CLASA A IX-A

CALIFATUL ARAB

• În jurul anului 610, profetul Mahomed a avut prima revelaţie. Un secol mai târziu, prezenţa
islamului în Orientul Mijlociu, Europa, Africa şi Asia îşi punea amprenta pe societăţile cucerite. Până
în 1450 dimensiunile lumii musulmane erau bine definite. Istoricii sunt de acord asupra faptului că
această cucerire rapidă a unui teritoriu geografic atât de mare este o combinaţie între deschidere
culturală, cucerire armată, şi apelul la ideologia islamică în sine.
• Convertirea la religia islamică a celor cuceriți nu era obligatorie.
• Expansiunea islamică a început cu adevărat după moartea lui Mahomed (632), când socrul său, califul
Abu Bakr, a iniţiat campanii de cucerire a teritoriului bizantin şi persan, care treceau printr-o
profundă criză.
• În lupta pentru succesiune credincioșii islamici se împart în două tabere: sunniții și șiiții
• Etapele expansiunii:
- 635 arabii cuceresc Damascul;
- august 636 a avut loc bătălia dintre arabi şi bizantini de pe malul râului Yarmuk, din
Siria. Cu toate că erau în număr mai mic decât bizantinii, arabii au câştigat, graţie unei
furtuni de nisip care a orbit armata adversă;
- 639 începe campania de cucerire a Egiptului. Musulmanii cuceresc pentru început poarta
maritimă a Palestinei, portul Cezareea, marcând astfel sfârşitul prezenţei bizantine pe
teritoriul palestinian (639-710 cuceresc tot nordul Africii);
- 642, având şi susţinerea arhiepiscopului catolic, musulmanii cuceresc Egiptul;
- 661, guvernatorul Siriei se declară calif și mută capitala la Damasc (ia naștere dinastia
Omeiazilor care va conduce până în 750)
- 711, oamenii înstăriţi din Peninsula Iberică au cerut ajutor musulmanilor, ajutor care nu a
întârziat să apară. Venind din noile teritorii cucerite  din nordul Africii, generalul musulman
Tariq l-a învins pe regele vizigot, Roderic. În urma acestei victorii, arabii au preluat
conducerea peninsulei. În numai trei ani, musulmanii dominau teritoriul.
- 732 sunt înfrânți la Poitiers de franci (este oprită expansiunea arabă în Europa)
- 750 Dinastia Abasizilor preia puterea și mută centrul la Bagdad;
- 817 ocuparea insulei Creta;
- 827- 902 cucerirea Siciliei și a sudului Italiei;
- 908 ia naștere dinastia Fatimidă în Africa;
• În secolul al X-lea existau trei califate arabe:
- Bagdad (Abasizii)
- Cordoba (Omeiazii)
- Cairo (Fatimizii)

1
CRUCIADELE (sec. XI-XIII)

2
• Cruciadele erau expediţii militarea organizate de papi, cu participarea monarhilor Europei apusene, în
sec. XI-XIII, cu scopul de a elibera locurile sfinte (Ierusalimul) de sub dominaţia musulmanilor.

Cauze: - dominaţia musulmanilor asupra locurilor sfinte

- ameninţarea pelerinajelor
- controlul drumurilor comerciale dintre Orient şi Occident
- sporirea autorităţii Papei
- problemele Imperiului Bizantin

CRUCIADA I (1096-1099) – organizată de papa Urban al II-lea ; A avut 2 etape :

*Cruciada săracilor-1096- la care au participat săraci, prost echipaţi, ce au fost masacraţi de turci în
Asia Mică
*Cruciada cavalerilor - au eliberat Ierusalimul; teritoriile cucerite au fost organizate în statele
Orientului latin, au fost create principatele Antiohia, Edessa, Tripoli şi Regatul Ierusalimului

CRUCIADA a II-a (1147-1148) - cruciaţii au fost înfrânţi şi Ierusalimul pierdut

CRUCIADA a III-a (1189-1192) - organizată de papa Clement al III-lea, la care au participat regii
Franţei-Filip al II-lea August, al Angliei-Richard Inimă de Leu şi împăratul German Frederic
Barbarossa; s-a încheiat fără nici un rezultat concret

CRUCIADA a IV-a (1202-1204) - organizată de papa Inocenţiu al III-lea, s-a sfârşit cu cucerirea
Constantinopolului şi crearea Imperiului Latin de Răsărit (1204-1261) condus de împăratul Balduin de
Flandra
* cruciada copiilor-1212

CRUCIADA a V-a (1218-1221) - condusă de regele Ungariei, s-a soldat cu un eşec

CRUCIADA a VI-a (1228-1229) - Împăratul Frederic al II-lea a cucerit Ierusalimul

CRUCIADA a VII-a (1248-1254) - organizată de regele Franţei Ludovic al IX-lea cel Sfânt, a fost un
eşec

CRUCIADA a VIII-a (1270) - condusă tot de Ludovic al IX-lea, viza cucerirea Tunisului, a fost un nou
eşec.
Consecinţe: - scade autoritatea şi prestigiul Bisericii Catolice
- slăbirea puterii nobilimii
- dezvoltarea comerţului şi a navigaţiei
- creşte autoritatea regilor şi începe centralizarea statală
- contactul cu civilizaţia Orientului (redobândirea marilor valori ale culturii antice prin
filieră arabă)

3
4
 IMPERIUL OTOMAN

Formarea și expansiunea imperiului

• 1
281 - Emirul Osman/Othman a întemeiat Imperiul Otoman
• e
mirul Orham (1326-1359)
- cucerește Brusa, care devine capitala și toată Asia Mică
- organizează armata (înființează faimosul corp al ienicerilor)
- 1354-otomanii cuceresc oraşul european Gallipoli (până la sfîrşitul secolului al XIV lea
Imperiul Otoman şi-a extins stăpânirea în toată Peninsula Balcanică)
• M
urat I (1359-1389)
- își ia titlul de sultan
- mută capitala la Adrianopol
• B
aiazid I (1389-1402)
- 1396 - îi înfrânge pe creștini în cruciada de la Nicopole
- 1402 - este înfrânt la Ankara de mongolii conduşi de Timur Lenk.
• M
ahomed al II-lea Cuceritorul (1451-1481)
- 1453 - cucerește Constantinopolul (mută capitala în acest oraș pe care-l numește Istanbul)
• S
oliman al II-lea Magnificul (1520-1566) - apogeul imperiului
- 1521 - cucerește Bosnia, Herţegovina, Belgrad
- 1522 - insula Rodos
- 1526 - îi înfrânge pe maghiari la Mohacs (1541 - o parte a Ungariei devine pașalâc turcesc)
- 1529 - asediază Viena
- a cucerit Siria, Palestina, Egipt, Mecca, Medina, Yemen, în Orient; Alger, Libia,Cipru, în zona
mediteraniană
- a inițiat prima alianță cu un principe creștin (Francisc I al Franței)
- a reorganizat sistemul judiciar și de guvernare
- a favorizat dezvoltarea culturii

Consecinţe ale expansiunii otomane în Europa:

1. o
tomanii intră în stăpînirea punctelor strategice ale comerţului european în Marea Mediterană
2. a
xa comerţului european se mută în Marea Nordului
3. a
blocat ascensiunea Rusiei ca mare putere

Din 1683 începe declinul Imperiului Otoman.

5
6