Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Seminar 12 - Apararea Dreptului de Proprietate 1.1
Seminar 12 - Apararea Dreptului de Proprietate 1.1
I. BIBLIOGRAFIE
II. GRILE
1
4. Grănițuirea va putea fi admisă între coproprietari:
a. dacă aceștia au convenit asupra unui partaj de folosință cu privire la fondul care
formează obiectul coproprietății;
b. dacă se tinde la delimitarea fondului comun de un alt fond, proprietatea exclusivă
a unuia dintre coproprietarii celui comun;
c. numai cu acordul a două treimi din numărul proprietarilor.
2
a. în cazul ajungerii la termen a dreptului de superficie, nudul proprietar nu poate
dobândi prin accesiune dreptul de proprietate asupra construcției edificate de
superficiar;
b. dreptul de proprietate privată nu poate fi dobândit prin uzucapiune atunci când
titularul său este statul;
c. hotărârea judecătorească de retrocedare asupra imobilelor expropriate este
translativă de proprietate prin ea însăși.
III. SPEȚE
Speţa nr. 1
Primus împrumută un autoturism de la Secundus pentru a duce din satul de unde acesta
din urmă este originar mai multe lăzi de struguri la un producător local de vin, Tertius, de la
care primise banii în avans pentru struguri.
A. Constatând că strugurii aduși sunt într-o avansată stare de degradare și că nu sunt
adecvați valorificării în scopul convenit, Tertius îi reține autoturismul cu care a
transportat strugurii până când Primus îi restituie banii primiți. Secundus îi cere lui
Primus să îi predea autovehiculul iar Primus se scuză că îi predase drept garanție
respectivul vehicul. Secundus îl cheamă în judecată pe Tertius, revendicând
autoturismul.
B. Ajungând la ferma lui Tertius, acesta îi propune lui Primus să îi vândă și autoturismul
iar Primus acceptă. După o lună de la data la care îl împrumutase, Secundus îi cere lui
Primus să îi predea autovehiculul. Primus arată că respectivul vehicul nu mai este la el.
Secundus revendică de la Tertius respectivul vehicul.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?
Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?
Speţa nr. 2
Primus a achiziționat un laptop primind de la magazinul de produse electronice factură
pentru acesta. Pierzând factura și certificatul de garanție, acesta îi relatează lui Secundus că
laptop-ul respectiv se defectase iar Secundus îl determină să-i predea aparatul în vederea
efectuării reparaţiilor necesare. Acesta din urmă, pretextând că poate valorifica garanția în
absența documentelor corespunzătoare, refuză să ia bonul de casă (care încă se găsește la
Primus) sub argument că nu îi este necesar în acest scop. Secundus vinde bunul lui Tertius.
Primus îi cere aparatul lui Secundus după două săptămâni de la data la care i-l predase
dar acesta îi replică faptul că laptop-ul nu se află la el ci la Tertius. Primus formulează acţiune
3
în revendicare împotriva lui Tertius solicitând ca acesta să fie obligat la restituirea bunului.
Tertius se apară afirmând că Primus trebuie să dovedească faptul că a dobândit bunul cu nu
mai mult de trei ani în urmă, în considerarea faptului că modul în care a pierdut laptop-ul a
fost prin înșelăciune. Dimpotrivă, în absența acestui argument, se prezumă că a trecut
termenul de trei ani prevăzut de art. 937 (2) NCC iar el, Tertius, este prezumat proprietar.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?
Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?
Speţa nr. 3
Primus primește în dar de ziua ei, la 1 aprilie 2009, o jachetă de piele de culoarea oului
de rață marca Versace. În seara de 15 octombrie 2009, în timp ce se afla la o petrecere la niște
cunoscuți, jacheta de piele îi este furată de către Secundus din cuierul aflat în holul casei.
Secundus îi dă jacheta surorii sale, Tertius care o poartă o perioadă de timp și o vinde la târgul
de obiecte vechi în data de 12 octombrie 2012, predând jacheta dar neprimind decât jumătate
din preț de la cumpărătoare Quartus, restul primind în data de 16 octombrie 2012. Primus
întâlnește întâmplător pe Quartus în timp ce purta jacheta și recunoaște obiectul vestimentar,
demonstrând că este a sa întrucât pe căptușeală în interior era scris cu marker permanent de
culoare albastră inițiala prenumelui său, C. Întrucât Quartus refuză să i-o predea benevol,
Primus o cheamă în judecată.
Aceeași situație ca și în cazul de mai sus, dar Quartus cumpără la târgul de obiecte
vechi, plătind integral prețul și primind bunul în data de 10 octombrie 2012.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?
Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?
Speţa nr. 4
La data de 12 octombrie 2002 Primus cumpără de la Secundus pe care îl consideră cu
bună credinţă proprietar o casă de lemn cu elemente de cărămidă precum și curte, în total
reprezentând teren de 280 mp situat în orăşelul de munte X.
La 19 martie 2005 Tertius cheamă în judecată pe Primus pentru a fi obligat să-i lase în
deplină proprietate şi posesie casa şi terenul descrise mai sus, arătând drept titlu de proprietate
testamentul lui Secundus, între timp decedat, testament întocmit la 10 mai 2002, prin care îl
instituia legatar asupra imobilului pe Tertius și susținând că nu poate să îi fie opus contractul
prin care a cumpărat Primus bunul respectiv de la Secundus. În timpul procesului A arată că
imobilul a fost complet distrus la 2 februarie 2004 în urma unui incendiu provocat de un
fulger care a lovit casa în timpul unei furtuni şi că respectiva casă nu era asigurată.
Cum soluţionează cauza instanţa şi cum motivează soluţia?
Speţa nr. 5
La data de 10 decembrie 2012, reclamantul Primus a chemat în judecată pe pârâtului
Secundus, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa instanţa să dispună:
1) obligarea pârâtului să îi lase în deplină proprietate şi posesie imobilul – teren şi
construcţie, alcătuită din două corpuri, A şi B – situat în Bucureşti, str. Plantelor nr. 18,
Sectorul 2;
2) obligarea pârâtului să demoleze corpul B al construcţiei, reprezentând o anexă a
corpului A, în care se află o seră şi un garaj;
4
3) să se dispună rectificarea cărţii funciare corespunzătoare imobilului prin radierea
pârâtului, care figurează ca proprietar, şi înscrierea sa în această calitate.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a dobândit casa prin moştenire, împreună
cu sora sa, Tertius, de la mătușa lor, decedată în anul 1989, depunând în acest sens certificatul
de moştenitor şi contractul de vânzare-cumpărare pe numele mătușii, datând din anul 1946.
Datorită condiţiilor social politice din România, reclamantul a emigrat în Canada în anul
1987, iar sora sa – în Germania, în anul 1988. Reclamantul a revenit în România abia în anul
2007, când au început demersurile pentru recuperarea proprietăţii, dar obţinerea înscrisurilor
de la Arhivele Statului a durat foarte mult. Astfel a constatat că, prin manevre frauduloase,
numitul Quartus, şi-a preconstituit un titlu de proprietate asupra imobilului în litigiu,
înscriindu-l în cartea funciară în anul 2003, după care l-a vândut numitului Quintus în anul
2004, iar acesta l-a vândut pârâtului în anul 2007. Aceasta din urmă a renovat construcţia şi i-
a adăugat corpul B. Mai arată reclamantul că a formulat singur acţiunea, deoarece sora sa nu a
revenit în ţară şi nici nu este interesată de recuperarea proprietăţii, deoarece are o situaţie
materială foarte bună în Germania.
În subsidiar, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii pentru cota reprezentând ½ din
imobil, cât i s-ar fi cuvenit în proprietate exclusivă.
Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând:
1) în principal, respingerea acţiunii reclamantului, ca inadmisibilă, deoarece aceasta ar
trebui formulată de ambii coproprietari;
2) într-un prim subsidiar, respingerea acţiunii, deoarece rectificarea cărţii funciare nu mai
poate fi cerută deoarece el a dobândit imobilul cu titlu oneros şi bună credinţă, iar de la
înscrierea autorului său Quintus în cartea funciară au trecut mai mult de trei ani;
3) într-un al doilea subsidiar, dacă acţiunea va fi, totuşi, admisă:
a. să se respingă cererea reclamantului de demolare a corpului B, deoarece el a avut
calitatea de constructor de bună credinţă;
b. reclamantul să fie obligat să îi plătească suma de 400.000 de lei, reprezentând
contravaloarea renovării corpului A şi a edificării corpului B.
În motivarea celor solicitate, pârâta a arătat că a dobândit imobilul cu bună credinţă,
întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare şi a avut calitatea de constructor şi de posesor de
bună credinţă, ceea ce justifică pe deplin solicitările sale.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?
Speţa nr. 6
Primus a introdus o acțiune prin care revendică un imobil aflat în posesia lui
Secundus. Acesta a invocat, sub un prim aspect, excepția puterii de lucru judecat, arătând
hotărârea irevocabilă prin care acțiunea posesorie introdusă de Primus împotriva sa a fost
respinsă. De asemenea, pârâtul arată că Primus își întemeiază pretențiile pe un înscris sub
semnătură privată, și anume o promisiune de vânzare pe care Secundus a făcut-o în favoarea
acestuia în care se prevedea atât obligația de a încheia contractul de vânzare cât și obligația de
a întabula în favoarea promitentului cumpărător, vânzarea nefiind niciodată perfectată iar
dreptul în favoarea lui Primus astfel întabulat.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?