Palpația după Leopold

Manevra
Leopold este
efectuata de
preferat dupa
24 saptamani
gestationale
cand
conturul
fetal poate fi
deja palpat.
Denumirea
provine chiar
dupa cel care
a initiat-o, si
anume Christian Gerhard Leopold, un medic obstetrician care a trait in secolul al XVIII-lea. Se
realizeaza in mod concret de catre medic care isi amplaseaza ambele maini pe uterul gravid
pentru a determina pozitionarea fatului si dimensiunea sa posibila.
Mai exact, pentru pacientele gravide, manevrele Leopold cuprind o metoda in etape ce consta in
palpari abdominale folosite pentru a determina numarul de feti, partea care se afla in prezentatie,
pozitionarea fatului, atitudinea fatului, pozitia fetala, gradul de descendenta in pelvis si cea mai
bun locatie pentru auscultatia ritmului cardiac fetal. Locatia mentionata reprezinta punctul de
maxima intensitate al ritmului cardiac fetal pe abdomenul pacientei.

 Pregatirea pacientei pentru manevra Leopold:

– Instruirea femeii sa isi goleasca mai intai vezica urinara

– Asezarea femeii in pozitie culcata dorsal sau culcata pe spate cu genunchiii indoiti pentru a
relaxa muschii abdominali. Se asaza o mica perna sub capul sau pentru confort sporit.
– Se foloseste o draperie corespunzatoare pentru a respecta un anumit grad de intimitate
– Se explica procedura pacientei
– Se incalzesc mainile prin frecare una de alta. Mainile reci pot stimula contractiile uterine.
– Se foloseste palma pentru palpare, nu degetele.

Manevra Leopold va include: determinarea a ceea ce se afla in fundul uterin, evaluarea spatelui
fetal si a extremitatilor, palparea partii aflate in prezentatie deasupra simfizei si determinarea
directiei si gradul de flexiune a capului.
Iata in ce constau cele patru manevre Leopold:
– Identificarea partii fetale din fundul uterin pentru a determina pozitia fetala si partea din corp
aflata in prezentatie
– Palparea spatelui fetal pentru a identifica prezentatia fetala
– Determinarea partii fetale care se afla deasupra intrarii pelviene pentru a identifica atitudinea
fetala
– Localizarea proeminentei fetale cefalice pentru a identifica atitudinea capului
Medicul incepe procedura prin rugarea pacientei sa isi goleasca vezica urinara astfel incat sa nu
simta niciun disconfort in timpul palparii (in caz contrar se apeleaza la un cateter urinar). Se
pozitioneaza un prosop rulat sub unul dintre solduri pentru a ridica uterul deasupra vaselor mari
de sange si a preveni astfel sindromul supin hipotensiv; abdomenul trebuie descoperit. Daca
medicul este dreptaci, este bine sa se aseze pe partea dreapta a pacientei cu fata catre ea. Se
foloseste de suprafetele palmare ale degetelor pentru a efectua manevrele Leopold. Sunt dificil
de efectuat manevrele pe femeile obeze si pe cele cu polihidramnios, iar palparea poate fi
inconfortabila pentru femeie daca nu se relaxeaza si nu se asaza corespunzator.

1. Prima manevră.

Dupa ce s-a stabilit inaltimea fundului uterin,

fundul uterin este palpat usor cu degetele de la
ambele maini, cu scopul de a descoperi care pol al
fatului se afla acolo (capul sau prezenta pelvina).
Capul se simte tare si rotund si este usor mobil.
Culata (prezenta pelvina) se simte moale ,

triunghiulara si continua cu corpul.

2 . A doua manevra. 
Palmele mainilor sunt acum plasate pe partile
laterale ale abdomenului. Pe de o parte exista curba
neteda , ferma din partea din spate a fatului, iar pe
de alta parte sunt extremitatile fetale ( brate,
picioare ) care se simt ca neregularitati mici si
proeminente. Este adesea dificil sa se simta bine
fatul atunci cand gravida este supraponderala  este
obez , atunci cand exista mult lichid amniotic sau
in cazul in care uterul este rigid.
3 . A treia manevră.
 Examinatorul prinde partea de jos a abdomenului, chiar
de deasupra simfizei pubiene, intre degetul mare si
degetele de la o mana. Obiectivul este sa simta partea de
prezentare a fatului si de sa decide daca partea de
prezentare este libera deasupra bazinului sau fixata in
pelvis. In cazul in care capul este liber deasupra
bazinului, acesta poate fi usor de mutat. Capul si culata
sunt diferentiate in acelasi mod ca si in prima etapa .

4 . A patra manevra.
Obiectivul acestui pas este de a determina cat din capul
copilului se afla deasupra partii de sus a pelvisului (daca
exista o prezentare cefalica). O mana aplica presiune pe
fundul uterin iar cu cealalta mana examinatorul palpeaza
intrarea pelvina. Cu ajutorul acestei manevre, se poate
determina prezentarea fatului si angajarea lui catre iesire.