MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea „Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi”

Departamentul „Transporturi”

Programul „Inginerie și Management în Transporturi”

Elaborat studentul grupei IMT-161

Cudalbă Sebastian

Verificat l. s. Vasile Plămădeală

CHIŞINĂU 2018
Scopul lucrării: Studierea metodicii de determinare a razelor roţii automobilului:
liberă, statică, dinamică, de rulare şi aprecierea deosebirii între
ele.
Utilajul şi aparatajul utilizat la efectuarea lucrării de laborator:
Autoturism;
Roata de măsură (roata a cincea);
Riglă – 1 m;
Ruletă de măsurat – 20 m;
Contor de turaţii a roţilor motoare şi de direcţie;
Cric mecanic;
Cronometru.

1. Determinarea razei libere a roţii.

Raza liberă a roţii r0 este raza cercului exterior al benzii de rulare a pneului
la presiunea normală, asupra căruia nu acţionează nici o sarcină (se află în stare de
repaus). Raza liberă poate fi măsurată ori calculată, după dimensiunile anvelopei
prin relaţia:
r0 = 0,5 d + H, mm (1)
r0=0,5*15*25,4+(195*0,65)=317,25 mm
unde: d – diametrul jantei roţii, mm;
H – înălţimea profilului anvelopei, mm.

2. Determinarea razei statice a roţii.

Raza statică a roţii rs este distanţa dintre centrul roţii şi suprafaţa de sprijin,
când roata este încărcată cu sarcina nominală şi se află în repaus. Mărimea razei
statice se micşorează la creşterea sarcinii şi reducerea presiunii aerului în pneu.
Raza statică poate fi calculată prin relaţia:
rs = 0,5 d + B λ, mm (2)
rs=0,5*15*25,4+(195*0,65)*0,9=304,58 mm
unde: B – lăţimea anvelopei, mm;
λ – coeficientul de deformare a anvelopei. În calcule, pentru pneuri obişnuite
şi late λ = 0,84 – 0,90.

3. Determinarea razei dinamice a roţii.

Raza dinamică a roţii rd este distanţa dintre centrul roţii şi suprafaţa de

sprijin, în timpul mişcării automobilului încărcat cu sarcină nominală. La rulare
raza dinamică a roţii, variază, fiind influenţată de regimul de mişcare prin forţele
centrifuge care provoacă o creştere a diametrului exterior al pneului, precum şi de
momentul de antrenare sau de frânare aplicat roţii, care provoacă o reducere a
diametrului exterior. Dintre cele două influente, ultima predomină şi rd < rs.
 Raza dinamică a roţii se calculează, după distanţa parcursă S şi numărul de
turaţii ale roţii prin relaţia:
S
rm = 2    n , mm (3)
unde: S – distanţa parcursă de roată, m;
n – numărul de rotaţii a roţii.

4. Determinarea razei de rulare (cinematice) a roţii.

Raza de rulare a roţii rm este raza unei roţi imaginare, nedeformabile, care
rulează fără alunecări şi patinări, având însă aceeaşi viteză de rotaţie şi translaţie cu
a roţii reale.
Valoarea aproximativă a razei de rulare a roţii poate fi determinată prin
relaţia:
rm = 0,0127 d + 0,00085 B, mm (4)
rm=0,0127*15+0,00085*195=0,356 mm
unde: d – diametrul jantei roţii, ţoli;
B – lăţimea profilului pneului, mm.

5. Determinarea razei libere a roţii prin metoda experimentală.

Înainte de încercare se verifică presiunea aerului în pneuri. Apoi se

suspendă, cu ajutorul cricului mecanic, roata ce este supusă încercărilor aşa ca ea
să se rotească liber cu mâna. Cu rigla se măsoară raza liberă a roţii pentru patru
puncte de pe banda de rulare cu intervalul de 90° între ele. Valoarea medie a razei
libere a roţii se determină prin relaţia:
∑ r0
r0 = n (5)
r0=(306+306+303+308)/4=305,75
unde: n – numărul corespunzător de măsurări.
Pentru compararea rezultatelor practice cu cele calculate prin relaţia (1) se
determină eroarea prin relaţia:
ro  ro
δ= ro 100% (6)
δ=(305,75-317,25)/317,25*100%=-3,625%

unde: r′0 – valoarea experimentală, mm.

6. Determinarea razei statice a roţii prin metoda experimentală.

După determinarea razei libere a roţii se coboară roata şi se determină raza

statică a roţii. Pentru compararea rezultatelor practice cu cele calculate cu relaţia
(2) se determină eroarea prin relaţia:
rs  rs
δ= rs 100% (7)
δ=(285-304,58)/304,58*100%=-6,429%
unde: r′s – valoarea experimentală, mm.
Cu relaţia de mai jos se determină valoarea reală a coeficientului de
deformare a pneului:
r 0 −r s
λr = 1 - B (8)
λr=1- (305,75-285)/195=0,89
7. Determinarea razei dinamice a roţii prin metoda experimentală.

Măsurările se efectuează pentru distanţele de 20, 50, 80, 100 m. Raza

dinamică se determină prin relaţia:
S
rd = 2    nr1 , mm
(9)
unde: S – distanţa parcursă de roată, m;
nr1 – numărul de rotaţii a roţii motoare.

8. Determinarea razei de rulare (cinematice) a roţii prin metoda

experimentală.

Măsurările se efectuează pentru distanţele de 20, 50, 80, 100 m. Raza de

rulare a roţii se determină prin relaţia:
S
rm = 2    nr 2 , mm
(10)
rm20=20/ (2*3,14159*13,5)=0,235 mm
rm50=50/ (2*3,14159*32)=0,248 mm
rm80=80/ (2*3,14159*49)=0,259 mm
rm100=100/ (2*3,14159*62)=0,256 mm

unde: S – distanţa parcursă de roată, m;

nr2 – numărul de rotaţii a roţii conduse.
Valoarea medie a razei de rulare a roţii se determină prin relaţia:
 ∑ rm
rm = n (11)
rm=(0,235+0,248+0,259+0,256)/4=0,249 mm
unde: n – numărul corespunzător de măsurări.
Pentru compararea rezultatelor practice cu cele calculate cu relaţia (4) se
determină eroarea prin relaţia:
rm  rm
δ= rm 100% (12)
δ=(0,249-0,356)/0,356*100%=-30,056
unde: r′m – valoarea experimentală, mm.
Diferenţa între valorile razelor dinamice şu de rulare în general este cauzată
de alunecarea în locul de contact a anvelopei cu drumul. Dacă alunecarea lipseşte,
atunci razele dinamice şi de rulare a roţii sunt aproximativ egale. În cazul
alunecării totale a roţii raza de rulare rm = 0. În cazul patinării roţii, deci când
numărul de turaţii este egal cu zero, atunci raza de rulare a roţii rm →∞.
Pe drumurile cu acoperire asfalt-beton uscat alunecarea roţilor practic
lipseşte şi modificarea razei este neesenţială. Din această cauză valorile numerice a
razelor statice, dinamice şi de rulare se consideră egale şi se notează cu litera r.

Concluzie:
În lucrarea dată am determinat raza liberă a roții ,raza statica a roții,am determinat
raza de rulare cinematica a roții,raza liberă a roții prin metoda experimentală,am
determinat raza de rulare cinematică a roții prin metoda experimentală,și în final
am apreciat eroarea comparînd rezultatele practice cu cele calculate.

LITERATURA

1. А. С. Литвинов, Я. Е. Фаробин, Автомобиль. Теория эксплуатационных

свойств, М.: Машиностроение, 1989 – 237 с.
2. В. А. Поросятковский, Д. Г. Куку, Р. В. Чобруцкая, Тягово-динамический
расчёт автомобиля, Кишинёв. :КПИ, 1991 – 39 с.
3. Автомобильный справочник НИИАТ, 1994 г.
4. Îndrumar metodic pentru efectuarea proiectului de an la disciplina
„Automobile”. Partea I. Calculul de tracţiune şi indicii tehnici de exploatare a
automobilului proiectat, Chişinău.:U.T.M., 2007 – 56 p.