Lucrarea nr. 6. EXAMINAREA CU CURENTI TURBIONARI Lucrarea nr. 6 EXAMINAREA CU CURENTI TURBIONARI 6.1. Terminologie si notiuni generale Curenti turbionari, sinonime: curenfi Foucault, eddy curents — curenti locali de inductie care apar in piese metalice cAnd acestea sunt supuse acfiunii unor fluxuri magnetice variabile. STAS 10785 — 76 — Defectoscopie cu curenti turbionari. Terminologie. Curentii turbionari apar intr-un material metalic ca urmare a interactiunii acestuia cu un camp magnetic alternativ. intr-o bobina fard miez, strabiitutd de curent alternativ, curentul produce un c4mp magnetic alternativ al carui flux magnetic este notat uzual cu Mp, Daca in campul magnetic astfel creat este amplasat un inel (fig. 6.1, a), atunci, conform legii inductiei electromagnetice, in el se va induce o forta electromotoare si va circula curentul i;. Similar, dac& in locul inelului este amplasat un corp metalic (fig, 6.1, b), in acesta vor aparea, pe un contur inchis, curenfii indusi notati CT. Acesti curenti poarta denumirea de curenfi turbionari. 3. 8. -3 mae Ss, ,. ~t2Q@/) b am Fig. 6.1. Aparitia curentilor turbionari. 105Inspectia calitajii. Metode nedistructive Examinarea cu curengi turbionari, ET (Eddy Currents Testing) — metoda de examinare bazati pe studiul curentilor turbionari si influenta diversilor factori asupra acestora. Traiectoria curentilor turbionari este influentaté de discontinuitatile materialului. Daca, de exemplu, in material, in dreptul bobinei, se gaseste o fisura, atunci aceasta imparte conturul curentilor turbionari in doua parfi (fig. 6.1, c). In general, existenta unei fisuri in calea curentilor turbionari face ca acestia si circule prin mai multe trasee, o parte ocolind fisura, alta traversand-o. trecdnd pe sub fisura sau separandu-se in doua contururi, in jurul fisurii. Fisurile lungi nu permit ocolirea, in timp ce fisurile mai largi nu permit traversarea. Distributia curentilor turbionari in profunzime este conditionata, in afara discontinuitatilor, de cditre sursa de excitatie, de frecventa campului electro- magnetic, de conductibilitatea electricd si permeabilitatea magnetic’ ale materialului, de forma si dimensiunile obiectului controlat. Efectul pelicular, sinonim: Skin effect - curentii turbionari au densitatea maxima la suprafat&. Aceast’ densitate scade, de la suprafafa spre interior, dupa o lege exponentiala: 6, =e" (6.1) in care: 6, si 8, sunt densitatile curentilor turbionari la adancimea z si respectiv la suprafafa, A/m’; K=,nf.p - coeficientul de atenuare, 1/m; J frecventa, 1/s; 6 — conductibilitatea electric specifica a materialului, S; u— permeabilitatea magnetic a materialului, H/m. Efectul de suprafata este cu atét mai accentuat cu c&t sunt mai mari freeventa, conductibilitatea electrici si permeabilitatea magneticd ale materialului. Addncimea conventionald de pétrundere — notiune care se foloseste pentru aprecierea calitativa a diminuarii densit&tii curentilor turbionari in profunzime. Adancimea conventionala de patrundere, zo, reprezentand distanta de la suprafata la care densitatea curentilor turbionari este de "e" ori mai mica decat la suprafat&, ceea ce corespunde unei diminuari a ei la 0,32 5. Marimea 2» variazi in limite largi functie de proprietatile materialului, enunfate mai inainte, cAteva valori fiind redate in tabelul 6.1. 106 ‘Lecrarea nr. 6._EXAMINAREA CU CURENTI TURBIONARIL : jem ae 29 1 7 (6.2) Rezulta de aici urmatoarele: — examinarea cu curenti turbionari se preteazi pentru detectarea discontinuititilor de suprafata: — miéarimea z, poate fi folosit pentru aprecierea sensibilitatii unei metode de control de acest fel, conform figurii 6.2. Tabelul 6.1 Materialul ola20°C Frecventa [Hz] Msi 50 | io? Cupra 0 on 0,66 0,066 Aluminiu 36,0 12,4 0,84 0,084 Ofel (4 = 2000) 54 13 0,0093 0,0093 Titan 0,65 90,0 63 0,63 a b ¢ defecte mari in zone dense —_defecte mici if zone dense— _defecte mari in profiinzime —defecte detectabile sigur detectare nesigura — defecte nedetectabile Fig. 6.2. Sensibilitatea metodelor de examinare cu curenti turbionari. Asa cum s-a precizat deja, curentii turbionari sunt curenti indusi, circulari, aflafi in plane perpendiculare pe fluxul magnetic si limitati la aria in care este indus cémpul magnetic, Adancimea lor de penetrare, in raport cu suprafata materialului de examinat, adiacenta traductorului, este o functie de frecventa, si anume: cu cat freeventa creste, cu atat adancimea de penetrare descreste. Distributia fluxului magnetic si a curenfilor turbionari este prezentati in figura 6.3, unde se poate observa ci densitatea curentilor turbionari, in materialul cu dimensiuni semifinite, descreste exponential cu adancimea,Inspectia calititii, Metode nedistructive = tsinw T= hsinat o> Sin Ww Sensul | curentului in bobina traductorului | =I,sin wt - oe b= -#,(x) sin(wt-f- , 1 =-1,Q)sin (wt ~ B) te pod Fig. 6.3. Distri in bobina traductorului magnetic la suprafata, (] ~fluxul magnetic la o adancime x, @ este frecventa unghiulara, t — timpul, iar / si J,reprezint& amplitudini ale curentului. tia fluxurilor magnetice si a curentilor turbionari in materialul examinat, considerat semifinit: 0, este fluxul Traductoare, sinonim: sonde - bobine de diferite tipuri, ca forma si dimensiuni. Formarea semnalului traductorului. Conform legii inductiei electromag- netice, curentii indusi produc la randul lor un camp magnetic opus campului initial (fig. 6.4, a gi b). Acest cAmp va interactiona cu cAmpul de excitatie, obfinfndu-se un camp rezultant, care poart in sine toate informatiile legate de provenienta celor dou cAmpuri componente: proprietifile electromagnetice ale materialului, caracterul discontinuitijilor, distanta fafa de obiectul controlat, variafia’dimensiunilor si formei obiectului controlat, caracteristicile bobinelor etc. Existenta unei fisuri (fig. 6.4, c) creeaz4 un cAmp magnetic suplimentar, al defectului, care se compune cu campul magnetic al curentilor turbionari din restul corpului, dand astfel un semnal in traductor. Caracteristicile obiectelor studiate si prezenta defectelor se apreciazi dupa schimbarea amplitudinii si fazei curentilor de excitatie sau a curentilor dintr-o bobina secundara. 108 ‘Lucrarea nr. 6. EXAMINAREA CU CURENTI TURBIONARI CH flux curenti 7 turbionari Ger cr, a pentru o bobina aplicata Ger ie x s Ere, 80) 20 oo] a rN f \ ce Fig. 6.4. Aparitia fluxului magnetic de rispuns datorit& variatiei curentilor turbionari: a— pentru o bobin’ aplicata, 6 — pentru 0 bobin& de trecere; c — variatia fluxului magnetic in cazul detectarii unei fisuri Traductoarele folosite in defectoscopia cu curenti turbionari se impart in patru categorii, conform figurii 6.5. Tip bobind aplicata Tip bobina de trecere 5 Hl = tL : : Hl z Z g \ F I— bobina de excitatie ~—< Le \ fet T-bobina de masurare interioare 2 Ml g g 2 E Fig. 6.5. Tipuri de bobine folosite la examinarea cu curenti turbionari. 109Inspecfia calitaii, Metode nedistructive in cadrul lucrarii de laborator se va folosi un defectoscop cu curenfi turbionari, lucrand cu bobina aplicat& (sonda). Efectul de apropiere — depértare, sinonim: lift — off effect - modificarea semnalului de iegire al sistemului de control ori de cate ori este variata distanta dintre materialului controlat si sonde. Efectul de margine, sinonim: edge effect - schimbarea distributiei curentilor turbionari datorité unei schimbari bruste in sectiunea materialului controlat, ca de exemplu: muchia unei piese plane, capetele barelor gi tevilor etc. Distorsiunea rezultaté a cAmpului magnetic anuleazé posibilitatea de evidentiere a discontinuitatilor in aceste portiuni si in zonele adiacente. 6.2. Aparatura folosita la examinarea cu curenti turbionari Aparatura de examinare cu curenti turbionari nu face altceva decdt s& inregistreze modificarile ce apar in impedanta bobinei folosita la examinare. Sunt trei categorii de proprietati fundamentale ale materialelor care influenteaza curentii indugi in materialul examinat: - conductibilitatea electrica; - dimensiunile; - permeabilitatea magnetica. Variatia oriciireia dintre aceste proprietati fundamentale provoacd schimbarea impedantei circuitului de masurare. La rndul lor, aceste proprietiti sunt influentate de o serie de factori astfel: - Conductibilitatea electric’ depinde de: compozitia chimica (prin gradul de aliere); duritate (prin structura); temperatura si tensiunile remanente; prezenta straturilor de acoperire conduc&toare electric. - Factorii dimensionali sunt: grosimea materialului si discontinuitatile macrostructurale (de ex. prezenta fisurilor). - Permeabilitatea provoacd o modificare puternic’ a impedantei, in comparatie cu modificarea produsi de conductibilitate si factorii geometrici. Pentru a elimina aceasta influen{a puternica, la examinarea materialelor feromagnetice se realizeazi o premagnetizare a lor pana la saturatie, ramanand a fi masurate numai variatiile care intereseaza. Toti factorii care influenteaza direct sau indirect impedanta ofera posibilitati de construire a unor aparate bazate pe aceste dependente. In acest fel s-au pus la punct trei categorii de aparate cu curenti turbionari bazate pe schema generala prezentata in figura 6.6: — ‘defectoscoape, care detecteaz& prezenta discontinuitatilor macrostruc- turale ale materialelor (in special fisuri dar si nepatrunderi si lips& de topire pentru suduri etc.). 110 “Lecrarea nr. 6, EXAMINAREA CU CURENTI TURBIONARI — structuroscoape, care pot detecta abaterea de la structura, duritate, compozitie chimica, corectitudinea unui tratament termic etc. — grosimetre, care pot detecta abaterea de la o anumiti dimensiune (grosime pentru table si benzi, diametru pentru fire, suprainaltarea sudurii), grosimea unui strat de acoperire metalic sau nemetalic, grosimea unor folii nemetalice etc. surs& de curent ‘ 4- bobina aparat de masurai 4 " ti i i material metalic Dey curenti turbionari Fig. 6.6. Schema de principiu a examinarii cu curenti turbionari. Operatorul, care efectueazi examinarea, trebuie sa cunoasci si sa tind cont de factorii geometrici ai bobine, dintre care mai importanti sunt: - dimensiunile, forma si pozitia bobinei; - relatia geometrica care exista intre bobind si discontinuitatile probabile; - schimbarea produsa de /ift-off; - adancimea de patrundere; - schimbarea produsa de efectul de margine (edge-effect). Problema care sti in fata operatorului consti in aceea c& el trebuie s& discearna care din factorii enumerati mai inainte a cauzat schimbarea impedantei si sa elimine factorii care nu intereseaza. Rezolvarea acestei probleme este posibila prin folosirea unei aparaturi performante, dar rezultatele depind in cea mai mare masuri de priceperea $i cunostintele operatorului! 6.3. Modul de lucru Dupa documentare, studentii vor studia echipamentul existent in laborator si vor examina cateva piese din colectia laboratorului, 111Inspectia calitatii, Metode nedistructive - Se va studia modul de folosire a unui grosimetru - aparat pentru masurarea grosimilor straturilor de acoperire (un exemplu este prezentat in fig. 6.7), metal de baz sonda folie de plastic pentru etalonare Fig. 6.7. Grosimetru DUO CHECK. Prin strat de acoperire se intelege strat dintr-un material metalic sau nemetalic, depus pe o bazi, metalicd sau nemetalic’ in scopul imbunatitirii proprietatilor acesteia__(rezistenti la _—_coroziune, conductibilitate electric, aspect etc.). Straturile de acoperire depuse electrolitic sunt prezentate in tabelul 6.1. Tabelul 6.1 ___ Material de baz Seanids [Ort | Covidlige [tng oleic |Aip alige [ecu acoperire de Cu de Zn deAl _| plastice Cupra 53 X x Nichel mat | _X X x x x Zine x x X x Cadmiu x x Staniu x x x Crom x X X ~ Etalonarea grosimetrului, conform instructiunilor de folosire a aparatului, folosind folii etalon din material plastic cu grosime cunoscutd. Ele se ageaz pe metalul de baz neacoperit asigurandu-se un bun contact intre sonda, folie si metalul de baza. Se verificd functionarea aparatului pe un esantion al bazei, neacoperit (strat de acoperire “zero”),Lucrarea nr. 6._ EXAMINAREA CU CURENTI TURBIONARI - Se va masura grosimea unor straturi de vopsea amplasand sonda pe suprafata unei piese vopsite. Se efectueaz min. 3 masuratori, ludndu-se in consideratie valoarea cea mai mica obtinuta. Masuratorile nu trebuie efectuate in apropierea unor denivelari, orificii, colturi sau pe suprafete cu raza de curbura mai mica de 30 mm. Dac&d suprafata de examinat este mare se executa examinarea in mai multe puncte, cu trei masuritori pe punct, conform unui plan atasat raportului de examinare. ~ Se vor studia defectoscoapele din laborator folosite pentru examinarea cu curenti turbionari (defectoscopul analogic DCT — 1, prezentat in anexa 6.1 si defectoscopul digital NORTEC 5008, prezentat in anexa 6.2). - Se testeaza aparatul pentru detectarea fisurilor pe diverse probe sau piese din laborator (de exemplu pistoane auto) folosind un traductor tip bobind aplicati, Se amplaseazi sonda pe materialul sinatos si se urmareste pozitia acului indicator al aparatului de masura. Se deplaseaza apoi sonda astfel incdt s& traverseze fisura si se urmireste deviatia acului indicator. Aceastii deviatie constituie indicatia de defect. - Se vor studia factorii perturbatori de natura geometric’, distanta dintre bobina si suprafata examinati, inclinarea bobinei etc. (fig. 6.8) care influenteaza rezultatele examinarii cu curenti turbionari. Factori perturbatori: factori de natura geometrica ce contribuie la modificarea traseului curenfilor _turbionari si, implicit, la influentarea rezultatelor examini Fig. 6.8. Factorii geometrici care influenteaz’ impedanta circuitului de masurare: @— lift-off; b - inclinarea bobinei; c - edge — effect; d — curbura suprafetei; e — existenta unui reazem; f ~ grosimea materialului; g— existenta unei proeminente pe suprafati. 113Inspectia calitayi, Metode nedistructive - Se va studia defectoscopul tip MIZ 21A, prezentat in figura 6.8. - Se va folosi acest defectoscop ca structuroscop pentru a sorta materialele in grupe cuprinzand aceleasi tip de material. Acest aparat are un ecran cu cristale lichide (fig. 6.9) care red planul impedantelor in coordonatele: rezistenta bobinei in abscisa si reactanta inductiva a bobinei in ordonata. traduetor bobina aplicata piston motor auto Fig. 6.9. Defectoscopul cu curenti turbionari tip MIZ 21A - Amplasénd sonda pe un material se obfine o curba ce reprezinti schimbarea impedantei bobinei fata de impedanta ei in aer. Daca se amplaseazi bobina pe un alt material, se obtine o alté curba, corespunzitoare noii compozitii chimice si conductibilitatii electrice. Pentru mai multe probe de material se pot sorta cele care apartin aceleiasi grupe, marcat& de aceeasi curba (fig. 6.10). impedanta bobinei in aer Reactanta inductive a bobinei impedanta bobinei pe metal Rezistenta bobinei in planul impedantelor, pentru sortarea materialelor. 4—Searea nt. 6._EXAMINAREA CU CURENTI TURBIONARI 6.4, Referatul Referatul va cuprinde urmatoarele: 1, Denumirea lucrarii si un scurt conspect al aspectelor principiale privind examinarea cu curenti turbionari. 2. Schita piesei vopsite si rezultatele masuratorilor de grosime a stratului de vopsea depus pe un suport metalic. 3. Se descrie experimentul privind influenta factorilor geometrici asupra rezultatelor examinarii cu curenti turbionari intr-o fis de observatii, in care se vor preciza conditiile de lucru, distanta la care se face simfita influenfa si se apreciaza intensitatea acesteia, 4. in uma examinarii unui piston de autoturism, se consemneaz’, indicatiile aparatului de masura in cazul in care sonda traverseazi fisurile si se ummiareste deviatia acului indicator (deviatie care constituie indicatia de defect). 5. Se vor consemna rezultatele examinarii unor materiale de natura diferita cu ajutorul curbelor care reprezinta variatia impedantei bobinei. 6. Se va raspunde in scris la urmatoarele intrebari: a. Care este domeniul de aplicabilitate al metodei de examinare cu curenti turbionari? b. Ce anume influenteaza distributia curentilor turbionari_ in profunzimea materialului in afara discontinuitatilor? ¢. Care sunt proprietitile materialelor care influenteaza curentii indusi in piesa examinati, care stau la baza constructiei defectoscoapelor? d. Ce semnificatii au sintagmele: ,,efect pelicular”, ,efect de margine” si ..adancime conventional de pitrundere”? e. Cum sunt evidenfiate fisurile cu ajutorul curentilor turbionari? f. Care sunt principalii factori perturbatori de natura geometrica si cum influenteaza ei rezultatele masuratorilor de grosimi sau examinarii pieselor in vederea detectarii defectelor? 8. Ceeste ,efectul de apropiere ~ departare”, sinonim: lift — off effect? h. Cum poate fi apreciata sensibilitatea metodei de examinare? i, Ce este un structuroscop, dar un grosimetru? 115Inspectia calityii. Metode nedistructive Anexa 6.1. Panoul frontal al defectoscopului DCT-I wr ‘AUST x a a NFE FE L@o@ OC 40 60 29 80 FRECVENTA ZERO SENSIBILITATE MOD DE LUCRU aL O IN (moniter) mae INREGISTRATOR E o™oOr"® © \LARMA. RETEA NIVELALARMA Al SONDA Fig. 6.11. Defectoscopul DCT-I Reglarea aparatului se face in urmiitoarea succesiune: Pornire, buton RETEA — led aprins; Se selecteaza materialul de baz, buton MOD DE LUCRU cu pozitiile FE — material feromagnetic; AUST — material austenitic; NFE — material metalic neferos; Se regleazA sensibilitatea, amplasindu-se sonda pe materialul de baz fara defecte astfel incat indicatia miliampermetrului s& fie cét mai mare ~ 100 (butoanele FRECVENTA, ZERO, SENSIBILITATE); Pragul de sensibilitate se stabileste cu ajutorul monitorului (butoane: ALARMA, NIVEL ALARMA, indicator optic AL. Semnalele obtinute de la defectele naturale sau artificiale trebuie s& fie clar indicate, distincte, cu o sensibilitate optima pentru interpretarea rezultatelor. Anexa 6.2 Defectoscopul NORTEC 500S Domeniul de utilizare Detectarea defectelor de suprafata si din apropierea suprafetei in materiale metalice, masurarea grosimilor de straturi subtiri nemetalice, depuse pe suport metalic, sortarea materialelor in functie de conductivitatea electric, detectare defectelor din substraturi (materiale multistrat). 116 Caracteristici tehnice Domeniul de frecvente: 50 Hz— 12 MHz. Amplificarea: 0-90 dB Sensibilitatea: reglabila pana la 200 V/Q. Baterie 2,4 Ah, Greutate 1,7 Kg. Ecran LCD, in culori VGA cu diag, 165 mm si rezolutie de 640 x 480 pixeli. Mentinerea imaginii pe ecran intre 0,1 — 5 secunde in trepte de 0,1.