CLASA A IX-A

ȚĂRILE ROMÂNE ȘI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU

- SCHIȚA LECȚIEI-
Contextul internațional:
- expansiunea rapidă a Imperiului Otoman;
- tendințele Ungariei și Poloniei de a-și impune autoritatea asupra Țărilor Române și controlul
asupra Dunării de Jos și zonei Balcanice.
Voievozii români și statele vecine:

MIRCEA CEL BĂTRÂN (1386-1418)-domn al Țării Românești

• pe plan intern:
- aduce în granițele Țării Românești teritorii, astfel, ţara cuprindea Banatul de Severin, Oltenia,
Muntenia, Dobrogea, Silistra (Dârstor), Basarabia de Sud, iar în Transilvania, Amlaşul,
Făgăraşul şi cetăţile Bologa şi Bran, încât se putea intitule: „Io Mircea mare voievod şi domn, cu
mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind toată Ţara Ungrovlahiei şi
părţile de peste munţi, încă şi spre părţile tătăreşti şi Amlaşului Herţeg şi Banatului de Severin
domn şi de amândouă părţile de peste toată Dunărea şi până la Marea cea Mare şi cetăţii Dârstor
stăpânitor”;
- el exploatează sarea, deschide minele de aramă de la Bratislovo, încheie tratate comerciale cu
negustori poloni şi braşoveni, stabileşte dregătoriile (printre care şi banul Severinului),
organizează cancelaria domnească, acordă acte de proprietate pentru domenii, stabileşte
privilegiile boierilor şi obligaţiile producătorilor liberi. Are, de asemenea, o intensă activitate pe
linie bisericească, ctitorind Cozia şi terminând Tismana, pe lângă alte locaşuri mai mărunte.
• pe plan extern:
- 1389 - un corp de oaste muntean luptă alături de sârbi la Kossovopolje (Câmpia Mierlei);
- 1390 - aliat cu Petru Muşat al Moldovei, prin intermediul acestuia, negociază la Radom alianţa
cu Vladislav Jagello al Poloniei (astfel, anula pretenţiile de suzeranitate ale lui Sigismund de
Luxemburg, rege al Ungariei);
- 10 octombrie 1394, sau 17 mai 1395, (data bătăliei este controversată), în bătălia de la Rovine,
Mircea provoacă mari pierderi turcilor. Insuficienţa trupelor îl face pe domnul muntean să se
retragă spre munţi, mai ales că o parte a marii boierimi, nemulţumită de creşterea puterii centrale,
va pactiza cu turcii şi-l va susţine pe noul domn adus de aceştia, Vlad Uzurpatorul;
- martie 1395 - încheie la Braşov un tratat de alianţă antiotomană, regele Ungariei, Sigismund de
Luxemburg, fiind recunoscut de drept domn al ţării;
- 1396 regele maghiar organizează o cruciadă antiotomană, la care, în afara cavalerilor apuseni
(francezi, burghunzi, italieni, englezi), participă şi domnul Ţării Româneşti şi voievodul
Transilvaniei;
- 1402-1413 - după înfrângerea și capturarea lui Baiazid la Ankara de către mongolii conduși de
Timur Lenk, Mircea se amestecă în luptele pentru tron din Imperiul Otoman susținând pe Musa
și Mustafa, care vor fi înfrânți de Mehmed I;
- 1417 - expediţia de pedepsire a domnului muntean, turcii cucerind cu acest prilej Turnu, Giurgiu
şi posibil Dobrogea. Mircea închie tratat cu turcii și acceptă plata tributului;
- 31 ianuarie 1418 Mircea moare şi este înmormântat la Mănăstirea Cozia.

IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456)-voievod al Transilvaniei

- 1442 - obține victorii strălucite împotriva Porții în Transilvania și Țara Românească;
- 1443-1444 - „campania cea lungă” provoacă mari pierderi turcilor;
- 1444 - pacea de la Seghedin (foarte avantajoasă pentru Ungaria)
- 1444 - cruciada de la Varna, încheiată cu victoria turcilor;
- 1446-1453 - Iancu deține funcția de guvernator (regent) al Ungariei;
- 1456 - Mahomed al II-lea (Cuceritorul Constantinopolului) este înfrânt sub zidurilr Belgradului;
- 1456 - Iancu moare de ciumă și este înmormântat în Catedrala episcopală din Alba-Iulia.

VLAD ȚEPEȘ (1448; 1456-1462; 1476)-domnitor al Țării românești

- este fiul lui Vlad Dracul (denumit așa după decorația Ordinul Dragonului);
- consolidarea puterii centrale, pedepsele severe și refuzul de a plăti tributul îl aduc în conflict cu
boierii și Imperiul Otoman;
- 1456-campania de la Târgoviște („atacul de noapte”- încearcă asasinarea lui Mahomed al II-lea);
- 1456 - Vlad Țepeș se retrage spre Transilvania, unde este arestat de Matei
Corvin, regele Ungariei, fiul lui Iancu de Hunedoara;
- 1476 - este repus pe tron de Matei Corvin, la insistențele lui Ștefan cel Mare,
dar este ucis de boieri într-o luptă cu turcii.

ȘTEFAN CEL MARE (1457-1504)-domn al Moldovei

• pe plan intern:

- a consolidat puterea centrală și a limitat puterea boierilor;

- a întărit pătura răzeșilor (țăranii liberi), care vor contribui la marile victorii obținute de domnitor;
- pune accent pe activitatea comercială, care aduce fonduri visteriei domneşti;
- consolidează cetățile;
- consolidează alianța cu biserica și construiește numeroase biserici și mănăstiri.

• pe plan extern:
- continuă plata tributului, începută de Petru Aron în 1456, către Poartă
- 1459 - reglementează relațiile cu Polonia;
- 1462 - atacă Chilia, pe care o cucerește în 1465;
- 1467 - lupta de la Baia, înfrânge pe regele Ungariei Matei Corvin;
- 1470 la Lipnic, lângă Siret, Ştefan zdrobeşte hoardele tătare, ucigându-i pe toţi prizonierii,
printre care şi unul din fii hanului;
- 1473 - îl alungă pe Radu cel Frumos din Țara Românească şi-l pune domn pe Laiotă Basarab,
adept al luptei antiotomane;
- 10 ianuarie 1475 la Vaslui, Ştefan obţine o mare victorie, aceasta fiind considerată de turci cel
mai mare dezastru din istoria lor militară;
- 12 iulie 1475, Matei Corvin încheie un tratat de alianţă antiotomană cu Ştefan, regele Ungariei
promiţând ajutor militar;
- 25 iulie 1476 la Războieni (Valea Albă) el suferă prima înfrângere, fiind copleşit de numărul
mare al turcilor;
- 1484 sultanul Baiazid al II-lea atacă şi cucereşte pe neaşteptate Chilia şi Cetatea Albă, puncte
strategice şi economice vitale pentru Moldova;
- 1485 - Ştefan este obligat să meargă la Colomeea, unde depune personal jurământul de vasalitate
faţă de Cazimir al IV-lea al Poloniei, care, în schimb, îi promite ajutor militar;
- 1485 - ajutat şi de un mic corp de oaste polon, Ştefan înfrânge la Cătlăbuga o oaste turcească;
- 1486 la Şcheia bate o altă oaste otomană, care aducea şi un pretendent la tron, iar când domnul
este pe punctul de a-şi pierde viaţa este ajutat de un oştean din garda sa, Purice, pe care el îl
rebotează Movilă;
- 1487 - Polonia încheie pace cu turcii, iar Ștefan, rămas singur, va face acelaşi lucru (după cum
spune umanistul italian Filippo Buonaccorsi, „s-au închinat prin tratate, nu ca învinşi ci, ca
învingători”);
- 1497, la Codrii Cosminului, oastea polonă este bătută crunt de către moldoveni, iar în anul
următor Ştefan pustieşte sudul Poloniei;
- 1499, la insistenţele Ungariei, se încheie pacea, Moldova este eliberată de starea de vasalitate de
până atunci, fiind recunoscută ca stat independent;
- 1502 Ştefan ocupă Pocuţia, deoarece împrumutul dat de Petru Muşat nu fusese în întregime
restituit;
- Ştefan cel Mare se stinge din viaţă pe 2 iulie 1504. Cel care fusese numit de papalitate „atlet al
lui Cristos”, va fi înmormântat la Putna, una din cele mai importante ctitorii ale sale.

MIHAI VITEAZUL (1593-1601)-domn al Țării Românești

- 1593 - este pus domnitor al Țării Românești de sultan;

- 1594 - s-a alăturat alianţei antiotomane conduse de Imperiul Habsburgic – Liga Creştină – şi a
declanşat lupta cu Imperiul Otoman;
- 1595 - la Alba Iulia este semnat tratatul cu Sigismund Bathory prin care Mihai devine vasalul lui
Sigismund și urma să primească sprijin împotriva turcilor;
- 1595 - îi înfrânge pe turci în luptele de la Călugăreni și Giurgiu;
- 1597 - Mihai încheie pace cu turcii, care îi recunosc domnia;
- 1598 - prin tratatul de la mănăstirea Dealu, semnat de Mihai cu Rudolf al II-lea de Habsburg, se
anula vasalitatea față de Sigismund și obținea sprijin antiotoman;
- 1599 - campania lui Mihai în Transilvania (bătălia de la Șelimbăr) și unirea Transilvaniei cu Țara
Românească, determinată de atitudinea dușmănoasă a noului principe al Transilvaniei, Andrei
Bathory;
- 1600 - campania din Moldova, alungarea lui Ieremia Movilă și unirea celor trei țări române;
- 1600 - Mihai este înfrânt la Mirăslău (pierde Transilvania, apoi Moldova și chiar tronul Țării
Românești);
- 1601 - bătălia de la Guruslău, Mihai, cu sprijinul generalului imperial Gh. Basta, înfrânge pe
Sigismund Bathory, care revenise la conducerea Transilvaniei;
- 1601 - Mihai este asasinat pe Câmpia Turzii din ordinul generalului Gh. Basta (trupul a fost
înmormântat pe ascuns acolo, dar capul a fost adus de boierii săi loiali la mănăstirea Dealu, lângă
Târgoviște.