidenţă a
salariaţilor (REVISAL).
În cazul în care inspectorii de muncă
nu găsesc o copie a contractului
individual de muncă la locul de muncă
stipulat în contact vor sancţiona
angajatorii cu o amendă de 10.000 lei.
 primirea la muncă a unei persoane fără
încheierea contractului individual de muncă
în formă scrisă, în ziua anterioară începerii
activităţii
De exemplu, angajatorii care au nevoie urgentă
de forţă de muncă, de pe o zi pe alta, se pot lovi de
procedura destul de anevoioasă de înregistrare a
contractului individual de muncă.
 Este important ca aceştia să aibă răbdare câteva
zile, până la angajare, pentru a da posibilitatea
specialiştilor în domeniu să pregătească toate
documentele necesare:
- actele personale ale angajatului (cartea
de identitate, certificat de naştere, certificat de
căsătorie, diploma de studii, etc),
- fişa de aptitudini eliberată de medicul de
medicina muncii,
- redactarea, semnarea, înregistrarea în Revisal
şi transmiterea contractului individual de muncă pe
portalul Inspecţiei Muncii.
Având în vedere cele de mai sus, trebuie
să acordăm importanţă la data de începere a
activităţii, nu data semnării contractului!
Se poate întâmpla să ne inducă în eroare data
contractului şi să primim salariatul la lucru chiar
în ziua în care acesta semnează documentul. Mai
sigur e ca înţelegerea dintre angajator şi angajat
să fie negociată şi semnată cu 2-5 zile înainte de
începerea efectivă a activităţii deoarece contractul
individual de muncă trebuie transmis în Revisal cu
cel puţin o zi înainte de a-şi produce efectele.
În cazul în care o persoană este
primită la muncă fără semnarea unui
contract individual de muncă şi fără ca
documentul să fie transmis în Revisal,
angajatorul riscă o amendă de 20.000 lei
pentru fiecare persoană identificată!
La semnarea contractului, salariatul trebuie să
primească un exemplar!
Pe ultima pagină a contractului individual de
muncă, salariatul ar trebui să menţioneze: „Am
primit un exemplar”, data şi semnătura!
Angajatorul, potrivit art. 16 alin (3) din Codul
Muncii, este obligat ca, anterior începerii activităţii,
să înmâneze salariatului un exemplar din contrac-
tul individual de muncă.
În cazul în care angajatorul nu res-
pectă această prevedere riscă o amendă
cuprinsă între 1500 - 2000 lei conform
art. 260, alin. 1, lit p) din Codul Muncii.
 Primirea la muncă a salariaţilor cu normă
parţială în afara programului de lucru
Este considerată tot „muncă nedeclarată” şi
situaţia în care angajatorul nu respectă programul
de lucru stabilit în contactul individual de muncă şi
va primi la muncă un salariat cu normă parţială, în
afara orelor stabilite de comun acord la încheierea
contractului individual de muncă.
Nerespectarea acestei prevederi
de către angajator se sancţionează cu
amendă de 10.000 lei pentru fiecare per-
soană identificată (art. 260, alin. 1, lit.
e3) din Codul Muncii).
Pentru a evita riscul unei sancţiuni trebuie să
stabilim care este programul de muncă.
În contractul individual de muncă fiecare
salariat are stipulat la capitolul „Durata Muncii” ce
tip de normă are: întreagă sau parţială şi cum se
repartizează programul său de muncă, adică în ce
interval salariatul trebuie să fie prezent la lucru.
Exemplu:
La contractele parţiale de 3 ore/zi, 15 ore/
săptămână, cu repartizare inegală a progra-
mului în intervalul de lucru 07.00 - 22.00,
salariatul s-ar putea ponta luni între 07.00 -
10.00, marţi între 19.00 - 22.00, miercuri între
16.00 - 19. 00 ş.a.m.d., astfel încât să nu apară
riscul unei sancţiuni.
Conform Codului Muncii, salariaţii
care au încheiate contracte cu timp
parţial nu au voie să lucreze ore
suplimentare. Prin urmare, salariatul
nu are voie să depăşească cele 3 ore/
zi. Nu are voie să lucreze 15 ore într-o
singură zi pe principiul că acestea
vor compensa cu restul zilelor din
săptămână, în care nu lucrează!
Dacă în contractul individual
de muncă salariatul part-time are
repartizarea programului de lucru luni-
vineri între 07.00-10.00 spre exemplu,
atunci salariatul trebuie să fie prezent
doar în acel interval.
www.RezonRomania.net
11
 Pentru o mai bună transparenţă a programului
de lucru, atât salariaţii full time cât şi cei part time,
trebuie să se ponteze atât la sosire cât şi la plecare.
Cu alte cuvinte, angajatorii sunt obligaţi să ţină
o evidenţă mai strictă a pontajului, iar angajaţii
să aibă grijă să nu depăşească numărul de ore
lucrate/ zi, dacă au contracte individuale de
muncă cu timp parţial.
 De asemenea, primirea la muncă a unui
salariat în perioada în care acesta are contractul
individual de muncă suspendat este considerată
tot „muncă nedeclarată”
Dacă un salariat se află în concediu fără plată,
concediu medical, concediu de maternitate,
concediu îngrijire copil, în cazul întreruperii sau
reducerii temporare a activităţii angajatotului, ori
alte forme de suspendare, nu trebuie să presteze
activitate.
Pentru orice persoană primită la
muncă în aceste condiţii, angajatorul va
primi amendă de 20.000 de lei (conform
art. 260, alin. 1, lit. e2).
O altă modificare adusă de OUG 53/2017 face
referire la modificările aduse contractelor individuale
de muncă. Acestea vor trebui înregistrate în
REVISAL înainte de a produce efecte.
Conform HG 500/2011, actele adiţionale
se înregistrau în Revisal în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data apariţiei modificărilor.
Începând cu 7 august 2017, orice modificare
se va înregistra cu cel puţin o zi înainte de
a-şi produce efectele, adică acelaşi regim de
înregistrare ca şi contractele individuale de muncă.
De exemplu, dacă angajatorul decide să
majoreze salariul unui angajat de la 1 octombrie
2017, actul adiţional la contractul individual de
muncă ce va reflecta mărirea trebuie încheiat cel
târziu până la 30 septembrie 2017.
„Orice modificare a unuia dintre elementele
prevăzute la alin. (3) (alineatul 3 al articolului 17
din Codul muncii, ce face referire la elementele ce
trebuie să se regăsească în contractul individual
de muncă - n. red.) în timpul executării contractului
12 www.RezonRomania.net
individual de muncă impune încheierea unui act
adiţional la contract, anterior producerii modificării,
cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare
este prevăzută în mod expres de lege sau în
contractul colectiv de muncă aplicabil”.
Înainte, Codul Muncii stabilea că orice modificare
a elementelor incluse în contractul individual
de muncă implică încheierea unui act adiţional
la document în maximum 20 de zile lucrătoare
de la data apariţiei schimbării. Excepţie făceau
doar situaţiile în care o asemenea modificare era
prevăzută de lege în mod expres, neexistând
precizarea referitoare la contractele colective.
Modificarea anumitor elemente contractuale
implică, de asemenea, şi obligaţia de a le raporta
Inspecţiei Muncii, prin intermediul Revisal. Asta
înseamnă că modificarea termenului prevăzut de
Codul Muncii aduce automat modificarea termenului
de raportare în Revisal.
În cele din urmă, pentru orice modificare cu
privire la funcţia/ocupaţia, tipul contractului
individual de muncă, durata normală a timpului
de muncă şi repartizarea acestuia, salariul lunar
de bază, sporurile şi cuantumul acestora se va
întocmi un act adiţional la contractul individual de
muncă, iar termenul de transmitere în Revisal va fi
cu cel puţin o zi lucrătoare înainte ca modificarea să
intre în vigoare.
 Autor: Chitic Marina
 Documentele solicitate de inspectori
în dosarul angajaţilor!
D ispoziţiile art. 34 din Legea nr. 53 din 2003
privind Codul muncii, instituie obligativitatea
ca fiecare angajator să înfiinţeze şi să gestioneze
un registru general de evidenţă a salariaţilor,
denumit Revisal, care va fi completat şi transmis
inspectoratului teritorial de muncă în ordinea
angajării, cuprinzând elementele de identificare ale
tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia
conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din
România sau altor acte normative, tipul contractului
individual de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul
acestora, perioada şi cauzele de suspendare a
contractului individual de muncă, perioada detaşării
şi data încetării contractului individual de muncă.
Pe de altă parte, angajatorul este obligat
ca pe lângă înregistrarea în Revisal a CIM sau a
modificărilor privind CIM, să întocmească şi să
gestioneze un dosar personal pentru fiecare
dintre salariaţii săi, să îl păstreze în bune condiţii
la sediu, precum şi să îl prezinte inspectorilor de
muncă, la solicitarea acestora.
Documentele necesare a fi întocmite şi păstrate
în dosar, de către angajator, pentru fiecare salariat
vor fi enumerate în acest articol.
Conform HG 500/2011:
Art. 9.
(1) Constituie contravenţii urmă-
toarele fapte săvârşite de angajatori,
persoane fizice sau juridice:
b) refuzul de a pune la dispoziţie
inspectorului de muncă registrul în
format electronic, precum şi dosarul
personal al salariaţilor.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin.
(1) se sancţionează după cum urmează:
b) cele prevăzute la lit. b)-c), cu
amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei.
www.RezonRomania.net
13
 Cel mai important document care trebuie să
existe la dosarul de personal este contractul
individual de muncă.
Începând cu data de 07 august
2017, potrivit OUG nr. 53/2017 pentru
modificarea şi completarea Legii nr.
53/2003 - Codul muncii, angajatorul este
obligat să păstreze la locul de muncă
o copie după contractul individual de
muncă pentru salariaţii care prestează
activitate în acel loc.
Contractul individual de muncă este contractul
în temeiul căruia o persoană fizică, denumită
salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi
sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau
juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite
salariu.
Contractul individual de muncă pe durată
nedeterminată constituie cel mai des întâlnit caz şi
este preferat de salariaţi fiindcă le conferă stabilitate
în muncă. Din punctul de vedere al angajatorului şi
în principal al costurilor nu există nicio diferenţă.
În plus, angajatorul îşi poate stabili pe termen
mai lung obiectivele legate de un angajat, faţă de
varianta unui contract pe perioada determinată.
Sunt situaţii cum ar fi cele legate de sezonalitatea
afacerii, înlocuirea unei angajate plecate în
concediu de îngrijire copil, etc. în care contractul
pe perioada determinată este pentru angajator
soluţia optimă.
Astfel, un contract pe durată determinată poate fi
încheiat doar în următoarele situaţii:
- înlocuirea unui salariat în cazul suspendării
contractului sau de muncă, cu excepţia situaţiei în
care acel salariat participă la grevă;
- creşterea şi/sau modificarea temporară a
structurii activităţii angajatorului;
- desfăşurarea unor activităţi cu caracter
sezonier;
- în situaţia în care este încheiat în temeiul unor
dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza
temporar anumite categorii de persoane fără loc de
muncă;
- angajarea unei persoane care, în termen de 5
ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de
pensionare pentru limită de vârstă;
14 www.RezonRomania.net
- ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul
organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor
neguvernamentale, pe perioada mandatului;
- angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii,
pot cumula pensia cu salariul;
- în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale
ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau
programe.
Singura diferenţă dintre cele două forme de
contract este durata raporturilor de muncă.
Contractul individual de muncă pe durată
determinată poate fi prelungit şi după expirarea
termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru
perioada realizării unui proiect, program sau unei
lucrări.
Angajatorii au obligaţia:
- de a întocmi un dosar personal
pentru fiecare dintre salariaţi (la
angajare);
- de a păstra dosarele de personal în
bune condiţii la sediul social;
- de a prezenta dosarele de personal
inspectorilor de muncă, la solicitarea
acestora;
- conform OUG 53/2017 angajatorul
trebuie să păstreze la locul de muncă
o copie a CIM pentru angajaţii care
prestează activitate în acel loc.
Ca documente, pe lângă contractul indi-
vidual de muncă, dosarul de personal mai
conţine:
- Cererea de angajare
- CV şi scrisoare de intenţie
- Minuta de informare – angajare
- Fişa medicina muncii – obligatorie la angajare
- Acte de studii – diplome, atestate, etc.
- Certificate de calificare – pe meserii
- Fişa postului
- Fişa de identificare a factorilor de risc profesional
- Fişa de solicitare a examenului medical la
angajare
- Confirmările înscrierilor în Revisal a noului
contract (print-screen din browser, după validarea
online a încărcării pe portalul Reges)
 - Actele adiţionale la CIM
- Fişa postului – modificată conform act adiţional
(dacă este cazul)
- Confirmările modificărilor în Revisal pentru
actul adiţional (print din aplicaţie)
- Fişă medicina muncii anuală

În Monitorul Oficial nr. 644 din

07.08.2017, a fost publicată Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului României nr. 53
din 04 August 2017 pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii, care aduce o serie de modifi-
cări importante asupra Codului Muncii.
- Contractul privind constituirea garanţiei
Una dintre acestea constă în faptul că
materiale din partea gestionarului – dacă este cazul;
angajatorul va avea obligaţia de a ţine
- Declaraţia privind protecţia muncii
la locul de muncă evidenţa orelor de
- Declaraţia privind luarea la cunoştinţă a
muncă prestate zilnic de fiecare salariat,
prevederilor Contractului Colectiv de Muncă al
cu evidenţierea orei de începere şi a
unităţii angajatoare (unde este cazul)
celei de sfârşit al programului de lucru.
- Declaraţie pe propria răspundere salariat (part-
Aşadar, condica de prezenţă este
time/timp parţial) – pentru calcularea impozitării la
obligatorie!!!
nivelul salariului minim pe economie a contractului
part-time (NOU)
- Deciziile de suspendare/reactivare a CIM
– când angajatul intră/iese în/din concediul de
creştere a copilului;
 Autor: Drăgan Oana

- Deciziile colective de mărire a salariului minim

- Alte decizii cu privire la contractul de muncă
sau actele adiţionale la acestea
- Cererile pentru intrarea în concediul de odihnă
- Cererile pentru intrarea/ieşirea din CIC
- Adeverinţe solicitate de salariat în scopuri
personale
- Alte cereri şi informări ale salariatului
- Notificările depuse de angajator în cazul în care
angajatul este detaşat în alte ţări
- Rezultatele evaluării anuale a salariatului
- Adeverinţe de vechime eliberate
- Adeverinţe de venit eliberate (având în vedere
ca nu mai există fişe fiscale)
- Alte documente rezultate din relaţia dintre
angajat şi angajator

În cazul întocmirii unui act adiţional la

contractul iniţial se completează dosarul de personal
cu următoarele:
- Minuta informare – cu privire la actul adiţional
la CIM

www.RezonRomania.net
15
 Cele mai importante aspecte la un control
în domeniul SSM
Inspectoratul teritorial de muncă (ITM) este
instituţia publică aflată în subordinea Inspecţiei
Muncii care, prin inspectorii de muncă, exercită
atribuţii de autoritate de stat, în domeniul muncii,
relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi
a supravegherii pieţei, în fiecare judeţ şi în municipiul
Bucureşti.
 Serviciul control – SSM (sănătate şi securitate
în muncă), prin inspectorii de muncă:
- exercită controlul aplicării unitare a dispoziţiilor
legale în domeniile sale de competenţă în unităţile
din sectorul public, mixt, privat, la autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, persoane
fizice şi juridice şi organisme neguvernamentale,
precum şi la alte categorii de angajatori,
- are ca principal scop urmărirea îndeplinirii
obligaţiilor legale de către angajatori în domeniile
condiţiilor de muncă, apărării vieţii, integrităţii
corporale şi sănătăţii salariaţilor (lucrătorilor) şi a
altor participanţi la procesul de muncă, precum şi
a altor aspecte în aplicarea legislaţiei referitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă.
Conform legii nr. 319/2006, lucrătorul este
persoana angajată de către un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului
de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la
procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care
prestează activităţi casnice.
Alţi participanţi la procesul de muncă sunt
persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare
prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea
angajării, persoane care prestează activităţi în folosul
16 www.RezonRomania.net
comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat,
precum şi şomeri pe durata participării la o formă
de pregătire profesională şi persoane care nu au
contract individual de muncă încheiat în formă scrisă
şi pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt
mijloc de probă.
 Tipuri de controale pe care inspectorii ITM le
desfăşoară:
- controlul de fond,
- controlul tematic,
- controlul inopinat (tip campanie de control sau
pentru soluţionarea sesizărilor şi a reclamaţiilor).
 Documente ce pot fi solicitate de către
inspectorii de muncă la control (în domeniul
SSM):
 Certificat de înmatriculare la Oficiul Naţional
Registrul Comerţului (ONRC)
 Actul constitutiv al societăţii
 Registrul unic de control şi ştampila societăţii,
precum şi copie a documentului de identitate al
administratorului societăţii; împuternicire scrisă
şi document de identitate pentru reprezentantul
societăţii în vederea semnării documentelor de
control
 Certificat constatator – autorizarea de
funcţionare în domeniul securitate şi sănătate în
muncă pentru activităţile care se desfăşoară la
sediul social, la sediile secundare şi/sau în afara
acestora
Autorizarea funcţionării din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă asumarea
de către angajator a responsabilităţii privind
legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere
al securităţii şi sănătăţii în muncă.
În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi
sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor
şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia
să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de
vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de
începerea oricărei activităţi.
Pentru entităţile care funcţionează în baza
autorizării, respectiv declaraţiilor date la Oficiul
Naţional Registrul Comerţului (inclusiv din punctul de
vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă):
- în temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea
formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului -
persoane fizice, asociaţii familiale şi persoane juridice
inclusiv SRL,
- în temeiul O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea
activităţilor economice - persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale,
certificatul constatator se eliberează de către
această instituţie (ONRC) – Certificat Constatator
eliberat în baza declaraţiei pe propria răspundere.
La Inspectoratul teritorial de muncă depun
Cereri de autorizare în domeniul SSM conform Cap.
II din H.G. nr. 1425/2006 actualizată – Autorizarea
funcţionării din punct de vedere al securităţii şi
sănătăţii în muncă, art. 3-11, următoarele entităţi:
- Organizaţii fără scop lucrativ (non profit, non
guvernamentale), Asociaţii, Fundaţii, Federaţii,
Sindicate, Unităţi de învăţământ, Asociaţii de
proprietari, Primării, Societăţi agricole, Notariate
etc (toate entităţile care, potrivit legii, nu au
obligaţia să solicite înmatricularea la ONRC).
 Evaluarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională şi planul de prevenire şi
protecţie
Angajatorii trebuie să întocmească un plan de
prevenire şi protecţie (urmare a evaluării riscurilor)
care va fi revizuit ori de câte ori intervin modificări
ale condiţiilor de muncă, la apariţia unor riscuri noi şi
în urma producerii unui eveniment. În urma evaluării
riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de lucru
se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de
natura tehnică, organizatorică, igienico-sanitară şi de
altă natură, necesare pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor.
Planul de prevenire şi protecţie se supune analizei
lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor sau comitetului
de securitate şi sănătate în muncă, după caz, şi
trebuie să fie semnat de angajator.
 Tematici de instruire, instrucţiuni privind
periodicitatea instruirii, evidenţa locurilor de muncă
cu pericol grav şi iminent, evidenţa zonelor cu risc
ridicat şi specific
 Instrucţiuni proprii pentru completarea
reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă
 Lista de dotare a salariaţilor cu echipamente
individuale de protecţie
 Fişele de instruire individuală privind secu-
ritatea şi sănătatea în muncă
 Fişe de post cu atribuţii în domeniul SSM şi fişe
de aptitudini eliberate de medicina muncii
 Baza decizională a structurii organizatorice
a activităţii de prevenire şi protecţie (decizie lucră-
tor desemnat şi dovada curs SSM şi / sau decizie
serviciu intern SSM şi dovada curs SSM şi / sau
contract cu serviciu extern de prevenire şi protecţie şi
certificat de abilitare)
 Decizia C.S.S.M. (Comitet de securitate şi
sănătate în muncă), dovada transmiterii (depunerii)
ultimului Proces verbal de şedinţă la ITM în cazul
unităţilor cu cel puţin 50 de lucrători sau a unităţilor
unde acesta a fost impus de către inspectorul de
muncă
 Avizul ISCIR pentru echipamente tehnice ce
intră sub incidenţa ISCIR (Instalaţii de ridicat sub
presiune, cazane sub presiune etc)
 Autorizare personal conform prevederilor
legale (de exemplu electrician, legător de sarcină,
macaragiu, stivuitorist, sudor, liftier etc)
 Dovada măsurilor luate pentru protecţia
împotriva electrocutării (verificare împământare –
verificări PRAM)
Pentru efectuarea verificărilor PRAM trebuie
îndeplinite următoarele condiţii:
- persoana juridică care emite buletine PRAM (şi
efectuează lucrări la instalaţiile racordate la Sistemul
Energetic Naţional) trebuie să fie atestată ANRE,
- persoana care efectuează verificarea PRAM
trebuie să fie electrician autorizat ANRE.
Legăturile la pământ trebuie verificate astfel:
a) zilnic, vizual;
b) periodic, prin personal specializat se măsoară
valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pă-
mânt, precum şi asigurarea continuităţii la instalaţiile
www.RezonRomania.net
17
electrice (art. 20 din D.G.P.S.I.-004 - Dispoziţii
Generale privind reducerea riscurilor de incendiu
generate de încărcări electrostatice).
Măsurarea rezistenţei de dispersie pentru
instalaţia de legare la pământ se face:
a) în instalaţii subterane şi în instalaţii locale de
legare la pământ, cel puţin de două ori pe an;
b) la reţelele generale de legare la pământ, cel
puţin o dată pe an (art. 94).
Instalaţiile sau echipamentele de muncă
electrice trebuie să fie verificate la recepţie,
înainte de punerea în funcţiune şi apoi periodic în
exploatare, precum şi după fiecare reparaţie sau
modificare, fiind interzisă punerea sub tensiune
a instalaţiei, utilajului sau echipamentului care
nu a corespuns la una dintre aceste verificări
(art. 3.3.16.2.din H.G. nr. 1146/2006 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea
în muncă de către lucrători a echipamentelor de
muncă).
Verificările periodice PRAM pot
constitui obiective de control atât ale
Inspectoratului Teritorial de Muncă, cât
şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă.
 Alte documente ce pot fi solicitate de către
inspectorii de muncă
 Decizii desemnare personal care să acorde
la locul de muncă primul ajutor / stingerea
incendiilor / evacuarea lucrătorilor
Potrivit art. 10 din legea nr. 319/2006, angajatorul
are următoarele obligaţii:
a) să ia măsurile necesare pentru acordarea
primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii
întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte
persoane prezente;
b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile
specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul
ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi
pompieri.
Angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii
care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a
incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor. Numărul
18 www.RezonRomania.net
acestora, instruirea lor şi echipamentul pus la
dispoziţia acestora trebuie să fie adecvate mărimii şi/
sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii.
 Inspectorii de muncă au dreptul să solicite
unităţii controlate/ să analizeze şi:
- contractul colectiv de muncă întocmit la nivelul
unităţii (verificarea clauzelor referitoare la securitatea
şi sănătatea în muncă, munca în schimburi, munca
de noapte etc.),
- Regulamentul Intern al unităţii,
- materialele necesare informării şi educării
angajaţilor,
- înscrierea în fişa de aptitudini „apt pentru lucru
la înălţime”,
- avizul psihologic,
- normativul intern de acordare a echipamentelor
individuale de protecţie şi de lucru, corespunzător
riscurilor activităţii desfăşurate,
- modul de acordare a materialelor igienico-
sanitare,
- existenţa trusei sanitare, dotată conform Ordinului
nr. 427/2002 al Ministerului Sănătăţii,
- fişe de expunere la riscuri profesionale,
- măsuri privind protecţia maternităţii la locul de
muncă, conform O.U.G. nr. 96/2003,
- măsuri privind respectarea prevederilor O.U.G.
nr. 99/2000 şi a normelor de aplicare (temperaturi
extreme),
- evidenţa nominală a angajaţilor cu dizabilităţi şi a
celor cu vârsta sub 18 ani,
- certificatele medicale cu diagnostic „accident de
muncă”,
- dosarele de cercetare a evenimentelor produse
în unitate.
 În categoria documentelor verificate de
către inspectorii de muncă, poate intra şi:
- permisul de lucru cu foc,
- permisul gass free, în situaţiile de lucrări în spaţii
închise unde există pericol de explozie,
- planul tehnic de exploatare şi
- planul de evacuare în caz de urgenţă.
 Inspectorii au dreptul să controleze şi registrele
pe care angajatorii le deţin. Acestea pot fi:
- Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în
muncă;
- Registrul unic de evidenţă a incidentelor
periculoase;
- Registrul unic de evidenţă a accidentelor uşoare;
 - Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în
muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai
mare de 3 zile de lucru;
- Registrul de serviciu la bordul navelor;
- Registrul pentru substanţe toxice;
- Registrul de evidenţă a materialelor explozive;
- Registrul de evidenţă a elementelor pentru le-
gare a sarcinilor, după caz;
- Registrul cu orele de funcţionare a echipamen-
telor tehnice (ET) (de exemplu compresoare).
 De asemenea, angajatorilor le pot fi soli-
citate de către inspectorii de muncă:
- formularul comandă şi îndeplinirea comenzii
pentru utilizarea materialelor explozive,
- cartea tehnică a utilajului,
- instrucţiunile de lucru,
- procesul-verbal de punere în funcţiune a schelei,
- convenţiile de lucru,
- măsurile preventive şi metodele de lucru sta-
bilite de angajator,
- programul de revizii şi reparaţii a ET din dotare,
- procesul-verbal de control propriu din punct de
vedere al securităţii muncii (audit intern),
- contractele de lucrări.
 Pe lângă acestea, inspectorii de muncă mai
pot solicita şi:
- dovada depunerii la ITM a listelor cu substanţele
şi preparatele chimice periculoase,
- evidenţele tuturor substanţelor şi preparatelor
chimice (periculoase sau potenţial/posibil pe-
riculoase),
- fişele tehnice de securitate pentru substanţe
toxice/ chimice/ periculoase,
- lista lucrătorilor susceptibili să fie expuşi în
mod nedeliberat la agenţi biologici/ chimici,
- lista personalului responsabil cu farmaco-
vigilenţa.
Documentele ce pot fi solicitate de
către inspectorii de muncă în cadrul
controlului sunt adaptate obiectului de
activitate al fiecărei entităţi controlate.
 În cazul unui control, entităţile trebuie să
aibă:
- elaborate şi implementate şi măsurile tehnice şi/
sau organizatorice luate pentru protecţia împotriva
electrocutării prin atingere directă şi indirectă,
- determinările de noxe (în cazul unităţilor cu
tehnologii care degajă noxe chimice în vederea
stabilirii unor măsuri specifice de securitate a muncii),
- determinarea limitelor de zgomot la locurile de
muncă,
- documente/declaraţii de conformitate pentru
echipamentele individuale de protecţie puse la
dispoziţia lucrătorilor (care să conţină cel puţin
elemente cum ar fi: instrucţiuni de utilizare, condiţii
de păstrare şi întreţinere etc).
Inspectorii de muncă pot să controleze şi:
- implementarea prescripţiilor privind semnalizarea
de securitate şi/sau sănătate în muncă,
- documentul privind protecţia la explozie şi
evaluarea riscurilor de explozie,
- autorizaţie de lucru în zone Ex,
- proiect de zonare Ex şi clasificarea ariilor
periculoase,
- plan tehnic de exploatare.
Urmare a efectuării controlului, inspectorii de
muncă întocmesc un Proces verbal de control,
însoţit de Anexa de constatare a neconformităţilor
şi a măsurilor dispuse în domeniul SSM (cuprinde
neconformităţi constatate, baza legală, măsuri
dispuse şi termene de realizare). Acţiunea de control
va fi consemnată în Registrul unic de control.
Neîndeplinirea sau îndeplinirea
parţială de către entitatea controlată a
măsurilor dispuse de inspec-torul de
muncă, la termenele stabilite de acesta,
constituie contravenţie conform art. 23
alin. (1), lit. b) din Legea nr. 108/1999
pentru înfiinţarea şi organizarea
Inspecţiei Muncii, republicată şi se
sancţionează cu amendă de la 5.000 la
10.000 lei.
Procesul verbal de control poate fi contestat
în condiţiile legii nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
 Autor: Mihai Pop
www.RezonRomania.net
19
GARDA DE MEDIU
Ce sancţiuni ne așteaptă dacă nu avem persoane
responsabile cu gestionarea deșeurilor?
Cadrul legal
1. Legea nr. 211/2011 rivind regimul deşeurilor
(transpune în legislaţia naţională prevederile
Directivei – cadru 98/CEE/2008 privind deşeurile
2. HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii
deşeurilor şi pentru adoptarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
Ultima perioadă a fost una în care controalele
insituţiilor statului au căpătat amploare în activi-
tatea societăţilor. Nu face excepţie din cadrul
acestora nici controlul Gărzii de Mediu.
Conform prevederilor legale, agenţii economici
care generează deşeuri au obligaţia să ţină o
evidenţă a gestiunii acestora pentru fiecare tip
de deşeu, iar datele centralizate anuale privind
evidenţa, se vor transmite anual către Garda de
Mediu.
Este o prevedere care există încă din anul
2011, dar care, până în acest moment nu a fost
verificată/sancţionată de autorităţi. Începând
cu primăvara anului 2017 însă, lucrurile s-au
schimbat, iar această responsabilitate a agenţilor
economici este drastic sancţionată.
 Aşadar, ce înseamnă deşeu?
Deşeul este orice substanţă sau orice obiect
din categoriile stabilite, de care deţinătorul se
debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se
debarasa.
Cele mai multe companii fac greşeala să creadă
ca ele nu generează deşeuri, sau dacă generează
cred că este suficient să le pună pe toate laolaltă
şi să le predea salubristului, încadrându-le ca şi
“gunoi”, însă legislaţia prevede contrariul.
20 www.RezonRomania.net
De exemplu:
- simplul fapt că aruncăm la gunoi o hârtie A4
cataloghează agentul economic ca fiind generator
de deşeuri. Legislaţia spune că orice birou este
generator de deşeuri şi nu numai menajer ci şi de
carton, hârtie, PET-uri, doze de aluminiu, becuri
uzate, baterii portabile uzate, tonnere, deşeuri
interzise a fi amestecate în deşeul menajer.
- dacă în cadrul unei companii angajaţii mănâncă
în birou, se face încadrarea la categoria generator
de deşeuri menajere şi compania trece automat
pe lista celor care nu respectă legislaţia privind
protecţia mediului dacă nu a luat măsurile legale,
cum ar fi desemnarea unui responsabil de mediu,
stabilirea concretă a sarcinilor acestuia, efectuarea
raportărilor periodice către autorităţi, etc.
Aşa cum spuneam, obligativitatea legală a
tuturor agenţilor economici este de a ţine evidenţa
deşeurilor şi de a întocmi rapoartele pentru a fi
depuse anual la ANPM!
Evidenţa deşeurilor se completează
separat pe fiecare an şi se raportează/
transmite la ANPM în anul următor.
Raportarea/transmiterea este anuală
doar dacă nu este cerută de autoritatea
de mediu o raportare/transmitere cu altă
frecvenţă – lunar/trimestrial etc.
Pentru deşeurile periculoase este
necesară întocmirea şi transmiterea
către ANPM lunar până pe data de 10 a
lunii următoare lunii pentru care se face
raportarea, tabelul privind cantităţile de
deşeuri generate/valorificate/eliminate.
  Cine întocmeşte această evidenţă?
Activitatea de management al deşeurilor
reprezintă o parte a sistemului de management de
mediu al unei organizaţii, utilizată pentru dezvoltarea
şi implementarea politicii de mediu, în general, şi a
politicii de management al deşeurilor, în particular.
În contextul creşterii preocupărilor pentru
protecţia mediului angajatorii şi-au focalizat eforturile
pe dezvoltarea, implementarea şi menţinerea
unor sisteme de management de mediu în cadrul
organizaţiilor. Conducerea acestor sisteme de
management impune existenţa unui personal bine
instruit, astfel încât a apărut necesitatea dezvoltării
calificării de „Specialist în managementul
deşeurilor”.
Cum spuneam, legislaţia în vigoare
obligă firmele şi instituţiile publice din
România să aibă cel puţin un angajat
specializat în managementul deşeurilor.
„Deţinătorii/Producătorii de deşeuri persoane
juridice, comercianţii, precum şi operatorii economici
prevăzuţi la alin. (2) au obligaţia să desemneze
o persoană din rândul angajaţilor proprii care să
urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor
prevăzute de prezenta lege sau să delege această
obligaţie unei terţe persoane.”, arată legea 211/2011
la articolul 22.
Potrivit aceluiaşi document, persoana desemnată
ca „specialist managementul deşeurilor”- COD COR
325713 trebuie să parcurgă un curs de specialitate
ţinut de specialişti în domeniu.
Angajatul care se va ocupa de gestionarea
deşeurilor trebuie să fie calificat în acest sens
prin absolvirea unui curs de specialitate. În ţară
există mai multe firme care organizează astfel de
cursuri, unele dintre ele recomandate de organizaţii
patronale.
Un Specialist în Managementul
Deşeurilor planifică, organizează şi
evaluează activitatea de management al
deşeurilor. De asemenea, această per-
soană raportează rezultatele obţinu-
te şi mai răspunde şi de instruirea
personalului implicat în acest tip de
management.
 Despre Specialistul în managementul
deşeurilor COD COR 325713
Descrierea ocupaţiei
Pentru a deveni „Specialist în managementul
deşeurilor” sunt necesare următoarele studii:
- absolvent studii superioare,
- parcurgerea unui program de formare
profesională în domeniul protecţiei mediului,
- minimum 2 ani experienţă în managementul
mediului,
- cunoaşterea principiilor privind protecţia
mediului şi dezvoltarea durabilă,
- cunoaşterea cerinţelor legale şi de reglemen-
tare în domeniul protecţiei mediului – subdomeniul
deşeuri, cunoaşterea funcţiilor managementului
organizaţional: previziune, organizare, implemen-
tare, control şi îmbunătăţire,
- cunoştinţe operare PC,
- utilizarea internetului,
- capacitate de comunicare,
- lucrul în echipă.
Responsabilităţile unui „Specialist în
managementul deşeurilor” presupun planificarea,
organizarea, şi monitorizarea activităţilor specifice
managementului şi gestionării deşeurilor, în baza
legislaţiei în vigoare aplicabile la nivel european,
naţional, regional sau local, care vor fi detaliate mai
jos.
 Asigurarea calităţii activităţilor de mana-
gement al deşeurilor
- Identifică cerinţele de calitate
- Aplică procedurile de management al calităţii
Procedurile specifice de manage-
ment al calităţii sunt revizuite periodic
conform schimbărilor ce apar în struc-
tura organizatorică, în legislaţie sau în
domeniul standardizării.
- Verifică implementarea procedurilor
Implementarea procedurilor este
verificată periodic, în funcţie de pro-
gramul de audit stabilit la nivelul
organizaţiei.
www.RezonRomania.net
21
 - Propune măsuri de îmbunătăţire a sistemului
de management al calităţii
Realizare:
- Activităţile se desfăşoară în locaţii diferite, în
spaţiul destinat birourilor sau pe teren (zonele de
depozitare, valorificare sau transport ale deşeurilor),
în mod individual sau în grup, pe perioade de timp
care pot varia, necesitând adesea efort prelungit.
- Specialistul în managementul deşeurilor îşi
asumă responsabilitatea pentru calitatea rezultatelor
activităţilor proprii, raportând orice abateri de la
sistemul de management al calităţii implementat
la nivelul organizaţiei şi venind cu propuneri de
îmbunătăţire a acestuia, atunci când este cazul.
 Planificarea activităţii de management al
deşeurilor
- Analizează activitatea de management al
deşeurilor
- Stabileşte obiectivele privind managementul
deşeurilor
Obiectivele privind managementul
deşeurilor sunt identificate ţinând cont
de ierarhia deşeurilor.
- Identifică necesarul de resurse (Necesarul
de resurse cuprinde toate tipurile de resurse
necesare gestionării eficiente a unui management
al deşeurilor, în acord cu obiectivele asumate)
Identificarea necesarului de resurse
pentru implementarea măsurilor în do-
meniul gestionării şi managementului
deşeurilor se face cu atenţie la detalii şi
perseverenţă, ierarhizarea priorităţilor,
prin implicarea obiectivă a persoanelor
responsabile cu această activitate.
- Elaborează planul de management al deşeurilor
Planul de management al deşeurilor
este elaborat în funcţie de programul de
prevenire şi reducere a cantităţilor de
deşeuri generate.
22 www.RezonRomania.net
Realizare:
- Activităţile se desfăşoară în locaţii diferite,
în spaţiul destinat birourilor sau pe teren (zonele
de depozitare, valorificare sau transport ale
deşeurilor), în mod individual sau în grup, pe
perioade de timp care pot varia, necesitând adesea
efort prelungit.
- Activităţile de planificare se realizează ţinând
cont de funcţiile managementului organizaţional:
planificare, organizare, implementare, control şi
îmbunătăţire.
- Specialistul în managementul deşeurilor
îşi asumă responsabilitatea pentru calitatea
rezultatelor lucrului în echipă, adaptându-şi propriul
comportament la circumstanţe foarte diverse pe
parcursul rezolvării problemelor şi supraveghează,
după caz, activitatea unei echipe de lucru.
 Instruirea personalului implicat în mana-
gementul deşeurilor
- Identifică nevoile de instruire
Nevoia de instruire privind mana-
gementul deşeurilor este identificată
pentru întreg personalul organizaţiei.
- Stabileşte programul de instruire a personalului
- Implementează programul de instruire a
personalului
- Evaluează eficacitatea programelor de instruire
derulate
Evaluarea eficacităţii programelor de
instruire derulate se realizează cu spirit
critic, corectitudine şi profesionalism.
Realizare:
- Activităţile se desfăşoară în locaţii diferite,
în spaţiul destinat birourilor sau pe teren (zonele
de depozitare, valorificare sau transport ale
deşeurilor), în mod individual sau în grup, pe
perioade de timp care pot varia, necesitând adesea
efort prelungit.
- Activităţile de instruire se realizează ţinând
cont de funcţiile managementului organizaţional:
previziune, organizare, implementare, control şi
îmbunătăţire.
  Organizarea activităţilor specifice mana-
gementului deşeurilor
- Stabileşte activităţile necesare pentru
managementul deşeurilor
Activităţile necesare pentru mana-
gementul deşeurilor sunt stabilite în
funcţie de capacitatea de colectare a
deşeurilor generate şi realizarea fluxu-
lui de valorificare/ eliminare a acestora.
- Elaborează documente specific manage-
mentului deşeurilor
Documentele specifice manage-
mentului deşeurilor se stabilesc con-
form legislaţiei în vigoare şi cerinţelor
autorităţilor de mediu.
- Coordonează activităţile pentru managementul
deşeurilor
- Acordă asistenţă tehnică personalului, cu
scopul rezolvării problemelor apărute
Realizare:
- Activităţile se desfăşoară în locaţii diferite, în
spaţiul destinat birourilor sau pe teren (zonele de
depozitare, valorificare sau transport ale deşeurilor),
în mod individual sau în grup, pe perioade de timp
care pot varia, necesitând adesea efort prelungit.
- Activităţile de organizare se realizează ţinând
cont de funcţiile managementului organizaţional:
previziune, organizare, implementare, control şi
îmbunătăţire.
- Specialistul în managementul deşeurilor
îşi asumă responsabilitatea pentru calitatea
rezultatelor lucrului în echipă, adaptându-şi propriul
comportament la circumstanţe foarte diverse pe
parcursul rezolvării problemelor şi supraveghează,
după caz, activitatea unei echipe de lucru.
- BAT (Best Available Tehnics/ cele mai bune
tehnici disponibile) = reprezintă cele mai eficiente
şi avansate etape de dezvoltare ale unor activităţi
şi metodele de operare asociate care indică
adecvarea anumitor tehnici privind managementul
deşeurilor.
 Evaluarea activităţii de management al
deşeurilor
- Stabileşte metodele de evaluare
- Monitorizează programele de management al
deşeurilor
- Realizează auditul intern de management al
deşeurilor
- Aplică acţiunile corective
- Propune măsuri preventive
- Evaluează eficienţa economică a măsurilor
adoptate
www.RezonRomania.net
23
 - Actualizează programul de management al
deşeurilor
Actualizarea programului de mana-
gement al deşeurilor se realizează ori
de câte ori este necesar, în funcţie de
evoluţia contextului economico-social,
politico-instituţional, juridico-legislativ
şi ecologic.
Realizare:
- Activităţile se desfăşoară în locaţii diferite, în
spaţiul destinat birourilor sau pe teren (zonele de
depozitare, valorificare sau transport ale deşeurilor),
în mod individual sau în grup, pe perioade de timp
care pot varia, necesitând adesea efort prelungit.
- Activităţile de monitorizare se realizează ţinând
cont de funcţiile managementului organizaţional:
previziune, organizare, coordonare, control şi
evaluare.
- Specialistul în managementul deşeurilor îşi
asumă responsabilitatea pentru calitatea rezulta-
telor lucrului în echipă, adaptându-şi propriul
comportament la circumstanţe foarte diverse pe
parcursul rezolvării problemelor şi supraveghează,
după caz, activitatea unei echipe de lucru.
 Raportarea rezultatelor privind mana-
gementul deşeurilor
- Colectează datele privind managementul
deşeurilor
- Prelucrează datele colectate
- Întocmeşte rapoarte
- Difuzează rapoartele privind managementul
deşeurilor
Realizare:
- Activităţile se desfăşoară în locaţii diferite, în
spaţiul destinat birourilor sau pe teren (zonele de
depozitare, valorificare sau transport ale deşeurilor),
în mod individual sau în grup, pe perioade de timp
care pot varia, necesitând adesea efort prelungit.
- Activităţile de verificare se documentează în
rapoarte care trebuie să conţină informaţii referi-
toare la: activitatea de management al deşeu-
rilor; persoanele responsabile cu administrarea
şi actualizarea sistemului de gestionare şi ma-
24 www.RezonRomania.net
nagement al deşeurilor, stadiul înregistrărilor aso-
ciate cu activităţile de monitorizare; certificarea
că echipamentele de monitorizare sunt calibrate
adecvat şi funcţionează corect; rezultatele analizei
înregistrărilor sunt documentate şi păstrate con-
form cerinţelor legale în vigoare.
- Specialistul în managementul deşeurilor îşi
asumă responsabilitatea pentru calitatea datelor şi
informaţiilor prezentate în rapoartele întocmite.
 Sancţiuni
De asemenea, se pot încheia contracte de prestări
servicii cu societăţi care au competenţe în acest
domeniu. Pentru a vă asigura că aţi făcut alegerea
corectă asiguraţi-vă că societatea respectivă are
în obiectul de activitate codul CAEN 8299 “Alte
activităţi de servicii suport pentru întreprinderi”.
Lista deşeurilor pentru care este nevoie de
un „gestionar” pregătit ca atare este extrem de
amplă şi include becuri, ambalaje de carton şi
plastic, componente de calculator sau hârtie pentru
imprimantă, adică obiecte pe care le utilizează
orice firmă. Un statut special, definit de alte legi, au
doar cei care lucrează cu deşeuri foarte poluante
cum ar fi anvelopele, resturile de origine animală,
substanţele toxice sau materialele radioactive.
Aşadar, acordaţi atenţie sporită tuturor acestor
aspecte legate de mediu, întrucât autorităţile
aplică amenzi considerabile în cazul în care nu le
respectaţi.
Nedesemnarea unei persoane cf. art.
22 alin. 3, constituie contravenţie şi se
sancţionează cu amendă de la 15.000 lei
la 30.000 lei!
 Autor: Oana Drăgan

Ce pot verifica și ce amenzi aplică
agenţii poliţiei locale la persoanele juridice
P oliţia Locală şi-a extins de-a lungul timpului
atribuţiile. Dacă la început consideram că
aceştia au doar anumite drepturi de a ne sancţiona,
se pare că autoritatea acestora s-a extins.
Chiar şi persoanele juridice “dau socoteală” în
faţa agenţilor de la Poliţia Locală.
Vom vedea în acest articol ce drepturi au şi ce
amenzi pot primi persoanele juridice, în cazul în
care se constată neconformităţi.
Atribuţiile Poliţiei Locale sunt stabilite prin Legea
155/2010, intrată în vigoare în 1 ianuarie 2011,
ce reglementează activitatea acesteia. Atribuţiile
poliţiei locale sunt diverse: de la asigurarea ordinii şi
liniştii publice până la verificarea comercianţilor sau
amendarea şoferilor care încalcă anumite prevederi
ale Codului rutier.
Potrivit actului normativ „Poliţia Locală se
înfiinţează în scopul exercitării atribuţiilor privind
apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale persoanei, a proprietăţii private şi publice,
prevenirea şi descoperirea infracţiunilor”.
Poliţia locală îşi desfăşoară activitatea pe baza
principiilor: legalităţii, încrederii, previzibilităţii,
proximităţii şi proporţionalităţii, deschiderii şi
transparenţei, eficienţei şi eficacităţii, răspunderii şi
responsabilităţii, imparţialităţii şi nediscriminării.
Aşa cum am precizat mai sus atribuţiile Poliţiei
Locale sunt diverse. În mod concret, poliţiştii locali
au atribuţii în opt domenii:
- Ordine şi linişte publică, precum şi paza
bunurilor;
- Circulaţia pe drumurile publice;
AUTORITĂŢILE LOCALE
- Disciplina în construcţii şi afişaj stradal;
- Protecţia mediului;
- Activitate economică;
- Evidenţa populaţiei;
- Infracţiuni flagrante;
- Acţiuni comune cu Poliţia Română şi
Jandarmeria;
- Alte domenii stabilite prin lege.
Conform Legii 155/2010, art.2, Poliţia locală îşi
desfăşoară activitatea:
a) în interesul comunităţii locale, exclusiv pe
baza şi în executarea legii, cât şi a actelor autorităţii
deliberative şi ale celei executive ale administraţiei
publice locale;
b) în conformitate cu reglementările specifice
fiecărui domeniu de activitate, stabilite prin acte
administrative ale autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale.
Poliţia locală comunică, de îndată, organelor
abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare
a legii, altele decât cele stabilite în competenţa
sa, de care a luat cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii
misiunilor şi activităţilor specifice.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, poliţia locală
cooperează cu unităţile, respectiv cu structurile
teritoriale ale Poliţiei Române, ale Jandarmeriei
Române, ale Poliţiei de Frontieră Române şi ale
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,
cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice
centrale şi locale şi colaborează cu organizaţii
neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice şi
juridice, în condiţiile legii.
www.RezonRomania.net
25
 Poliţia locală solicită intervenţia unităţilor/
structurilor teritoriale competente ale Poliţiei
Române sau ale Jandarmeriei Române pentru
orice alte situaţii ce excedează atribuţiilor ce îi revin,
potrivit prezentei legi.
Poliţia locală poate încheia cu alte autorităţi şi
instituţii publice protocoale de cooperare având ca
obiect detalierea modalităţilor prin care, în limitele
competenţelor legale ale fiecărei structuri, acestea
îşi oferă sprijin în îndeplinirea activităţilor sau a
misiunilor specifice.
 Atribuţiile Poliţiei Locale în activitatea
comercială
În activitatea comercială poliţiştii locali au
atribuţii sporite, având posibilitatea să verifice
modul de respectare a legii în derularea
activităţilor comerciale.
Serviciul Control Comercial are următoarele
atribuţii:
a) acţionează pentru respectarea normelor
legale privind desfăşurarea comerţului stradal şi
a activităţilor comerciale, respectiv a condiţiilor
şi a locurilor stabilite de autorităţile administraţiei
publice locale;
b) verifică legalitatea activităţilor de comercializare
a produselor desfăşurate de operatori economici,
persoane fizice şi juridice autorizate şi producători
particulari în pieţele agroalimentare, târguri şi
oboare, precum şi respectarea prevederilor legale
de către administratorii pieţelor agroalimentare;
c) verifică existenţa la locul de desfăşurare a
activităţii comerciale a autorizaţiilor, a aprobărilor, a
documentelor de provenienţă a mărfii, a buletinelor
de verificare metrologică pentru cântare, a avizelor
şi a altor documente stabilite prin legi sau acte
administrative ale autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale;
d) verifică respectarea normelor legale privind
comercializarea obiectelor cu caracter religios;
e) verifică respectarea normelor legale privind
amplasarea materialelor publicitare şi a locurilor de
comercializare a produselor din tutun şi a băuturilor
alcoolice;
f) verifică respectarea prevederilor legale privind
orarul de aprovizionare şi funcţionare al operatorilor
economici;
g) identifică mărfurile şi produsele abandonate pe
domeniul public sau privat al unităţii administrativ-
26 www.RezonRomania.net
teritoriale şi pe raza sectoarelor municipiului
Bucureşti sau pe spaţii aflate în administrarea
autorităţilor administraţiei publice locale ori a altor
servicii/instituţii de interes local şi aplică procedurile
legale de ridicare a acestora;
h) verifică respectarea regulilor şi normelor
de comerţ şi prestări de servicii stabilite prin acte
normative în competenţa autorităţilor administraţiei
publice locale;
i) cooperează şi acordă sprijin autorităţilor
de control sanitar, de mediu şi de protecţie a
consumatorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu
specifice domeniului de activitate al acestora;
j) verifică respectarea obligaţiilor ce revin
operatorilor economici cu privire la afişarea
preţurilor, a produselor comercializate şi a serviciilor
şi sesizează autorităţile competente în cazul în care
identifică nereguli;
k) verifică şi soluţionează, în condiţiile legii,
petiţiile primite în legătură cu activităţi de producţie,
comerţ sau prestări de servicii desfăşurate în locuri
publice cu încălcarea normelor legale;
l) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru
încălcarea normelor legale specifice realizării
atribuţiilor prevăzute la lit. a)-j), stabilite în sarcina
autorităţilor administraţiei publice locale.
În ceea ce priveşte activitatea economică,
poliţia locală are o serie de atribuţii importante care
se referă la comercianţii din zona lor competenţă.
Poliţiştii au dreptul să efectueze controale la
agenţii economici pentru a se asigura că firmele au
autorizaţii şi aprobările necesare pentru desfăşurarea
activităţii, deţin documente de provenienţă a mărfii,
buletine de verificare metrologică pentru cântare,
avize şi alte documente stabilite prin legi sau acte
administrative ale autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale.
Mai mult, poliţiştii locali pot verifica orarul de
aprovizionare şi funcţionare al operatorilor
economici, dar şi dacă agenţii economici
respectă obligaţiile legale în ceea ce priveşte
afişarea preţurilor, a produselor comercializate
şi a serviciilor.
În acelaşi timp, poliţia locală poate să verifice
respectarea normelor legale privind comercializarea
obiectelor cu caracter religios, a produselor din
tutun sau a băuturilor alcoolice.
 Legea nr. 155/2010 mai stabileşte şi faptul
că poliţia locală verifică respectarea regulilor şi
normelor de comerţ şi prestări de servicii şi chiar
soluţionează petiţiile primite în legătură cu actele şi
faptele de comerţ desfăşurate în locuri publice cu
încălcarea normelor legale.
Potrivit normelor legale, poliţiştii
locali sunt obligaţi ca, atunci când îşi
exercită atribuţiile de serviciu, să îşi
declare, în prealabil, calitatea şi să
prezinte insigna de poliţist, precum şi
legitimaţia de serviciu. Singura excepţie
de la această regulă este situaţia în
care rezultatul acţiunii este periclitat,
dacă poliţistul nu se legitimează.
De asemenea, poliţistii locali au
dreptul să intervină şi în afara orelor de
program pentru exercitarea atribuţiilor
de serviciu, în raza teritorială de
competenţă, când află de existenţa
unor situaţii care justifică intervenţia
lor.
Poliţia locală din cadrul Serviciului de Control
Spaţii Comerciale, Contracte are următoarele
atribuţii:
a) verifică legalitatea atribuirii spaţiilor de
locuit sau cu altă destinaţie decât cea de locuinţă
din proprietatea sau administrarea Municipiului
Bucureşti;
b) verifică respectarea prevederilor legale privind
închirierile, concesionările şi vânzările bunurilor
domeniului public sau privat aflate în proprietatea
sau administrarea Municipiului Bucureşti, inclusiv
la nivelul instituţiilor şi regiilor de sub autoritatea
Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
c) verifică respectarea prevederilor legii locuinţei;
d) urmăreşte respectarea legislaţiei referitoare la
protecţia chiriaşilor din casele naţionalizate;
e) verifică respectarea prevederilor legale privind
orarul de aprovizionare şi funcţionare al spaţiilor
comerciale aparţinând municipalităţii sau aflate pe
domeniul public al acestuia;
f) verifică spaţiile comerciale aflate în admi-
nistrarea municipalităţii, în vederea identificării
mărfurilor şi produselor abandonate şi aplică pro-
cedurile legale de ridicare a acestora;
g) verifică respectarea clauzelor contractuale de
către agenţi economici, asociaţii, fundaţii, partide
politice, ce utilizează în baza contractelor de
închiriere, asociere/colaborare, spaţii aparţinând
municipalităţii;
h) soluţionează, în limita competenţelor,
sesizările cetăţenilor referitoare la litigiile dintre
chiriaşi sau dintre proprietari şi chiriaşi;
i) verifică situaţia spaţiilor cu altă destinaţie decât
cea de locuinţă în vederea închirierii/concesionării
acestora;
j) verifică din punct de vedere al legalităţii
respectarea normelor privind comercializarea
produselor şi serviciilor de piaţă;
k) cooperează şi acordă sprijin autorităţilor
de control sanitar, de mediu şi de protecţie a
consumatorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu
specifice domeniului de activitate al acestora,
pentru spaţiile comerciale aparţinând municipalităţii
sau aflate pe domeniul public;
l) constată şi sancţionează contravenţiile
stabilite prin actele normative pentru care există
împuternicire;
m) întocmeşte note şi rapoarte privind rezultatul
acţiunilor de control efectuate.
 Drepturile şi obligaţiile poliţistului local
Pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii
locali au acces, în condiţiile legii, la bazele de date
ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. În acest
scop, poliţia locală sau unitatea/subdiviziunea
administrativ-teritorială, după caz, şi structurile
abilitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi
Internelor încheie protocoale de colaborare în care
se reglementează infrastructura de comunicaţii,
măsurile de securitate, protecţie şi de asigurare a
confidenţialităţii datelor, nivelul de acces şi regulile
de folosire.
În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poli-
ţistul local este obligat:
a) să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale
ale cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României,
republicată, şi de Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
b) să respecte principiile statului de drept şi să
apere valorile democraţiei;
c) să respecte prevederile legilor şi ale actelor
administrative ale autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale;
www.RezonRomania.net
27
 d) să respecte şi să aducă la îndeplinire ordinele
şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici;
e) să respecte normele de conduită profesională
şi civică prevăzute de lege;
f) să îşi decline, în prealabil, calitatea şi să
prezinte insigna de poliţist şi legitimaţia de serviciu,
cu excepţia situaţiilor în care rezultatul acţiunii este
periclitat. La intrarea în acţiune sau la începutul
intervenţiei ce nu suferă amânare, poliţistul local
este obligat să se prezinte, iar după încheierea
oricărei acţiuni sau intervenţii să se legitimeze şi să
declare funcţia şi unitatea de poliţie locală din care
face parte;
g) să intervină şi în afara orelor de program,
în limita mijloacelor aflate la dispoziţie, pentru
exercitarea atribuţiilor de serviciu, în raza teritorială
de competenţă, când ia la cunoştinţă de existenţa
unor situaţii care justifică intervenţia sa;
h) să se prezinte de îndată la sediul poliţiei locale
sau acolo unde este solicitat, în situaţii de catastrofe,
calamităţi ori tulburări de amploare ale ordinii şi
liniştii publice sau alte asemenea evenimente,
precum şi în cazul instituirii stării de urgenţă ori
a stării de asediu sau în caz de mobilizare şi de
război;
i) să respecte secretul profesional, precum
şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul
desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia
cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu,
nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea
acestora;
j) să manifeste corectitudine în rezolvarea
problemelor personale, în aşa fel încât să nu
beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază
de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa
oficială.
Poliţiştii locali acţionează frecvent în vederea
prevenirii şi combaterii comerţului ilicit în
domeniul circulaţiei mărfurilor cu produse
alimentare.
Cele mai întâlnite contravenţii sunt:
- expunerea spre vânzare ori vânzarea de mărfuri
sau orice alte produse fără specificarea termenului
de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;
- efectuarea de activităţi de comerţ sau prestări
de servicii, după caz, cu bunuri a căror provenienţă
nu este dovedită, în condiţiile legii. Documentele de
provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul
28 www.RezonRomania.net
în care acestea se află, pe timpul transportului, al
depozitării sau al comercializării. Prin documente de
provenienţă se înţelege, după caz, factura fiscală,
factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele
vamale, factura externă sau orice alte documente
stabilite prin lege.
- lipsa acordului de funcţionare, lipsa datelor de
identificare a comerciantului, etichetării produselor
supuse comercializării, lipsă recipiente colectare
deşeuri, nerespectarea condiţiilor de depozitare,
deficienţe de informare a consumatorilor, lipsa
traducerii în limba română a etichetării produselor.
Contravenţiile amintite mai sus, ce
sunt săvârşite de persoane juridice
sunt sancţionate cu amendă de la 2.000
lei la 20.000 lei.
Pentru a evita să fiţi sancţionaţi,
trebuie să vă asiguraţi că:
- există acordul de funcţionare,
precum şi reînnoirea acestuia la
sfârşitul perioadei de valabilitate; ANAF
- respectaţi codurile CAEN;
- respectaţi orarul de funcţionare;
- respectaţi orele de activitate ale
personalului calificat;
- aveţi afişate preţurile/tarifele;
- aveţi afişat termenul de valabilitate
pe toate produsele.
Poliţia locală avertizează persoa-
nele juridice care desfăşoară activităţi
comerciale, având ca obiect de acti-
vitate alimentaţie publică, activităţi
recreative, comerţ, prestări servicii,
corespunzătoare codurilor CAEN, să
intre în legalitate prin obţinerea sau
actualizarea acordurilor de funcţionare.
 Autor: Ghiţulescu Ana-Maria
F Cum se desfășoară inspecţia ANPC
după înregistrarea unor reclamaţii
C ele 2 forme prin care consumatorii se pot
adresa structurilor Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, sunt:
- Sesizarea
- Reclamaţia.
Sesizarea se formulează în scris ori prin poştă
electronică, prin preluarea sau completarea fişei de
sesizare, de către personalul ANPC, cu privire la lipsa
conformităţii produselor şi serviciilor achiziţionate,
fără solicitare de pretenţii materiale, prin care se
aduce la cunoştinţă o posibilă încălcare a drepturilor
şi intereselor consumatorilor.
Reclamaţia se formulează în scris sau prin
poşta electronică, prin preluarea sau completarea
fişei de reclamaţie de către personalul ANPC
privind lipsa conformităţii produselor şi serviciilor
oferite de operatorii economici sau alte încălcări ale
drepturilor şi intereselor consumatorilor şi prin care
se solicită pretenţii materiale sau de altă natură.
Se pot face şi reclamaţii cu caracter
trasfrontalier, acestea se formulează în scris
sau prin poşta electronică prin preluarea fişei de
reclamaţie de către personalul din cadrul ANPC
privind lipsa conformităţii produselor şi serviciilor
sau alte încălcări ale drepturilor şi intereselor
consumatorilor, români sau din alt stat membru,
în cazul unor relaţii comerciale cu carcater
transfrontalier şi prin care se solicită pretenţii
materiale, conform prevederilor legale.
www.RezonRomania.net
29
PROTECŢIA CONSUMATORULUI
Relaţiile comerciale cu caracter transfrontalier
sunt acele relaţii în cazul cărora fie comerciantul
este stabilit în alt stat membru, iar consumatorul este
român, fie consumatorul este din alt stat membru iar
fapta s-a săvârşit pe teritoriul României.
Petiţia reprezintă atât sesizarea, cât şi
reclamaţia aşa cum sunt ele prezentate mai
sus. Se pot lua în considerare şi informaţiile de la
operatorii economici privind lipsa conformităţii unor
produse, numai în acele situaţii în care produsele
respective pot fi achiziţionate de către consumatori,
însă fără o implicare în litigiile dintre operatorii
economici şi cu păstrarea confidenţialităţii, în
cazurile efectuării acţiunilor de control.
Informaţiile preluate telefonic nu
vor fi considerate petiţii şi se va întoc-
mi răspuns în măsura în care se
consideră necesar, dar pot fi utilizate la
programarea şi executarea de acţiuni de
control.
Structurile teritoriale ale ANPC au obligaţia
de a institui un sistem propriu pentru preluarea,
înregistrarea, stocarea, analizarea, prelucrarea
şi rezolvarea petiţiilor consumatorilor cu privire la
încălcări ale unor drepturi ale acestora, urmărindu-
se aplicarea corectă a prevederilor legale, inclusiv
comunicarea, în scris, către aceştia a rezultatului
cercetărilor.
ANPC verifică respectarea de către
operatorii economici a conformităţii
caracteristicilor calitative şi tehnice
ale produselor şi serviciilor cu actele
normative în vigoare, precum şi cu
cerinţele generale de securitate.
Atribuţiile sale de control acoperă o arie
foarte extinsă de produse şi servicii,
de la comercializarea produselor
alimentare la serviciile oferite de
companiile aeriene, iar sancţiunile pot
ajunge chiar la închiderea punctului de
lucru sau suspendarea activităţii.
30 www.RezonRomania.net
Desfăşurarea cercetării petiţiilor
1. Soluţionarea petiţiilor pe cale amiabilă
La înregistrarea unei reclamaţii se verifică dacă
petentul s-a prezentat, în prealabil, la vânzător,
respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat
soluţionarea reclamaţiei. Totodată, se analizează
informaţiile cu privire la natura produselor sau
a serviciilor, a neconformităţilor reclamate sau
sesizate, precum şi pretenţiile formulate de petent.
Având la bază informaţiile menţionate anterior,
comisarii pot folosi una dintre următoarele modalităţi
de soluţionare operativă a petiţiilor, modalităţi
care nu implică prezenţa acestora în teren, cu
respectarea confidenţialităţii coordonatelor de
identificare ale petentului (adresă, nr. telefon,
CNP, etc.), în conformitate cu prevederile Legii nr.
677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera
circulaţie a acestor date:
- apelarea telefonică a entităţii reclamate
şi consilierea acesteia, astfel încât să accepte
soluţionarea reclamaţiei pe cale amiabilă, în condiţii
legale;
- notificarea entităţii reclamate, prin care se
solicită soluţionarea pe cale amiabilă a petiţiei şi
punerea în drepturi a consumatorului.
Cu acordul scris al petentului, Notificarea
împreună cu o copie a Fişei de reclamaţie, se vor
transmite entităţii prin poştă, fax sau, după caz, vor
fi transmise direct prin intermediul petiţionarului
care a depus reclamaţia.
În toate cazurile, notificarea, inclusiv poziţia
operatorului economic, respectiv poziţia consu-
matorului, va fi solicitate operatorului economic
pentru returnare (prin fax sau poştă).
În situaţia în care reclamaţia nu
se soluţionează pe cale amiabilă,
structura teritorială va declanşa acţi-
unea de control pentru cercetarea şi
concluzionarea reclamaţiei.
Apelarea la una din cele două modalităţi de
rezolvare pe cale amiabilă a petiţiilor se va face
numai în situaţiile în care consumatorul nu s-a
prezentat, în prealabil, la operatorul economic
şi numai în cazurile în care neconformităţile
produselor sau serviciilor reclamate sau sesizate
afectează individual consumatorul, respectiv
natura neconformităţilor nu impune desfăşurarea
unor acţiuni de control din partea Comisariatului
pentru prevenirea sau limitarea prejudicierii altor
consumatori.
2. Soluţionarea petiţiilor prin acţiuni de
control
La înregistrarea unei petiţii se verifică dacă
petentul s-a prezentat, în prealabil, la vânzător,
respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat
soluţionarea reclamaţiei. Conducerea structurii
teritoriale asigură, într-un termen rezonabil de la
data înregistrării petiţiei declanşarea cercetării,
echipa de control fiind formată, de regulă, din doi
comisari, cu excepţia cazurilor în care Comisarul
Şef aprobă cercetarea, în scris, de către un singur
comisar.
Cercetarea sesizărilor se face în termen de 30
de zile calendaristice de la data înregistrării lor cu
respectarea confidenţialităţii datelor de identitate a
persoanelor care au sesizat. Termenul de 30 zile
calendaristice poate fi prelungit cu cel mult 15 zile,
cu anunţarea petiţionarului despre acest fapt.
Cercetarea se efectuează având la bază do-
cumentele probatorii puse la dispoziţie de peti-
ţionar, rezultatele controlului efectuat la operatorul
economic asupra produselor similare existente la
comercializare şi, după caz, la petiţionar, inclusiv
eventualele buletine de analize şi încercări. Produsul
reclamat nu poate face parte din probatoriu, decât
în măsura în care există certitudinea că starea sa
nu a fost afectată de condiţiile specifice de păstrare,
depozitare sau atunci când sigiliile sunt intacte.
Atunci când produsul reclamat poate fi acceptat ca
probă, comisarul responsabil cu preluarea petiţiilor
va decide dacă este cazul să reţină produsul său să
îl lase în posesia petiţionarului, urmând ca acesta
să fie solicitat a-l prezenta cu ocazia cercetării
reclamaţiei.
După efectuarea cercetării, echipa de comisari
va concluziona dacă reclamaţia este rezolvată
pozitiv (în favoarea consumatorilor) sau nejustificată
(în defavoarea consumatorilor). Reclamaţia poate fi
concluzionată ca justificată, chiar dacă aspectele
reclamate sunt parţial confirmate.
Dacă cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei
impun efectuarea unor teste şi analize de laborator,
acestea trebuie să aibă la bază eşantioane din
acelaşi lot cu produsul reclamat, prelevate de către
comisari de la locul vânzării acestora.
În funcţie de natura petiţiei, trebuie să se asigure
declanşarea cercetării, inclusiv testarea la un
laborator, dacă se consideră necesar, cu prioritate
a probelor prelevate din produsele existente la
vânzător sau, după caz, în mod deosebit, a celor
aduse de consumator.
În caz de suspiciune de neconfor-
mitate, comercializarea produselor
existente la vânzător se va face pe pro-
pria răspundere a acestuia, menţiune
care va fi stipulată în documentul de
control, urmând ca, în cazul în care se
constată a fi confirmată, fapta să fie
considerată circumstanţă agravantă.
Decizia privind testarea produselor va avea în
vedere prezumţia de neconformitate, precum şi
următoarele aspecte:
- dacă produsul se pretează unei verificări sau
analize în aşa fel încât buletinul de analiză rezultat
să poată fi fructificat în decizia luată de comisari
prin procesul verbal;
- dacă starea produsului, inclusiv a ambalajului
(atunci când starea produsului depinde de calitatea
acestuia) permite să se demonstreze că testarea
produsului conduce la o concluzie a cercetării;
- costul testelor, având în vedere mărimea
prejudiciului, numărul de consumatori afectaţi şi
natura riscului.
Costul testelor şi al analizelor
de laborator se suportă de către
A.N.P.C., dacă nu se constată vinovăţia
operatorului economic, în caz contrar
acesta este suportat de operatorul
economic respectiv.
Petentul poate apela la efectuarea unei
expertize tehnice, după ce structurile teritoriale şi-
au epuizat căile legale pentru a soluţiona reclamaţia,
costul acesteia fiind suportat de către consumator.
www.RezonRomania.net
31
În cazul în care expertiza tehnică confirmă cele
reclamate de consumator, acesta poate să se
adreseze structurii teritoriale pentru soluţionarea
reclamaţiei sau direct operatorului economic.
În situaţia în care consumatorul continuă să fie
nemulţumit, acesta se poate adresa instanţelor
judecătoreşti.
Vânzătorul şi prestatorul de servicii au obligaţia
să pună în drepturi petiţionarul, în conformitate
cu prevederile legale, atunci când se constată că
reclamaţia este justificată.
În funcţie de natura produsului şi a rezultatelor
primelor investigaţii efectuate la vânzător, echipa
de control poate decide asupra extinderii controlului
asupra produselor din categoria celor reclamate şi/
sau asupra altor produse, existente la distribuitor
ori la producător, inclusiv prin sesizarea altor
structuri teritoriale unde îşi desfăşoară activitatea
operatorul economic respectiv şi altor structuri ale
administraţiei publice competente, altele decât cele
ale A.N.P.C.
Cercetarea reclamaţiei şi controlul extins asu-
pra produselor existente la operatorii economici
din lanţul de distribuţie şi producţie se face în
conformitate cu Procedura cadru de control a
conformităţii produselor şi serviciilor destinate
consumatorilor.
Comisarii Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Consumatorilor au obligaţia:
- Să prezinte ordinul de serviciu în
baza căruia se realizează acţiunea de
control;
- Să se înregistreze în Registrul Unic
de Control;
- Să nu solicite operatorilor econo-
mici achitarea cu numerar a eventuale-
lor amenzi după terminarea controlului.
 Documentele verificate
Se interzice comercializarea de produse sau
prestarea de servicii care, utilizate în condiţii
normale, pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau
securitatea consumatorilor. Se interzic producerea,
importul şi comercializarea produselor falsificate
sau contrafăcute.
Produsele se comercializează numai în
cadrul termenului de valabilitate/datei de minimă
32 www.RezonRomania.net
durabilitate pentru produsele nealimentare sau al
datei-limită de consum pentru produsele alimentare/
datei durabilităţii minimale stabilite de producător.
Se interzice modificarea termenului de
valabilitate/datei de minimă durabilitate sau a datei-
limită de consum/datei durabilităţii minimale înscrise
pe produs, pe etichetă, pe ambalaj sau, după caz,
în documentele însoţitoare.
Operatorii economici au următoarele obliga-
ţii, obligaţii ce vor fi verificate la un eventual
control ANPC:
- să afişeze în mod vizibil denumirea unităţii şi
codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului
din care reies activităţile pentru care este autorizat
să funcţioneze;
- să afişeze şi să respecte orarul de funcţionare;
- să afişeze şi să respecte preţurile şi tarifele;
- să afişeze datele de contact ale ANPC,
Telefonul Consumatorului: 0800 080 999, urmat
de menţiunea „linie telefonică cu apelare gratuită
din reţeaua Romtelecom”, precum şi datele de
contact ale comisariatelor judeţene pentru protecţia
consumatorilor însoţite de adresa site-ului ANPC
(www.anpc.gov.ro). Acestea trebuie afişate în
câmpul vizual al consumatorului, la loc vizibil, lângă
casa de marcat ori lângă orarul de funcţionare.
- podusele din magazin nu trebuie să reprezinte
un pericol pentru sănătatea sau securitatea
consumatorilor;
- toate produsele trebuie să fie însoţite de
documentele legale de provenienţă, precum
şi de documentele de angajare a răspunderii
producătorului/importatorului referitoare la calitatea
şi securitatea acestora;
- etichetarea corectă a produselor: indiferent
de produsul pe care este aplicată, eticheta trebuie
să fie scrisă sau tradusă în limba română, trebuie
să conţină informaţii complete şi corecte despre
toate caracteristicile produsului, cu un scris lizibil şi
uşor de înţeles, şi să cuprindă toate menţiunile şi
avertizările prevăzute de lege;
- cântarul să fie setat corect.
 Cooperarea cu alte instituţii
Printre principalele atribuţii ale ANPC se
numără şi:
a) iniţiază, negociază şi participă, în condiţiile
legii, la încheierea de convenţii, acorduri, proto-
coale şi alte înţelegeri interne şi internaţionale
în domeniul protecţiei consumatorilor cu organe
de specialitate ale administraţiei publice centrale
şi locale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu
organisme neguvernamentale. ANPC are încheiate
protocoale de colaborare cu diverse instituţii:
Direcţia Generală Anticorupţie în domeniul
prevenirii şi combaterii corupţiei, Agenţia Naţională
pentru Resurse Minerale, Secretariatul General al
Guvernului, Asociaţia Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi
Strategiilor din România, Inspectoratul de Stat în
Construcţii, Autoritatea Naţională pentru Turism,
Inspecţia Muncii, Asociaţia Societăţilor Financiare
ALB România, ANSVSA, Jandarmeria Română şi
multe altele;
b) prezintă informări periodice Guvernului şi
organelor administraţiei publice centrale interesate,
la solicitarea acestora, referitoare la activitatea
proprie privind respectarea drepturilor şi intereselor
consumatorilor;
c) desfăşoară activităţi de supraveghere a pieţei
produselor şi serviciilor destinate consumatorilor;
d) solicită organelor emitente suspendarea sau
retragerea autorizaţiei de funcţionare, a licenţei
de fabricaţie ori a certificatului de clasificare, în
condiţiile legii;
e) coordonează schimbul rapid de informaţii
cu instituţiile şi organele competente, naţionale şi
internaţionale, privind produsele şi serviciile care
reprezintă risc pentru sănătatea şi securitatea
consumatorilor;
f) sesizează factorii de decizie
şi operatorii implicaţi în
sistemul de certificare a
calităţii produselor şi
serviciilor, în baza con-
statărilor proprii şi a
informaţiilor primite de
la organismele negu-
vernamentale şi de la
consumatori, cu privire
la neconformităţile pro-
duselor şi serviciilor
destinate consumului
populaţiei în raport cu
documentele de cer-
tificare şi propune îmbu-
nătăţirea sau elaborarea de
reglementări în domeniu.
Reprezentanţii asociaţiilor de con-
sumatori nu au drept de control al
operatorilor economici.
În acest sens, operatorii economici
sunt sfătuiţi:
- să solicite ordinul de serviciu în
baza căruia se realizează acţiunea de
control;
- dacă ordinele sunt semnate de
comisarul şef;
- să verifice legitimaţiile comisarilor;
- să nu achite în numerar amenzile
aplicate de comisarii ANPC. Amenzile
se achită la trezoreria pe raza căreia
se află sediul social al operatorului
economic;
- să anunţe imediat poliţia în cazul
în care sunt victimele unei tentative
de control din partea unor persoane
neautorizate.
 Stabilirea măsurilor şi încheierea
documentelor de control
În funcţie de rezultatele cercetărilor şi controa-
lele efectuate, comisarii vor avea în vedere
următoarele posibilităţi pentru finalizarea
acţiunii:
A. Finalizarea cercetării, în cazul în care
reclamaţia este concluzionată ca fiind
neîntemeiată (în defavoarea consumatorului), se
va face prin consemnarea în Procesul verbal de
Constatare.
B. În situaţia în care reclamaţia este
concluzionată ca fiind întemeiată (în favoarea
consumatorului) pot exista următoarele variante:
1. Operatorul economic îşi însuşeşte concluzia
cercetării şi este de acord să pună petiţionarul în
drepturi, conform prevederilor legale.
În această situaţie, comisarii pot încheia:
a) Proces Verbal de Constatare – în cazurile în
care se constată de regulă:
- lipsa constatării abaterilor de natura celor
reclamate asupra produselor sau serviciilor simi-
lare controlate;
- comportamentul corect al vânzătorului sau
prestatorului de servicii în timpul cercetării petiţiei;
www.RezonRomania.net
33
 - lipsa şi posibilitatea afectării mai multor
consumatori;
- neconformităţile constatate nu prezintă riscuri
pentru sănătatea şi securitatea consumatorilor;
- lipsa unor reclamaţii anterioare;
- clauze abuzive în contractele încheiate cu
consumatorii – se trimite la instanţa judecătorească.
b) Proces Verbal de Constatare a Contravenţiei
– în cazurile în care se constată, de regulă:
- periculoziotatea, riscul produsului său
serviciului;
- afectarea prin prejudiciul ce poate fi adus sau
l-a adus consumatorilor;
- nemulţumiri repetate şi confirmate ale
consumatorilor;
- neîndeplinirea măsurilor stabilite anterior;
- lipsa de interes în soluţionarea petiţiilor
consumatorilor.
În documentul de control se vor consemna
abaterile de la prevederile legislaţiei în domeniul
protecţiei consumatorilor constatate asupra
produselor sau serviciilor în cauză, evidenţiindu-se
cele care confirmă concluzia cercetării. În situaţia
în care, în urma soluţionării petiţiilor, acestea sunt
concluzionate ca fiind întemeiate (rezolvate pozitiv),
produsul va fi considerat neconform.
caz), cu consultarea operatorului economic, dar să
nu depăşească termenul legal, în cazul produselor
aflate în cadrul termenului de garanţie;
d) În situaţia în care operatorul economic
nu respectă măsurile şi termenul stabilit pentru
soluţionarea reclamaţiei, comisarii vor încheia un
nou proces verbal (dacă procesul verbal încheiat
anterior nu a fost contestat în instanţă), prin care se
va aplica sancţiune contravenţională;
e) În cazul în care vânzătorul nu asigură
repararea sau înlocuirea produsului, sau dacă
acesta nu a luat măsura reparatorie în termenul
stabilit, iar lipsa conformităţii nu este minoră,
vânzătorul are obligaţia să achite de îndată
contravaloarea produsului la valoarea stabilită în
contract;
f) Totodată, după caz, se va consilia consuma-
torul să se adreseze instanţelor judecătoreşti,
printr-o asociaţie de consumatori, pentru repara-
rea prejudiciului (solicitarea plăţii unor prejudicii
morale sau daune conexe remedierii ori a înlocuirii
produselor sau serviciilor necorespunzătoare),
acţiunea fiind scutită de taxa de timbru judiciar.
 Autor: Darlaiane Mariana

2. Operatorul economic nu îşi însuşeşte

concluzia cercetării ca fiind întemeiată, din rea-
credinţă, contrar prevederilor legale, şi nu este de
acord cu pretenţiile formulate de petiţionar:
a) Echipa de control va încheia Proces Verbal de
Constatare a Contravenţiei prin care se vor stabili
măsuri în conformitate cu prevederile legale în
domeniul protecţiei consumatorilor, menţionându-
se, totodată, şi obiecţiunile operatorului economic
la rubrica “Menţiuni”;
b) Concluzia cercetării şi măsurile stabilite prin
Procesul Verbal de Constatare a Contravenţiei
vor avea la bază, după caz, rezultatele verificărilor
efectuate asupra produselor sau serviciilor similare
comercializate, respectiv prestate la data controlului,
rezultatele controlului extins la distribuitor sau
producător, precum şi rezultatele eventualelor
buletine de analize şi încercări;
c) Prin documentul încheiat, comisarii vor stabili
un termen pentru rezolvarea aspectelor reclamate
(remediere, înlocuire, achitarea contravalorii, după

34 www.RezonRomania.net
 Drepturile
angajatorului în
relaţiile de muncă

+40 21/222 70 75
Comandaţi Manualul comanda@rezon.ro
"Drepturile angajatorului în relaţiile de muncă" +40 21/222 70 76
la preţul de doar 95 lei (plus taxe de livrare - 14 lei) Str. Puişor nr. 40 et. 3, Sector 5
7 lecţii simple
de contabilitate şi finanţe
pentru manageri

+ = (plus 85 lei
taxe livrare 14 lei)

Comandaţi Manualul +40 21/222 70 75

"7 lecţii simple de contabilitate şi finanţe comanda@rezon.ro

pentru manageri" +40 21/222 70 76

la preţul de doar 85 lei (plus taxe de livrare - 14 lei) Str. Puişor nr. 40 et. 3, Sector 5